2ra-252/25 — Recuperarea prejudiciului material și moral

La 29 martie 2023, Serghei Chiose a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului de Justiție al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova prin care a solicitat încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului material în cuantum de 1 000 lei, prejudiciului moral în cuantum de 500 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată, cauzate prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere penală ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

În susținerea cererii, reclamantul indiă că urmărirea penală în dosarul nr. ***** a fost pornită la 25.06.2018 de Procuratura raionului Taraclia, în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal. La 25.07.2019 a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 24.10.2019 a fost pus sub învinuire pentru aceeași infracțiune. Pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse măsuri procesuale restrictive, inclusiv obligația de prezentare, aducerea forțată, anunțarea în căutare și efectuarea perchezițiilor. Prin ordonanța procurorului din 30.12.2021, definitivă, procesul penal a fost clasat, iar reclamantul a fost scos de sub urmărire penală din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal sau ale oricărei alte infracțiuni. Reclamantul a invocat prevederile art. 1998 alin. (1), art. 2007 alin. (1), art. 2036 alin. (1), (2) Cod civil, precum și art. 3 alin. (1) lit. a), c), e) și art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. În legătură cu apărarea sa împotriva acuzațiilor ilegale, reclamantul a suportat cheltuieli de deplasare la Judecătoria Cahul (3 ședințe) și Curtea de Apel Cahul (1 ședință), utilizând automobilul personal. Cheltuielile totale de combustibil suportate se ridică la suma de 1000 lei, care constituie prejudiciu material pasibil de compensare. Totodată, atragerea ilegală la răspundere penală pe o perioadă excesivă (25.06.2018–30.12.2021), pentru o infracțiune de gravitate medie ce presupune pedeapsa cu privarea de libertate, a cauzat reclamantului un prejudiciu moral semnificativ. Măsurile procesuale aplicate au afectat grav drepturile sale fundamentale, inclusiv libertatea de circulație, dreptul la muncă și viața profesională. Informațiile privind acuzațiile 1 formulate au avut o rezonanță negativă în societate, afectând reputația, onoarea și demnitatea reclamantului, determinând scăderea statutului social, a evaluării publice și a stimei de sine. Acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală au provocat suferințe psihice intense, dezechilibru emoțional și afectarea stării de sănătate, atât pentru reclamant, cât și pentru membrii familiei sale. Având în vedere gravitatea încălcărilor, durata urmăririi penale, natura drepturilor lezate, intensitatea suferințelor morale și gradul de vinovăție al autorităților statului, reclamantul consideră justificată acordarea unei compensații pentru prejudiciul moral în cuantum de 500 000 lei, sumă ce reprezintă o reparație echitabilă pentru prejudiciul suferit.

La 19 iunie 2024, Serghei Chiose a declarat apel împotriva hotărârii din 4 iunie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 3 iulie 2024, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 4 iunie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, solicitând casarea acesteia în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a concluzionat că lui Chiose Serghei i-a fost cauzat un prejudiciu prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, la bază fiind pus faptul că Chiose Serghei a fost tras ilicit la răspundere penală prin intentarea procesului penal, recunoașterea sa în calitate de învinuit, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmărirea penală fiind pornită la 25.06.2018, în cadrul derulării procesului penal Chiose Serghei a fost anunțat în căutare, totodată s-a dispus efectuarea unor cercetări suplimentare la fața locului, iar prin ordonanța procurorului din 30.12.2021 fiind dispusă scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Chiose Serghei în temeiul art. 275 pct.3) CPP din lipsă în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a reținut că temeiuri de exonerare a statului de răspundere patrimonială pentru acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și a procuraturii, prevăzute la art. 4 al Legii nr. 1545, cât și la art. 2036 Cod civil, în speță nu se atestă. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că acțiunile întreprinse de organele de urmărire penală și de procuratură față de reclamantul Chiose Serghei, i-au cauzat acestuia o stare de disconfort prin faptul că a intervenit cu acuzații de ordin penal și au fost petrecute acțiuni de urmărire penală care au intervenit peste garanții constituționale un prejudiciu moral, considerente din care Statul poartă răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat astfel.

Drept urmare, Chiose Serghei, în baza prevederilor art. 1998, 2007 Cod civil și art. 3, 6, art.11 alin.(1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penal, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, are dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral pentru atragere neîntemeiată la răspundere penală.

Totodată, ținând cont de principiului compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele psihice cauzate, stare de stres și de frustrare provocate reclamantului-apelant Chiose Serghei, durata urmăririi penale, gravitatea învinuirii formulate, statutul social, instanța de apel a considerat că, suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral prin prisma Legii nr.1545 din 25.02.1998 încasată de instanța de fond, nu constituie un cuantum echitabil și nu corespunde cu caracterul și gravității suferințelor psihice suportate de către Chiose Serghei. Or aceste circumstanțe de rând cu trăirile sufletești și morale survenite în 3 urma unor măsuri procesuale de constrângere (percheziție, aducere forțată), defăimarea bunului nume și a reputației în societate și localitatea sa, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuit, durata aflării sub învinuire, aplicarea altor măsuri de investigație care i-au limitat și îngrădit drepturile sale fundamentale, toate aceste circumstanțe dau temei de a modifica cuantumul prejudiciului moral încasat de prima instanță prin majorarea acestuia de la 5 000 lei până la până la 20 000 lei, compensație bănească care ar putea atenua suferințele psihice suportate de Chiose Serghei ca urmare a atragerii ilicite la răspundere penală.

Recurentul este de acord cu argumentele reținute de prima instanță și de instanța de apel, însă nu este de acord cu cuantumul despăgubirilor stabilit de acestea, considerând că suma acordată este insuficientă. Instanța de apel nu a luat în considerare: gravitatea presupuselor infracțiuni, încălcările procesuale, rezonanța publică a acțiunilor autorităților, durata nejustificat de lungă a urmăririi penale, natura drepturilor personale lezate și suferințele fizice și psihice cauzate. Sub acest aspect, recurentul a reiterat aceleași argumente expuse anterior în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

La 28 mai 2025, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Sud, sediul Cahul, din 6 martie 2025, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 4 iunie 2024 și decizia Curții de Apel Sud, sediul Cahul, din 6 martie 2025 cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea recursului, a indicat drept temei prevederile art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Invocă faptul că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerare prevederile pct. 5.3 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 7 din 4 iulie 2005 cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale, potrivit cărora ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit și de învinuit constituie procedee legate de desfășurarea normală a urmăririi penale și, prin ele însele, nu afectează drepturile sau libertățile constituționale ale persoanei. De asemenea, susține că tergiversarea examinării cauzei penale s-a datorat în mare parte reclamantului, întrucât, potrivit ordonanței 4 procurorului din cadrul Procuraturii raionului Taraclia din 24.10.2019 privind căutarea lui Serghei Chiose, s-a constatat că învinuitul se sustrăgea de la urmărirea penală, iar locul aflării acestuia nu era cunoscut.

La data de 21 iulie 2025, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus o referință, prin care a menționat că recursul declarat de Serghei Chiose nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă și, prin urmare, urmează a fi declarat inadmisibil.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 5

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 25 martie 2025 (Vol. II, f.d. 207) și recepționată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și de Serghei Chiose la data de 1 aprilie 2025 (Vol. II, f.d. 211-212). Prin urmare, recursurile declarate de Serghei Chiose la 5 mai 2025 și de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28 mai 2025 se consideră depuse în termenul prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă.

În aprecierea recursurilor declarate de Serghei Chiose, și de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Completul de judecată le califică ca fiind vădit neîntemeiate în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții au invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție și că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate. Totuși, recurenții nu indică în mod concret care probe ar fi fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

Analiza recursurilor relevă că acestea nu formulează critici de drept, ci reiau obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, Ministerul Finanțelor exprimă dezacord față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr. 1545/1998. Serghei Chiose susține că suma acordată cu titlu de despăgubire morală este insuficientă, fără a demonstra caracterul nelegal sau arbitrar al raționamentului instanței de apel.

Instanța de apel a motivat decizia detaliat, apreciind durata procedurilor penale, impactul psiho-social asupra reclamantului și cuantumul despăgubirii în conformitate cu criteriul echității și jurisprudența CEDO.

La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este și criteriul echității, care exprimă că, compensația bănească trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. 6

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și în lumina jurisprudenței constante a Curții Europene, dar și a Curții Supreme de Justiție acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

În cauza Ernestina Zullo vs. Italia, CtEDO a subliniat că mărimea despăgubirii trebuie raportată la nivelul de trai din statul respectiv și apreciată de instanțele naționale într-un mod rezonabil, proporțional și adaptat circumstanțelor cauzei. Cuantumul de 20 000 lei stabilit de instanța de apel cu titlu de prejudiciu moral se încadrează în practica Curții Supreme de Justiție pentru cauze similare, în temeiul Legii nr. 1545/1998 (deciziile nr. 2ra-262/24, nr. 2ra-98/23, nr. 2ra- 307/23, nr. 2ra-858/23, nr. 2ra-1650/2022), reflectând atât echitatea, cât și jurisprudența internă și europeană privind protecția drepturilor persoanelor afectate de proceduri îndelungate.

Recurenții nu combat aceste raționamente prin argumente juridice concrete, formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că niciuna dintre cererile de recurs nu întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se resping ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Chiose și de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 6 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7