2ra-262/24 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-262/24 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura Generală

a Republicii Moldova, de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către

Valentina Copceac, reprezentată de avocatul Igor Țurcanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Copceac împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova privind

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-262/24

NR. PIGD 2-22106048-01-2ra-28022024)

Recursurile Procuraturii Generale și a Valentinei Copceac sunt vădit

neîntemeiate. Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie

temei de casare a acesteia.

Recursul Ministerului Justiției considerat inadmisibil din motiv că a fost depus

cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură

civilă.

Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. A. Procopișina)

Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E Grumeza)

2 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de

Procuratura Generală a Republicii Moldova, de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de către Valentina Copceac, reprezentată de avocatul

Igor Țurcanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului

material și moral.

în Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi prin ordonanța de începere a

urmăririi penale a dispus începerea urmării penale în privința sa, în baza

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (2) din Codul

penal, pe faptul de amestec sub orice formă în activitatea organelor de urmărire

penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei

penale, cu atribuirea cauzei penale a nr. 2017148013. La 19 iulie 2017, procurorul

în Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi prin ordonanță a dispus

prelungirea termenului de urmărire penală.

audiată. La 14 august 2017, pentru realizarea efectivă a dreptului la apărare a fost

nevoită să încheie contract de asistență juridică cu avocatul Igor Țurcanu pentru

reprezentarea intereselor în fața organelor de urmărire penală. La 15 august 2017,

procurorul în Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi a recunoscut-o în

calitate de bănuită prin ordonanța din 15 august 2017. Prin ordonanțele din 18

august 2017, 18 octombrie 2017 și 17 noiembrie 2017 de către procurorul în

Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi a fost dispusă prelungirea

termenului de urmărire penală. La 19 octombrie 2017 și 12 ianuarie 2018

reclamanta a fost citată pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală. La 14

noiembrie 2017 procurorul în Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi

prin ordonanța din 14 noiembrie 2017 a recunoscut reclamanta în calitate de

învinuită. Prin ordonanța din 17 noiembrie 2017, de către procuror în Procuratura

raionului Edineț, Nadejda Podgurschi a fost prelungit termenul de urmărire penală.

1

Prin citația nr. 70 din 5 ianuari 2018 a fost citată pentru data de 18 octombrie 2018

ora 15:00 în incinta Procuraturii raionului Edineț, pentru participarea la acțiuni de

urmărire penală. La 12 ianuarie 2018, reclamanta împreună cu avocatul său, au

fost informați despre finisarea urmării penale.

materialelor cauzei penale avocatul a solicitat prelungirea termenului de aducere

la cunoștință, deoarece era deja ora 16:16. De către avocatul Igor Țurcanu, la data

de 23 ianuarie 2018 au fost depuse cereri cu solicitare de audiere suplimentară a

reclamantei în calitate de învinuită, ridicarea materialelor din dosarul penal

nr.2015140188 și clasarea cauzei penale din motiv, că acțiunile reclamantei nu

întrunesc componența de infracțiune prevăzută de art. 303 din Cod penal. Astfel,

la data de 29 octombrie 2018, prin sentința emisă de Judecătoria Edineț (cauza

penală nr. 28-1-808-0202218) a fost hotărât: a înceta procesul penal privind

învinuirea lui Dornean Leonid și Valentina Copceac, de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 303 alin. (2) din Codul penal, în legătură că fapta constituie o

contravenție administrativă. A recunoaște vinovat pe Leonid Dornean și Valentina

Copceac de comiterea contravenției prevăzute de art. 336 din Codul

contravențional. Procesul contravențional în privința lui Leonid Dornean și

Valentina Copceac de comiterea contravenției prevăzute de art. 336 din Codul

contravențional, se încetează din motivul expirării termenului de prescripție pentru

atragerea la răspunderea contravențională. Măsura preventivă - obligarea de

nepărăsire a țării aplicată lui Leonid Dornean și Valentina Copceac, se revocă.

Corpul delict - CD cu înregistrări video și audio rămâne în dosarul penal pe tot

termenul de păstrare. Acțiunea civilă înaintată de procurorul Podgurschi Nadeida

cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 50,22 lei de la Leonid

Dornean și Valentina Copceac în beneficiul statului, se respinge ca neîntemeiată.

cerere de apel împotriva sentinței din 29 octombrie 2018. La 26 februarie 2020

Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a pronunțat decizia, prin care a fost decis:

respinge ca nefondat apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Edineț

Podgurschi Nadejda împotriva sentinței Judecătoriei Edineț sediul Central din 29

octombrie 2018. Admite apelurile declarate de avocatul Igor Țurcanu în interesele

inculpaților Leonid Dornean și Valentina Copceac și inculpații Leonid Dornean și

Valentina Copceac împotriva sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 29

octombrie 2018, sentință care se casează total, inclusiv din alte motive decât cele

invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează. Se achită Leonid Dornean învinuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 303 alin. (2) din Codul penal, din motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Se achită Valentina Copceac

învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (2) din Codul penal,

2

din motiv că nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii. Decizia motivată a fost

pronunțată public la data de 8 aprilie 2020. Decizia Curții de Apel Bălți a fost

contestată cu cererea de recurs de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Bălți, Prisacari Lilia. Prin decizia Curții Supreme de Justiție la 4 noiembrie 2020

a fost respinsă cererea de recurs ca fiind vădit neîntemeiată. Decizia motivată fiind

pronunțată la data de 3 decembrie 2020.

intentării, instrumentării și examinării unei cauze penale, în urma căreia, a fost

achitată de învinuirea înaintată. Cauza penală, în viziunea reclamantei a durat o

perioadă excesivă, motiv pentru care s-a formulat adresarea în instanță cu acțiune

civilă împotriva Statului cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile organelor de urmărire penală, procuraturii si repararea prejudiciului

moral cauzat în legătură cu încălcarea dreptului la judecare a cauzei în termen

rezonabil.

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil, reclamanta notează că, urmărirea penală în privința lui Leonid Dornean

a început la 15 august 2017, odată cu recunoașterea acestuia în calitate de bănuit,

iar examinarea cauzei în instanța de judecată a fost finalizată la 3 decembrie 2020,

pronunțarea deciziei integrale a instanței de recurs, deci a durat 2 ani 3 luni și 20

zile. Tragerea la răspundere penală urmează a fi deosebită de pedeapsă penală, care

în sine sunt piloni de bază diferiți ai sistemului de drept penal, or, potrivit art. 50

din Codul penal, se consideră răspundere penală condamnarea publică, în numele

legii, a faptelor infracționale și a persoanelor care le-au săvârșit, condamnare ce

poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

înaintarea acuzației penale, indiferent de statutul procesual al reclamantului.

Pentru a dispune de dreptul de a se adresa cu acțiune de despăgubire în sensul legii

citate, reclamantul urmează să aibă o sentință de achitare, la caz decizia irevocabilă

al Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți.

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, reclamanta a specificat că, acțiunile

organului de urmărire penală și a procuraturii în sensul legii sunt ilicite în sine,

caracterul lor ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit

căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi

judecată. Mai mult, potrivit constatărilor făcute în actele de dispoziție emise,

organul de urmărire penală și procuratura au admis mai multe erori în cadrul

urmăririi penale.

3

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 1207 alin. (1) din Codul civil,

reclamanta a notat că este cert dreptul său de a solicita de la Stat repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesul penal de învinuire de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 303 alin. (2) din Codul penal.

la art. 303 alin.(2) din Codul penal, care potrivit art. 16 al aceluiași cod reprezintă

o infracțiune ușoară. Dar, potrivit sentinței primei instanțe, față de reclamantă a

fost aplicată și o măsura preventivă sub formă de obligație de nepărăsire a țării,

care a fost revocată odată cu sentința pe caz. Astfel, a fost umilită de

comportamentul organelor de urmărire penală, prin faptul că în mod deliberat și cu

bună știință despre lipsa în acțiunile lui Leonid Domean și Valentina Copceac a

componenței de infracțiune pornită urmărirea penală, au fost utilizate măsuri

preventive prevăzute de procedura penală. În circumstanțele expuse, având în

vedere cele menționate supra, a considerat necesar de a încasa de la Stat,

reprezentat de Ministerul Justiției, o despăgubire bănească în mărime de 60 000 de

lei, care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă,

compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat reclamantei și, care corespunde

criteriilor de despăgubire stabilite de CEDO prin jurisprudența sa.

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea

a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei, care a depus cererea

de reparare a prejudiciului. Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a

organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor

judecătorești sau a instituției de stat debitoare. Mărimea reparației prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de

instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în

cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de

reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita

organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de

durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant. Articolul 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților rundamentale ale omului

prevede că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în

mod public și în termen rezonabil, de către o instanță -independentă și imparțială,

instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale

4

cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală

îndreptate împotriva sa. Instanța de recurs reține că termenul rezonabil trebuie

raportat la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura

pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și

al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanțelor, precum și

exercitarea căilor de atac.

începerii curgerii termenului în materia procedurilor penale începe la ziua

înaintării acuzației penale, care nu obligatoriu coincide cu ziua recunoașterii în

calitate de bănuit, învinuit, sau ziua unui alt act de procedură, prin care persoanei

i se recunoaște oficial o altă calitate de acuzat. La identificarea zilei de la care încep

să curgă garanțiile unui proces echitabil pentru acuzat, în sensul art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, se

ține cont de notificarea oficială din partea autorității competente, privind

suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale. În durata procedurilor

penale cu certitudine se includ proceduri de urmărire penală, proceduri începând

din momentul în care acuzatul a fost implicat în proces, indiferent de statutul

acestuia dacă a avut loc o notificare oficială și dacă aceasta avut consecințe asupra

situației lui. La caz, durata urmării penale a fost excesiv de lungă durată, fără

careva temeiuri plauzibile, cu un șir de ordonanțe de prelungire a urmării penale.

Odată identificată perioada de referință, aprecierea rezonabilității timpului

procedurilor se face potrivit următoarelor criterii miza pentru reclamantă;

comportamentul părților în proces și complexitatea cauzei. Complexitatea cauzei

se apreciază după caz și individual, ținându-se cont de substanța acuzațiilor penale,

necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de martori sau părți în

proces, ori elemente de extraneitate, existența altor proceduri paralele, etc.

Comportamentul părților include aprecierea comportamentului reclamantei și

autorităților. Se va aprecia buna/rea-credința a tuturor părților implicate în proces,

inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate,

consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze

îndelungate; etc. Miza (interesul) pentru reclamant relevă importanța sau scopul

pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

statului în dreptul constituțional la libera circulație, este mare, deoarece, din

momentul în care i-a fost aplicată o restricție sub formă de obligație de nepărăsire

a țării și până la emiterea sentinței, de facto nu putea să părăsească hotarele

Republicii Moldova. Miza pentru ea în procedura penală derivă și din faptul că

pedeapsa care putea fi aplicată este sub formă de amendă penală până la 700 unități

convenționale, iar pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității sau muncă neremunerată în folosul comunității, de la 180 la 240 de

5

ore, neputând fi aplicată, deoarece reclamanta este pensionară și legea interzice

această pedeapsă față de persoane pensionare.

pentru limita de vârstă. Reieșind din faptul că, veniturile sale sunt modeste din

pensia de 933 de lei, aplicarea unei amenzi penale, solicitate de procuror ar fi pus

în pericol existența sa fizică și imposibilitatea de a achita amenda, deoarece 700

de unități convenționale reprezintă suma de 35 000 lei, ce echivalează cu pensia

reclamantului pentru trei ani de zile. Or, dacă nu achita amenda, atunci exista riscul

înlocuirii amenzii cu închisoare, care trebuia să fie executat în mod real.

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 303 alin. (2) din Codul penal,

este una complexă, având în vedere capătul de învinuire și materialul probator.

Referitor la conduita părților și autorităților naționale, reieșind din raporturile

privind modul de respectare a termenului rezonabil la examinarea și judecarea

cauzei penale, consideră că nu-i poate fi imputată tergiversarea examinării cauzei.

Scurgerea unui termen de 2 ani 3 luni 20 zile ani de la prima audiere, până la

concluzia irevocabilă a instanței de judecată în privința acuzației aduse, este cu

siguranță un termen excesiv de mare și care nu poate fi considerat rezonabil,

deoarece depășește chiar și termenul de prescripție de 2 ani prevăzut de lege pentru

tragerea la răspundere penală. În atare circumstanței, având în vedere perioada

examinării cauzei penale de aproximativ 2,5 ani, de atitudinea părților la judecarea

cauzei, complexitatea cauzei penale, precum și miza reclamantei, invocă faptul

încălcării dreptului său, la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale.

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Potrivit jurisprudenței CEDO,

acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor

trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să

constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative

pentru victimele daunelor. În cazul reclamantei, consideră că suma de 60 000 lei

în calitate de despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului

rezonabil de examinare a cauzei ar constitui o satisfacției echitabilă a

despăgubirilor și ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege.

de învinuire conform art. 303 alin. (2) din Codul penal, reclamanta a făcut referire

la datele când a fost citată și a avut necesitatea de a se prezenta la organul de

urmărire penală, procuratură, judecătoriei, indicînd prețul și numerele biletelor de

călătorii și alte cheltuieli, solicitând în acest sens încasarea cheltuielilor de

6

transport în sumă de 828 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de

7 050 de lei, cheltuielile suportate pentru copii la xerox în sumă de 18 de lei.

prejudiciul material în sumă de 7 896 de lei, din care 7 050 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică prestate în cadrul procesului penal, 828 lei –

cheltuieli de transport în cadrul procesului penal și 18 lei – cheltuieli pentru servicii

xerox; încasarea prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului la judecare în

termeni rezonabili – 60 000 de lei; încasarea cheltuielilor de judecată, ce se

compun din cheltuieli de transport în sumă de 1 468 de lei, cheltuieli de asistență

juridică în sumă de 16 350 de lei și cheltuieli pentru servicii xerox în sumă de 5 46

de lei, în total 18 264 de lei.

cerere privind aplicarea excepției de tardivitate, prin care a solicitat respingerea

acțiunii înaintate de Valentina Copceac ca fiind tardivă în partea pretenției privind

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen

rezonabili.

admisă cererea privind excepția de tardivitate înaintată de Ministerul Justiției.

Cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Copceac împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, în partea

pretenției privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil, s-a respins ca fiind înaintată tardiv.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admisă parțial acțiunea depusă de Valentina Copceac. S-a încasat din contul

statutului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Valentinei Copceac

suma de 25 000 cu titlu de prejudiciul moral, suma de 1 384 de lei cu titlul de

cheltuieli pentru transport și 536 de lei cheltuieli pentru servicii xerox, suma de

7 050 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică din cadrul procesului

penal și 9 200 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică din cadrul prezentului

proces. În rest, pretențiile Valentinei Copceac au fost respinse ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitînd admiterea acestuia, casarea

hotărârii în partea admiterii acțiunii cu emiterea unei noi hotărâri în această parte,

prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, sau modificarea hotărârii în

partea ce ține de încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral în

7

sensul diminuării acestei sume corespunzător sumelor acordate de Curtea

Europeană și instanțele judecătorești naționale.

cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

civile înaintate de Valentina Copceac.

Țurcanu a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitînd

admiterea acesteia, casarea în parte a hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererile de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Valentina Copceac și s-a menținut

hotărârea din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

temeiniciei hotărârii primei instanțe, prin prisma normelor legale și situației de fapt

constatată în speță, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a soluționat

problema reparării prejudiciului cauzat moral și material pretins de

reclamanta/apelanta Valentina Copceac în legătură cu acțiunile organului de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

art. 3 lit. a), art. 6 și art. 10 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, care au fost

dovedite prin actele anexate la materialele cauzei – sentința din 29 octombrie 2018

a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care s-a încetat procesul penal privind

învinuirea Valentinei Copceac, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 303 alin.

(2) din Codul penal, în legătură că fapta constituie o contravenție administrativă și

recunoașterea Valentinei Copceac vinovată de comiterea contravenției prevăzute

de art. 336 din Cod contravențional, proces contravențional care s-a încetat din

motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspunderea

contravențională, și în coroborare cu achitarea reclamantei/apelantei Valentina

Copceac învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (2) din

Codul penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, conform

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2020, devenită

definitivă și irevocabilă la 4 noiembrie 2020.

Valentina Copceac în cererea sa de apel ce ține de cuantumul prejudiciului moral

încasat în mărime de 25 000 de lei, instanța de apel a considerat întemeiată

concluzia primei instanțe cu privire la admiterea parțială a pretenției nominalizate.

8

Or, instanța de fond, ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, de statutul persoanei, de perioada aflării sub

învinuirea penală și procedurii judiciare, de faptul că față de Valentina Copceac a

fost aplicată măsura preventive - obligarea de nepărăsire a țării menținută pe durata

urmăririi penale, cât și de faptul că Valentina Copceac a fost achitată de săvârșirea

infracțiunii încriminate pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

just a ajuns la concluzia de a admite parțial pretențiile reclamantei cu privire la

repararea prejudiciului moral și a stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime

de 25 000 de lei, care este echitabilă suferințelor psihice suportate de ultima.

suportarea suferințelor psihice de către reclamanta Valentina Copceac ca urmare a

intentării unei cauze penale și tragerii la răspundere pe marginea acestei cauze.

reclamanta Valentina Copceac în mărime de 60 000 de lei, este excesivă, motiv

pentru care acesta nu pot fi satisfăcut integral, ținând cont de principiul potrivit

căruia compensația nu trebuie să fie excesivă pentru autorii daunelor, nici venit

nejustificativ pentru victime. Respectiv, instanța de fond corect a apreciat gradul

și caracterul suferințelor reclamantei/apelantei, dând o apreciere eficientă

circumstanțelor în care a fost cauzat prejudiciul, stabilind astfel cuantumul

prejudiciului moral, a acordat o recompensă bănească în mărime de 25 000 lei,

care în viziunea instanței de apel reprezintă o recompensă echitabilă, care ar aduce

o satisfacție proporțională suferințelor și trăirilor psihice suportate de către

Valentian Copceac, urmare a atragerii ilegale la răspundere penală, iar temeiuri de

încasare a unei sume mai mari în beneficiul reclamantei instanța de fond cât și cea

de apel nu a stabilit.

Procuratura Generală, în partea sumei încasate în mărime de 25 000 de lei, ca

despăgubire morală, ca fiind exagerată și neechitabilă cu suferințele pretinse că ar

fi fost posibil suportate, precum și a faptului că recunoașterea oficială și publică a

violării constituie prin sine o satisfacție echitabilă, suficientă pentru orice

prejudiciu moral eventual suferit de reclamantă, instanța de apel a notat că această

pretenție a fost admisă parțial de prima instanță, în limita echității și rezonabilității.

Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, deoarece o parte se referă la

explicarea normelor legale, iar celelalte sunt nefondate, pe când prima instanță a

determinat și aplicat corect normele de drept materiale care guvernează obiectul

material litigios.

apelanților/intimați Ministerului Justiției și Procuratura Generală cu privire la

faptul că nu au fost întrunite condițiile de aplicabilitate a răspunderii statului prin

9

prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. În sensul dispozițiilor legale

aplicabile cazului este de înțeles că, pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale

și anume: că fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii delictuale,

va avea particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a

organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție

necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare este actul de reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și

prejudicierea neîntemeiată a persoanei. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut

că chiar și în cazul când organele de drept au respectat cerințele formale la

întreprinderea acțiunilor de urmărire penală, acest complex de acțiuni în cumul

sunt apreciate ca fiind ilicite odată cu emiterea sentinței de achitare a apelantei. La

caz se instituie obligația generală a statului de a repara persoanelor fizice - la caz

apelantei/intimatei Valentina Copceac prejudiciul material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, or, pe o perioadă aproximativ de 2 ani, Valentina Copceac a fost

supusă unor suferințe psihice, urmând a-și demonstra nevinovăția, fiind obligată

de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanțele de judecată.

Ministerului Justiției și Procuratura Generala, precum că, cheltuielile de asistență

juridică suportate în cauza penală sunt neprobate, nerezonabile și exagerate,

instanța de apel a concluzionat ca fiind justă soluția instanței de fond privind

compensarea cheltuielilor de judecată revendicate de reclamanta la examinarea

cauzei penale în mărime de 7 050 de lei. Or, conform art. 7 lit. e) din Legea nr.

1545 din 25 februarie 1998, în cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei

fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: sumele plătite de ea pentru

asistenta juridică. În cadrul procesului penal, în care reclamanta Valentina Copceac

a fost achitată, ultima a suportat cheltuieli de asistența juridică în sumă de 7 050

de lei, pe care le-a confirmat prin bonul de plată seria GL nr.288516 din 18 mai

2022.

solicitat încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică suportate în legătură cu

examinarea prezentei cauze civile, anexând în acest sens bonul de plată bonul de

plată cu seria GL nr. 288546 din 2 martie 2023 în sumă de 6 400 de lei, bonul de

plată bonul de plată cu seria GL nr. 288548 din 4 aprilie 2023 în sumă de 700 lei,

bonul de plată bonul de plată cu seria GL nr. 288858 din 11 iulie 2023 în sumă de

700 lei, bonul de plată bonul de plată cu seria GL nr. 288859 din 17 iulie 2023 în

sumă de 700 lei, bonul de plată bonul de plată cu seria GL nr. 288860 din 20 iulie

2023 în sumă de 700 lei, cheltuieli pe care instanța inferioară le-a considerat reale,

necesare și rezonabile. Prin urmare, instanța de fond ținând cont de solicitările

10

reclamantei și de natura dreptului lezat ale acesteia, corect a admis în mod integral

cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul prezentei

cauze civile.

materialele cauzei de către reclamantă nu au fost anexate probe în susținerea

pretenției privind încasarea cheltuielilor suportate pentru servicii xerox, instanța

de apel a precizat că la materialele cauzei sunt anexate un șir de bonuri de plată

care confirmă în mod indubitabil faptul că Valentina Copceac a avut de suportat

cheltuieli titlu pentru servicii xerox. Prin urmare, instanța de apel a considerat

corectă soluția primei instanțe privind încasarea prejudiciului material în sumă de

536 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru servicii xerox.

întemeiat, având la baza prevederile art. 7 lit. g) din Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998, în cazurile menționate la art.3, a încasat în beneficiul Valentinei Copceac

prejudicial material în mărime 1 384 de lei cu titlu de cheltuieli de transport

efectuate în legătură cu chemările la organele de urmărire penală și instanțele de

judecată. Or, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, apelanta Valentina

Copceac a prezentat instanței probe care atestă că ultima a avut de suportat

cheltuielile în legătură cu chemările în organele de urmărire penală, organul

procuraturii și în instanța de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

expuse în cererea de apel, recurentul a indicat drept temei prevederile art. 432 alin.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel este

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

reprezentată de avocatul Igor Țurcanu a depus recurs împotriva deciziei din 30

ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia.

invocate anterior în cererea de apel. Suplimentar, drept temei de drept a invocat

art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că decizia este

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

11

de recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu

emiterea termenului de declararea prevăzut la art.434; f) recursul este vădit neîntemeiat.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

12

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date

calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la

un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi

efectuat în decursul întregii perioade.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„(4) Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la

pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.”

„(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale.”

„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Bălți, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

deciziei contestate a Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 30 ianuarie 2024, în

ședință publică (f.d.57, Vol. II).

13

2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată la 27 martie 2024 la adresa electronică

a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, indicată ca adresă de contact în

cererea de recurs (f.d.90, Vol. II) - secretariat@justice.gov.md, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică (f.d.72, Vol. II).

de Justiție constată că termenul de două luni de declarare a recursului a început să

curgă la 28 martie 2024, ziua imediat următoare celei în care Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, în mod electronic i-a fost notificată copia deciziei motivate

din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți și a expirat la 28 mai 2024, inclusiv.

recursul împotriva deciziei din 30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, la 7 iunie

2024, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă,

enunțat la pct. 44 al prezentei încheieri, ceea ce condiționează declararea recursului

ca inadmisibil, în temeiul art. 433 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Republicii Moldova și a Valentinei Copceac, se menționează că Procuratura a

recepționat decizia contestată, prin intermediul poștei electronice la 27 martie 2024

(f.d.72, Vol. II), și respectiv Valentina Copceac, prin poșta terestră la 3 aprilie

2024, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei

(f.d.73, Vol. II). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova la

28 februarie 2024 și de către Valentina Copceac la 28 mai 2024, se consideră

depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Moldova și de Valentina Copceac, Completul de judecată le califică ca fiind vădit

neîntemeiate în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă. Recurenții

invocă drept unic temei caracterul arbitrar al deciziei instanței de apel, în

conformitate cu art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, fără a indica în

mod concret care probe ar fi fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

analizate de instanța de apel. Astfel, Procuratura Generală exprimă dezacordul față

de soluția privind acordarea prejudiciului moral și cheltuielile de judecată, însă nu

indică nicio eroare de drept în aplicarea Legii nr. 1545/1998. Valentina Copceac

susține că suma acordată cu titlu de despăgubire morală este insuficientă, dar nu

demonstrează caracterul nelegal sau arbitrar al raționamentului instanței de apel.

procedurilor penale (2 ani și 3 luni), aplicarea măsurii preventive a obligării de

nepărăsire a țării, impactul psiho-social asupra reclamantei, veniturile modeste și

14

statutul de pensionară; cuantumul despăgubirii stabilit conform criteriului echității

și jurisprudenței CEDO.

formulează nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În

absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale

art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

Luordo c. Italia), statele pot impune condiții stricte de admisibilitate a recursului,

în scopul protejării funcției instanței supreme de garant al legalității și al

uniformității practicii judiciare.

cererile de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, fiind

fie tardivă, fie vădit neîntemeiată.

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de către

Valentina Copceac, reprezentată de avocatul Igor Țurcanu, împotriva deciziei din

30 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

15