2ra-858/23 — cu privire repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-858/23 — cu privire repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-858/23

2-22078098-01-2ra-21062023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Plîngău împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care au

fost admise apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Andrei Plîngău, și casată hotărârea

din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 02 iunie 2022, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu

privire repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 5-8).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că a fost învinuit de

organul de urmărire penală în faptul că, nu a executat hotărârea instanței de

judecată și anume că, la data de 22 septembrie 2015 Judecătoria Bălți a adoptat o

hotărâre în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către SRL „Bălți-Gaz” privind obligarea lui Andrei Plîngău de a nu crea obstacole

1

la folosirea și exploatarea rețelelor de gaze naturale. După devenirea definitivă a

hotărârii la data de 28 septembrie 2016, a fost intentată procedura de executare.

A reținut că, întrucât Andrei Plîngău în calitate de debitor se eschiva de la

executarea actului de dispoziție, executorul judecătoresc Natalia Buzurniuc s-a

adresat cu plângere și ca rezultat la data de 12 aprilie 2017 Judecătoria Bălți a

adoptat hotărârea de sancționare a contravenientului Andrei Plîngău în temeiul

art. 318 alin. (1) din Codul contravențional pentru neexecutarea hotărârii instanței

de judecată.

Însă urmărind scopul neexecutării intenționate a hotărârii instanței de

judecată, la data de 11 ianuarie 2017 Andrei Plîngău a donat imobilul situat pe

str. Calea Ieșilor nr.6, mun. Bălți pe teritoriul căruia trece conducta de gaze

naturale, țeava aceastea în mod ilegal fiind tăiată de către Andrei Plîngău,

ignorând în mod intenționat soluții legale, eschivându-se de la executarea hotărârii

instanței de judecată.

A reținut că, organul de urmărire penală a calificat acțiunile în baza art. 320

alin.1) din Codul penal - neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea

hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii

contravenționale.

A menționat că, prin sentința din 01 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, fiind învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) din

Codul penal, a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu a întrunit elementele

constitutive ale infracțiunii. Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Bălți, a fost respins ca nefondat apelul procurorului în Procuratura mun. Bălți și

menținută fără modificări sentința din 01 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central. Decizia menționată a devenit irevocabilă la data de 11 noiembrie 2021.

A indicat faptul că, urmare a acțiunilor ilegale ale organului de urmărire

penală, dânsul a suportat și continuă să suporte suferințe și răni psihice,

sentimente de anxietate, stres și neliniște, sentiment de neputință, de frustrare,

nedreptate și umilință, stare de frică și incertitudine de lungă durată, perturbare a

vieții, diminuare a reputației, pierderea de oportunitate, amărăciuni și chiar

disperare, care i-au afectat grav sănătatea, iar consecințele acestor trăiri se

manifestă până în prezent. Modalitățile de exprimare a prejudiciului moral cauzat

reclamantului, constituie efectele concrete menționate deja, produse de organele

de urmărire penală.

Astfel, prejudiciul moral a fost evaluat de partea reclamantă, în sumă de

400 000 de lei, pe care o consideră o compensare rezonabilă și echitabilă, cauzat

prin acțiunile ilicite de tragerea la răspundere penală.

A notat că, pe parcursul examinării cauzei penale, a beneficiat de asistență

juridică din partea avocatului Veaceslav Pascari, fiind suportate de dânsul

cheltuieli de asistență juridică în sumă totală de 9 000 de lei, sumă pe care

reclamantul este îndreptățit de a o solicita de la partea pârâtă.

În drept, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi și-a întemeiat

pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 20, 53 alin.(2) din Constituția Republicii

Moldova, art. 23 alin. (3), 524, 525 din Codul de procedură penală,

2

art. 39 alin. (7), art. 85 alin.(1) lit.1), 96, 166-167 din Codul de procedură civilă,

art. 3 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. (6), 11 alin. (1) din Legea nr.1545 din 25

februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

A solicitat reclamantul Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi,

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său, a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală în cuantum de 400 000 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în cadrul cauzei

penale în suma de 9 000 de lei.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea a fost admisă parțial.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Andrei Plîngău prejudiciul moral în sumă

de 40 000 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă (f. d. 67, 84-88-verso).

În consolidarea soluției adoptate, cu referire la determinarea cuantumului

despăgubirii, instanța de judecată a calificat drept exagerate pretențiile

reclamantului din acțiune în revendicarea sumei de 400 000 de lei, or, în cadrul

aprecierii mărimii despăgubirii prejudiciului moral, instanța de fond a reieșit din

circumstanțele concrete analizate ale cauzei, raportate la condițiile

socio-economice naționale.

Instanța de fond, analizând circumstanțele cauzei, a ținut cont de suferințele

și retrăirile psihologice la care a fost supus reclamantul pe parcursul a 4 ani de

zile și raportându-le la practica judiciară în materie, a apreciat că cuantumul de

40 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat lui Andrei Plîngău prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală, este o compensație echitabilă, sumă care

urmează a fi încasată de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova.

Concomitent instanța de fond a reținut lipsa la materialele dosarului a unui

borderou de calcul, cu indicarea acțiunilor efectuate în activitatea desfășurată de

avocatul Veaceslav Pascari în interesele lui Andrei Plîngău, pentru care se solicită

încasarea sumei de 9 000 de lei, cu titlu de asistență juridică acordată în cadrul

cauzei penale.

Astfel, instanța de fond nu a identificat temeiul care justifică dreptul

reclamantului de a pretinde încasarea de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova a cheltuielilor de judecată suportate

în cauza penală cu titlu de prejudiciu material, motiv pentru care capătul de cerere

a fost respins.

La 14 noiembrie 2022, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, iar la 30 ianuarie 2023, a fost depusă cererea de apel

motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea

3

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată, cu emiterea unei noi hotărâri

de admiterea integrală a acțiunii (f. d. 72-73, 122-124).

La 14 noiembrie 2022, procurorul în Procuratura mun. Bălți, Tatiana

Nadulișneac a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată

(f. d. 74-75).

La 25 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice și la 28 noiembrie

2022, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Justiției al Republicii Moldova

a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, iar la 30 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice și

la 03 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a fost depusă cererea de

apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în

partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca neîntemeiată (f. d. 77-78, 81-83, 99-

108, 110-119, 125-135).

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, au fost admise

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de Procuratura

Generală a Republicii Moldova și de Andrei Plîngău și casată hotărârea din 11

noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri

după cum urmează:

S-a admis parțial acțiunea lui Andrei Plîngău.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul lui Andrei Plîngău prejudiciul moral în sumă de

15 000 de lei și cheltuielile de judecată suportate în cadrul cauzei penale în sumă

de 9 000 de lei (f. d.146, 147-159).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond a

aplicat corect normele materiale aplicabile raportului juridic, însă nejustificat a

ajuns la concluzia determinării mărimei compensației pentru prejudiciul moral

cauzat lui Andrei Plîngău.

Concomitent instanța de apel a stabilit că, instanța de fond a apreciat că

suma încasată în mărime de 40 000 lei, este una exagerată în raport cu suferințele

cauzate, și prin urmare, nu constituie o satisfacție echitabilă.

Ținând cont de rezonabilitatea și caracterul compensatoriu al mărimei

compensației, având în vedere atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice, cât și datele obiective care certifică acest fapt:

importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale lezate, nivelul suportării

de către persoana vătămată a suferințelor psihice, instanța de apel a considerat că

suma de 15 000 de lei este una echitabilă și rezonabilă.

Instanța de apel a conchis că Andrei Plîngău, în procesul penal, a fost

reprezentat de avocatul Veaceslav Pascari, în baza contractelor de asistență

juridică nr.39 din 28 februarie 2018 și nr.12 din 29 ianuarie 2021

(f. d. 26-27-verso).

4

Totodată, Andrei Plîngău, în susținerea suportării cheltuielilor de judecată

sub formă de asistență juridică a prezentat bonul de plată seria PL nr. 350708 din

21 februarie 2018 în sumă de 6 000 de lei și bonul de plată seria QL nr. 944032

din 29 ianuarie 2021 în sumă de 3 000 de lei, prin care se confirmă că a achitat

BAA „Bălți” avocatului Veaceslav Pascari suma de 9 000 de lei pentru acordarea

asistenței juridice, pe cauza penală în baza art. 320 alin.(1) din Codul penal,

conform actului de îndeplinire a serviciilor de asistență juridică în primă instanță

(f. d. 140).

În acest context, instanța de apel a constatat că Andrei Plîngău în cadrul

procesului penal a suportat suma de 9 000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru

asistență juridică, sumă care urmează a fi încasată de la bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

La 26 mai 2023, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul

poștei terestre, Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei decizii de respingere integrală a

acțiunii (f. d. 163-166, 168-171).

În motivarea recursului, a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel au aplicat eronat prevederile Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 cu privire

la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

La 03 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Plîngău,

reprezentat de avocata Ina Cepoi a declarat recurs împotriva deciziei din 30 martie

2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei cu

pronunțarea unei decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 176-181).

În motivarea recursului, a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel au aplicat eronat normele de drept material cu interpretarea eronată la legii,

circumstanțele expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei,

pronunțând hotărâri neîntemeiate și nejustificate.

La 07 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei decizii de modificare a

hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de încasarea din contul bugetului de

stat a prejudiciului moral, în sensul diminuării sumei (f. d. 186-195).

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și a apreciat probele arbitrar.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 30 martie 2023 a

Curții de Apel Bălți, a fost expediată, la 10 mai 2023, la adresa electronică a

Procuraturii Gernerale a Republicii Moldova și Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, fapt ce se confirmă extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei

(f. d. 160-verso).

5

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei din 30 martie 2023 a Curții de

Apel Bălți, a fost expediată în adresa lui Andrei Plîngău, fiind recepționată la 17

mai 2023, circumstanță ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 161)

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri la 26 mai 2023, 03 iulie 2023 și 07 iulie 2023, în termenul legal.

În adresa lui Andrei Plîngău și Ministerului Justiției al Republicii Moldova

a fost expediat copia recursului declarat de Procuratura Generală a Republicii

Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă lipsesc date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți (f. d. 174).

În adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a Procuraturii

Generale a Republicii Moldova a fost expediat copia recursului declarat de Andrei

Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de

către recurenți (f. d. 182).

În adresa lui Andrei Plîngău, avocatei Ina Cepoi și a Procuraturii Generale

a Republicii Moldova a fost expediat copia recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți (f. d. 197).

La 03 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Plîngău,

reprezentat de avocata Ina Cepoi a depus referință la recursul declarat de

Procuratura Generala a Republicii Moldova, solicitând respingerea recursului ca

fiind neîntemeiat și nejustificat (f. d. 183-185).

La 29 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Plîngău,

reprezentat de avocata Ina Cepoi a depus referință la recursul declarat de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, solicitând respingerea recursului ca

fiind neîntemeiat și nejustificat (f. d. 198-202).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor declarate

de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Andrei Plîngău, reprezentat de

avocata Ina Cepoi și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva

deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza

6

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare

până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Andrei Plîngău,

reprezentat de avocata Ina Cepoi și Ministerul Justiției al Republicii Moldova

sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursurile declarate de

Procuratura Generală a Republicii Moldova, de Andrei Plîngău, reprezentat de

avocata Ina Cepoi și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

7

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Andrei

Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în

cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind

apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursurilor trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și

în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursurile, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Procuratura Generală

a Republicii Moldova, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibile.

8

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Andrei Plîngău, reprezentat de avocata Ina Cepoi și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 30 martie 2023

a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

9