2ra-252/25 — recuperarea prejudiciului material si moral

2ra-252/25 — recuperarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor

în cauza civilă

Serghei Chiose împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova,

intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și

Ministerul Finanțelor a Republicii Moldova

(recuperarea prejudiciului material și moral)

împotriva deciziei din 6 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul,

(Dosarul nr. 2ra-252/25

NR. PIGD 2-23046401-01-2ra-16072025)

Recursurile vădit neîntemeiate, conform art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

simplul dezacord al recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.

Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud. A. Scripcenco)

Curtea de Apel Sud, sediul Cahul (jud. N. Bondarenco, I. Gorlenco, E. Bancov)

6 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Serghei Chiose și de

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului de Justiție al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii

Moldova prin care a solicitat încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului material în cuantum de 1 000 lei,

prejudiciului moral în cuantum de 500 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată,

cauzate prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere penală ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii.

***** a fost pornită la 25.06.2018 de Procuratura raionului Taraclia, în baza art.

186 alin. (2) lit. c) Cod penal. La 25.07.2019 a fost recunoscut în calitate de bănuit,

iar la 24.10.2019 a fost pus sub învinuire pentru aceeași infracțiune. Pe parcursul

urmăririi penale au fost dispuse măsuri procesuale restrictive, inclusiv obligația de

prezentare, aducerea forțată, anunțarea în căutare și efectuarea perchezițiilor. Prin

ordonanța procurorului din 30.12.2021, definitivă, procesul penal a fost clasat, iar

reclamantul a fost scos de sub urmărire penală din motivul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal sau ale oricărei alte

infracțiuni. Reclamantul a invocat prevederile art. 1998 alin. (1), art. 2007 alin. (1),

art. 2036 alin. (1), (2) Cod civil, precum și art. 3 alin. (1) lit. a), c), e) și art. 7 lit.

e) din Legea nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală. În legătură cu apărarea sa împotriva

acuzațiilor ilegale, reclamantul a suportat cheltuieli de deplasare la Judecătoria

Cahul (3 ședințe) și Curtea de Apel Cahul (1 ședință), utilizând automobilul

personal. Cheltuielile totale de combustibil suportate se ridică la suma de 1000 lei,

care constituie prejudiciu material pasibil de compensare. Totodată, atragerea

ilegală la răspundere penală pe o perioadă excesivă (25.06.2018–30.12.2021),

pentru o infracțiune de gravitate medie ce presupune pedeapsa cu privarea de

libertate, a cauzat reclamantului un prejudiciu moral semnificativ. Măsurile

procesuale aplicate au afectat grav drepturile sale fundamentale, inclusiv libertatea

de circulație, dreptul la muncă și viața profesională. Informațiile privind acuzațiile

1

formulate au avut o rezonanță negativă în societate, afectând reputația, onoarea și

demnitatea reclamantului, determinând scăderea statutului social, a evaluării

publice și a stimei de sine. Acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală au

provocat suferințe psihice intense, dezechilibru emoțional și afectarea stării de

sănătate, atât pentru reclamant, cât și pentru membrii familiei sale. Având în

vedere gravitatea încălcărilor, durata urmăririi penale, natura drepturilor lezate,

intensitatea suferințelor morale și gradul de vinovăție al autorităților statului,

reclamantul consideră justificată acordarea unei compensații pentru prejudiciul

moral în cuantum de 500 000 lei, sumă ce reprezintă o reparație echitabilă pentru

prejudiciul suferit.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

de chemare în judecată depusă de Serghei Chiose a fost admisă parțial. S-a încasat

din bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul reclamantului Chiose Serghei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 5

000 lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii.

În rest cererea s-a respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 4 iunie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia,

solicitând casarea acesteia în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în

judecată și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată

să fie respinsă integral.

iunie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

apel împotriva hotărârii din 4 iunie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia,

solicitând casarea acesteia în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în

judecată și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată

să fie respinsă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

ca nefondate apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Ministerul Finanțelor a Republicii Moldova. S-a admis apelul declarat de Chiose

2

Serghei. S-a modificat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 4 iunie

2024, în partea încasării prejudiciului moral. S-a majorat cuantumul prejudiciului

moral încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Chiose Serghei de la 5 000 lei

până la 20 000 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 4 iunie

2024, s-a menținut.

concluzionat că lui Chiose Serghei i-a fost cauzat un prejudiciu prin acțiunile ilicite

ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, la bază fiind pus faptul că

Chiose Serghei a fost tras ilicit la răspundere penală prin intentarea procesului

penal, recunoașterea sa în calitate de învinuit, fiindu-i incriminată comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmărirea penală fiind

pornită la 25.06.2018, în cadrul derulării procesului penal Chiose Serghei a fost

anunțat în căutare, totodată s-a dispus efectuarea unor cercetări suplimentare la fața

locului, iar prin ordonanța procurorului din 30.12.2021 fiind dispusă scoaterea de

sub urmărire penală a învinuitului Chiose Serghei în temeiul art. 275 pct.3) CPP

din lipsă în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunii.

răspundere patrimonială pentru acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și

a procuraturii, prevăzute la art. 4 al Legii nr. 1545, cât și la art. 2036 Cod civil, în

speță nu se atestă. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că acțiunile

întreprinse de organele de urmărire penală și de procuratură față de reclamantul

Chiose Serghei, i-au cauzat acestuia o stare de disconfort prin faptul că a intervenit

cu acuzații de ordin penal și au fost petrecute acțiuni de urmărire penală care au

intervenit peste garanții constituționale un prejudiciu moral, considerente din care

Statul poartă răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat astfel.

civil și art. 3, 6, art.11 alin.(1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penal, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, are dreptul de a solicita repararea

prejudiciului moral pentru atragere neîntemeiată la răspundere penală.

prejudiciului moral, suferințele psihice cauzate, stare de stres și de frustrare

provocate reclamantului-apelant Chiose Serghei, durata urmăririi penale,

gravitatea învinuirii formulate, statutul social, instanța de apel a considerat că,

suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral prin prisma Legii nr.1545 din

25.02.1998 încasată de instanța de fond, nu constituie un cuantum echitabil și nu

corespunde cu caracterul și gravității suferințelor psihice suportate de către Chiose

Serghei. Or aceste circumstanțe de rând cu trăirile sufletești și morale survenite în

3

urma unor măsuri procesuale de constrângere (percheziție, aducere forțată),

defăimarea bunului nume și a reputației în societate și localitatea sa, caracterul și

gradul de pericol social al infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuit, durata

aflării sub învinuire, aplicarea altor măsuri de investigație care i-au limitat și

îngrădit drepturile sale fundamentale, toate aceste circumstanțe dau temei de a

modifica cuantumul prejudiciului moral încasat de prima instanță prin majorarea

acestuia de la 5 000 lei până la până la 20 000 lei, compensație bănească care ar

putea atenua suferințele psihice suportate de Chiose Serghei ca urmare a atragerii

ilicite la răspundere penală.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de Apel Sud, sediul Cahul, din 6 martie 2025, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasată suma de

1 000 lei cu titlu de prejudiciu material și 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

instanța de apel, însă nu este de acord cu cuantumul despăgubirilor stabilit de

acestea, considerând că suma acordată este insuficientă. Instanța de apel nu a luat

în considerare: gravitatea presupuselor infracțiuni, încălcările procesuale,

rezonanța publică a acțiunilor autorităților, durata nejustificat de lungă a urmăririi

penale, natura drepturilor personale lezate și suferințele fizice și psihice cauzate.

Sub acest aspect, recurentul a reiterat aceleași argumente expuse anterior în cererea

de chemare în judecată și în cererea de apel.

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Sud, sediul Cahul, din 6 martie 2025,

solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 4 iunie 2024 și

decizia Curții de Apel Sud, sediul Cahul, din 6 martie 2025 cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

(1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel

se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

considerare prevederile pct. 5.3 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 7 din 4 iulie 2005

cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de

instrucție în procesul urmăririi penale, potrivit cărora ordonanțele de recunoaștere

în calitate de bănuit și de învinuit constituie procedee legate de desfășurarea

normală a urmăririi penale și, prin ele însele, nu afectează drepturile sau libertățile

constituționale ale persoanei. De asemenea, susține că tergiversarea examinării

cauzei penale s-a datorat în mare parte reclamantului, întrucât, potrivit ordonanței

4

procurorului din cadrul Procuraturii raionului Taraclia din 24.10.2019 privind

căutarea lui Serghei Chiose, s-a constatat că învinuitul se sustrăgea de la urmărirea

penală, iar locul aflării acestuia nu era cunoscut.

depus o referință, prin care a menționat că recursul declarat de Serghei Chiose nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă și,

prin urmare, urmează a fi declarat inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

5

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 6 martie 2025 (f.d. 185).

expediată participanților la proces la data de 25 martie 2025 (Vol. II, f.d. 207) și

recepționată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și de Serghei Chiose

la data de 1 aprilie 2025 (Vol. II, f.d. 211-212). Prin urmare, recursurile declarate

de Serghei Chiose la 5 mai 2025 și de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

la 28 mai 2025 se consideră depuse în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

Finanțelor al Republicii Moldova, Completul de judecată le califică ca fiind vădit

neîntemeiate în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Recurenții au invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. b) și lit. e) din Codul de

procedură civilă, susținând că prin admiterea recursului, se schimbă sau se

consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție și că instanța de apel ar fi

apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate. Totuși, recurenții nu indică

în mod concret care probe ar fi fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, Ministerul

Finanțelor exprimă dezacord față de soluția privind acordarea prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr.

1545/1998. Serghei Chiose susține că suma acordată cu titlu de despăgubire morală

este insuficientă, fără a demonstra caracterul nelegal sau arbitrar al raționamentului

instanței de apel.

penale, impactul psiho-social asupra reclamantului și cuantumul despăgubirii în

conformitate cu criteriul echității și jurisprudența CEDO.

notează că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este și criteriul echității, care exprimă că, compensația bănească trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire.

6

Libertăților Fundamentale, precum și în lumina jurisprudenței constante a Curții

Europene, dar și a Curții Supreme de Justiție acest criteriu se traduce prin

necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât

acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

despăgubirii trebuie raportată la nivelul de trai din statul respectiv și apreciată de

instanțele naționale într-un mod rezonabil, proporțional și adaptat circumstanțelor

cauzei. Cuantumul de 20 000 lei stabilit de instanța de apel cu titlu de prejudiciu

moral se încadrează în practica Curții Supreme de Justiție pentru cauze similare,

în temeiul Legii nr. 1545/1998 (deciziile nr. 2ra-262/24, nr. 2ra-98/23, nr. 2ra-

307/23, nr. 2ra-858/23, nr. 2ra-1650/2022), reflectând atât echitatea, cât și

jurisprudența internă și europeană privind protecția drepturilor persoanelor

afectate de proceduri îndelungate.

formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În

absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale

art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

cererile de recurs nu întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se

resping ca fiind vădit neîntemeiate.

alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Chiose și de

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 6 martie 2025

a Curții de Apel Sud, sediul Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

7