2ra-233/25 — repararea prejudiciului

2ra-233/25 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Vitali Chihaioglo împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

(încasarea prejudiciului)

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-233/25

NR. PIGD 2-23106618-01-2ra-29042025)

Recursurile vădit neîntemeiate, conform art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

simplul dezacord al recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. A. Ojoga

Curtea de Apel Chișinău - jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Cașcaval

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Vitali Chihaioglo,

reprezentat de avocatul Andrei Beruceașvili și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Beruceașvili a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material și moral.

dosarului penal, la începutul anului 2017, Dmitri Culev și Vitali Chihaioglo, aflați

în Penitenciarul nr. 1 din Taraclia, ar fi organizat un grup criminal cu scopul

săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. Vitali Chihaioglo, în perioada aprilie-

iunie 2017, i-ar fi propus lui Dmitri Culev sume bănești pentru a influența o

persoană cu funcție de demnitate publică, în scopul obținerii unei hotărâri

favorabile privind eliberarea condiționată. Faptele au fost încadrate de organul de

urmărire penală la art. 46 și art. 326 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Culev și Vitali Chihaioglo au fost achitați, hotărârea fiind menținută de Curtea de

Apel Cahul și, ulterior, de Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 20 iunie

2023, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanțele au reținut

că învinuirea privind grupul criminal a fost formulată vag și neclar, fără a preciza

rolul fiecărui inculpat sau modul în care s-au organizat.

a afectat libertatea personală, prestigiul și imaginea, cauzându-i suferințe psihice

și materiale. În temeiul Legii nr. 1545/1998 și art. 1423 din Codul civil,

reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 750.000 lei,

corespunzător suferințelor psihice cauzate de încălcarea drepturilor sale, precum

și compensarea cheltuielilor de judecată și a sumei de 5.000 lei achitată pentru

serviciile avocatului, ca prejudiciu material.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ

1

cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Chihaioglo a fost respinsă ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Beruceașvili a declarat apel împotriva hotărârii din 29 februarie 2024 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea integrală a acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

pus sub învinuire penală pentru o infracțiune gravă (art. 46, 326 alin. (3) lit. b) Cod

penal), iar ulterior a fost achitat deoarece fapta nu a existat, ceea ce face că toate

procedurile în privința sa au fost ilegale.

ani i-au afectat grav drepturile personale, libertatea, stres și imposibilitatea de a

duce un trai normal. De asemenea, mediatizarea cazului a amplificat prejudiciul

moral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat a fost admis.

sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, a fost admisă parțial pentru

încasarea prejudiciului material și moral.

Chihaioglo s-au încasat 5.000 lei pentru cheltuieli de asistență juridică și 35.000

lei pentru prejudiciul moral, în total 40.000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, Dmitri Culev și Vitali Chihaioglo au

fost achitați de infracțiunea prevăzută de art. 46 și art. 326 alin. (3) lit. b) din Codul

penal, pe motiv că fapta nu întrunea elementele infracțiunii.

2

și emisă o nouă hotărâre de achitare a celor doi, constatându-se inexistența faptei.

la 09 iunie 2020, cu restituirea cauzei spre rejudecare. Ulterior, prin decizia Curții

de Apel Cahul din 20 decembrie 2021 (menținută de Curtea Supremă de Justiție la

20 iunie 2023), Dmitri Culev și Vitali Chihaioglo au fost achitați definitiv pentru

aceeași infracțiune, constatându-se inexistența faptei.

prejudiciului material și moral cauzat de acțiunile organelor de urmărire penală și

pentru compensarea cheltuielilor de judecată. Judecătoria Chișinău, sediul Centru,

a respins cererea la 29 februarie 2024.

persoanele achitate au dreptul la reabilitare și despăgubiri pentru prejudiciul

cauzat. Art. 524 și 525 din Codul de procedură penală, precum și Legea nr.

1545/1998, prevăd că acțiunile sau inacțiunile organelor de urmărire penală sau

instanțelor care exclud vinovăția și aduc prejudicii materiale sau morale sunt

reparabile.

Chihaioglo a fost supus unei învinuiri neîntemeiate, iar organul de urmărire penală

nu a clarificat toate circumstanțele cauzei. În plus, acuzația privind existența unui

grup criminal organizat a fost vagă și neprobata. Aceasta a generat suferințe

morale, care trebuie compensate.

35.000 lei, sumă rezonabilă, conform art. 11 Legea nr. 1545/1998 și Cod civil,

luând în considerare gravitatea acuzației, durata și rezonanța socială a urmăririi

penale.

penale, în sumă de 5.000 lei, sunt admisibile, fiind confirmate prin bonuri de plată

și reprezentarea de către avocatul Andrei Beruciașvili.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Beruceașvili, a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26

noiembrie 2024, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei în partea

referitoare la cuantumul prejudiciului moral, prin majorarea sumei de la 35.000 lei

3

la 250.000 lei, precum și menținerea neschimbată a celorlalte dispoziții ale

deciziei.

susținând că, interpretarea legii de către instanța de apel este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

în mod rezonabil cuantumul prejudiciului moral acordat reclamantului Vitali

Chihaioglo. Suma de 35.000 lei este disproporționată în raport cu circumstanțele

cauzei, gravitatea presupuselor încălcări, durata procesului și practica CEDO (art.

5 și 8, jurisprudența Scordino c. Italia, Ciorap c. Moldova, Burdov c. Rusia).

demonstrează caracterul ilegal al urmăririi penale și tragerea la răspundere.

încălcările procesuale, rezonanța publică a acțiunilor autorităților, durata

nejustificat de lungă a urmăririi penale, natura drepturilor personale lezate și

suferințele fizice și psihice cauzate.

solicitându-se majorarea la 250.000 lei.

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2024, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 29 februarie 2024.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

organelor de urmărire penală, conform Legii nr. 1545/1998. Acțiunile procurorului

nu constituie condamnare publică și au fost efectuate legal, în baza Codului de

procedură penală și a normelor internaționale aplicabile. Lipsa probelor privind

suferințele fizice sau psihice ale reclamantului face nefondată suma de 35.000 lei.

dacă acestea au fost necesare, angajate efectiv și rezonabile.

cauzei, aportul avocatului, timpul și munca depusă, aptitudinile necesare,

rezultatul obținut și alți factori relevanți. Lipsa detaliilor privind activitatea

avocatului face ca pretenția de compensare să fie netemeinică.

4

ulterior, probarea prejudiciului moral și a cheltuielilor juridice pentru a justifica

compensația dispusă de instanța de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate

6 modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul

normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi.

Beruceașvili, și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, vor fi examinate prin

prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare

de la 1 septembrie 2023.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

5

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reține că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 26 noiembrie

2024, iar copia deciziei motivate a fost expediată participanților la proces la 1

martie 2025, inclusiv prin poșta electronică (f.d. 19, vol. II). În consecință,

recursurile declarate la 29 aprilie 2025 de Vitali Chihaioglo, reprezentat de

avocatul Andrei Beruceașvili, și la 2 mai 2025 de Ministerul Justiției se consideră

depuse în termen (a se vedea pct. 34).

avocatul Andrei Beruceașvili, și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Completul de judecată le califică ca fiind vădit neîntemeiate în sensul art. 433 alin.

(1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții au invocat drept temei art. 432

alin. (1) lit. a) și lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că interpretarea

legii de către instanța de apel ar fi contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție și că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil

probele administrate. Totuși, recurenții nu indică în mod concret care probe ar fi

fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, Ministerul

Justiției exprimă dezacord față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr.

1545/1998. Vitali Chihaioglo susține că suma acordată cu titlu de despăgubire

6

morală este insuficientă, fără a demonstra caracterul nelegal sau arbitrar al

raționamentului instanței de apel.

penale, impactul psiho-social asupra reclamantului și cuantumul despăgubirii în

conformitate cu criteriul echității și jurisprudența CEDO.

despăgubirii trebuie raportată la nivelul de trai din statul respectiv și apreciată de

instanțele naționale într-un mod rezonabil, proporțional și adaptat circumstanțelor

cauzei. Cuantumul de 35.000 lei stabilit de instanța de apel cu titlu de prejudiciu

moral se încadrează în practica Curții Supreme de Justiție pentru cauze similare,

în temeiul Legii nr. 1545/1998 (decizia nr. 2ra-262/24), reflectând atât echitatea,

cât și jurisprudența internă și europeană privind protecția drepturilor persoanelor

afectate de proceduri îndelungate.

formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În

absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale

art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

cererile de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se

resping ca fiind vădit neîntemeiate.

alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Vitali Chihaioglo, reprezentat

de avocatul Andrei Beruceașvili și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

7