2ra-286/22 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala etc

2ra-286/22 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-286/22

(2-19202849-01-2ra-02032022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Vadim Bejan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Cătălin Nicolau

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, obligarea aducerilor

scuzelor oficiale în formă scrisă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel depuse de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Procuraturii Generale a Republicii Moldova, a fost admisă cererea de apel depusă de

către reprezentantul apelantului Cătălin Nicolau, avocatul Vasile Lungu, a fost

modificată hotărârea din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

încasării sumei de la 60 000 lei, cu majorarea acesteia, până la 100 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, precum și în partea încasării cheltuielilor de judecată de la 10 000 lei,

cu majorarea acesteia până la 15 000 lei. În rest, a fost menținută hotărârea primei

instanțe,

c o n s t a t ă:

La data de 20 decembrie 2019, Cătălin Nicolau a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Procuraturii Generale a RM,

Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și

ale instanțelor judecătorești, obligarea aducerilor scuzelor oficiale în formă scrisă și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în perioada 10 iulie 2014 până la

12 decembrie 2016, a fost pus și s-a aflat sub urmărire penală în cauza penală nr.

2014240240, intentată pe faptul infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal,

săvârșite de două persoane necunoscute în privința cet. XXXXX, locuitoare a s.

XXXXX, r-nul XXXXX. Urmărirea penală a fost efectuată de către organele de

urmărire penală ale I.P. Nisporeni și Procuraturii Nisporeni, I.P. Ungheni și

1

Procuraturii Ungheni și intervenția Procuraturii Generale a RM.

Față de reclamant, prin violarea flagrantă a prevederilor legislației naționale și

prevederilor de la art. 5 a CEDO, vădit nefondat, au fost aplicate măsuri procesuale

penale de constrângere sub formă de reținere procesuală, de arest preventiv, arest la

domiciliu, obligațiunea de a nu părăsi localitatea, la domiciliul lui au fost efectuate

percheziții și ridicări ilegale de bunuri și mijloace bănești, prin care fapt, au fost limitate

și violate drepturile și libertățile lui constituționale. Astfel, urmare a aplicării măsurilor

procesuale penale de constrângere, față de reclamant a fost aplicată măsura procesuală

penală - reținerea procesuală pe un termen de 72 de ore. A fost arestat preventiv și

deținut în penitenciar timp de 60 de zile, apoi 60 de zile s-a aflat în arest la domiciliu

și de la data de 11 decembrie 2014 până la data de 20 martie 2015, ce constituie circa

120 de zile, față de el a fost aplicată măsura procesuală de constrângere - obligațiunea

de nepărăsire a localității prin care fapt a fost lipsit de dreptul constituțional la libertate

și siguranță. A mai indicat reclamantul că, până a fi reținut procesual, ilegal a fost

privat fizic de libertate la data de 10 iulie 2014, fiind deținut ilegal în custodia organului

de poliție și de urmărire penală a I.P. Nisporeni de la orele 17.00 până la orele 20 și 40

minute. În perioada de la 17.00 până la data reținerii de facto indicată în procesul-

verbal de reținere - 20 și 40 minute, din momentul reținerii fizice, cu implicarea

reclamantului au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală.

A susținut reclamantul că, ilegalitatea privării de libertate a acestuia prin

aplicarea măsurilor procesuale de constrângere, s-a produs și prin falsificarea,

introducerea unor date denaturate în unele acte de procedură penală de către procurorul

Marcel Grițunic, care ulterior au fost preluate și acceptate de către instanțele de

judecată.

În context, reclamantul a comunicat că, toate demersurile de aplicare și

prelungire a arestului preventiv, inclusiv la domiciliu, au fost înaintate de către

procurorul M. Grițunic cu încălcare gravă și contrar legislației naționale și CEDO, dar

și jurisprudenței naționale și CtEDO, cu includerea unor elemente de fals, fapt invocat

și argumentat de către avocatul Vasile Lungu nemijlocit în instanțele de judecată (a se

vedea anexele - procesele -verbale ale ședințelor de judecată), în cererile de recurs

declarate asupra lor, dar și în plângerile și contestările ulterioare adresate procurorului.

În acest sens, reclamantul a notat că, contrar prevederilor art., 176, 185, 307

alin.(1) (abrogat prin Legea nr. 100 din 26.05.2016) și art. 308 alin. (1) Cod de

procedură penală, procurorul M. Grițunic la demersul din 11 iulie 2014 nu a anexat

probele, care confirmă temeiurile de fapt și de drept ale aplicării arestului preventiv.

În continuare, a menționat reclamantul că, la 12 decembrie 2016, concomitent

cu emiterea ordonanței de scoatere integrală a reclamantului de sub urmărire penală,

procurorul în Procuratura Ungheni, Ludmila Cușnir a mai adoptat o ordonanță prin care

a dispus suspendarea urmăririi penale, în cauza penală nr. 2014240240 până la

identificarea persoanelor vinovate și punerea lor sub învinuire. Totodată, la pct. 2 a

dispus restituirea corpurilor delicte, inclusiv banii în sumă de 120 500 ruble rusești lui

Cătălin Nicolau. Însă, după cum s-a menționat, reclamantului i-au fost restituite

mijloacele bănești doar la data de 29 martie 2017. Adică tocmai peste 4 luni și jumătate.

A menționat reclamantul că, prin procesul-verbal de percheziție din 10 iulie

2014, organul de urmărire penală a ridicat de la reclamant suma de 120 500 ruble

rusești și, necătând la faptul că, reclamantul a fost scos de sub urmărire penală la data

de 12 decembrie 2014, banii menționați i-au fost restituiți tocmai la data de 29 martie

2

urmărire penală timp de 2 ani și 8 luni.

Mai mult, tot prin acest proces-verbal de percheziție de la reclamant au fost

ridicați și suma de 1156 lei, 10 euro și unu dolar SUA. Adică, organul de urmărire

penală a ridicat de la domiciliul reclamantului toate mijloacele bănești de care acesta

dispunea la acel moment. În consecință, familia reclamantului, inclusiv soția și fiica

minoră au rămas fără mijloace de existență. În aceiași zi, reclamantul a fost reținut

procesual pe un termen de până la 72 de ore, iar la data de 11 iulie 2014 a fost arestat

pe un termen de 30 de zile cu prelungirile ulterioare.

A mai susținut reclamantul că, în toată perioada aflării acestuia sub măsurile

procesuale de constrângere, familia reclamantului nu dispunea de resurse financiare,

nu erau angajați în câmpul muncii. Ei au fost nevoiți să împrumute mai multe sume de

bani de la diferite persoane din sat. În unele cazuri aceștia solicitau restituirea datoriei,

sau măcar a unei părți pentru necesități personale. Însă, reclamantul, soția lui, nu aveau

posibilitate de a restitui sumele împrumutate, mai mult, aceștia nici nu aveau din ce

procura produse alimentare sau întreține financiar fiica minoră etc.

Așadar, efectuând calculele de rigoare în contextul menționat pe zile, luni și ani,

se constată: a) în anul 2014, reclamantul a ratat posibilitatea obținerii sumei de 23 987,

00 lei. Suma se compune din salariul mediu lunar (4225 lei) și media pe zi în cazul

lunii incomplete - 4225 x 5 (luni) = 21 125 lei + 136,29 (media lei/zi) x 21 zile 2 862,09

lei. Total pentru anul 2014-21 125 lei + 2 862,09 lei = 23 987,09 lei. b) calculele pentru

anul 2015- 4500 lei (salariul mediu lunar) x 12 luni=54 000 lei. c) calculele pentru anul

2016 - 5050 lei x 11 luni = 55 550 lei. 162, 90 lei/zi x 12 zile (1-12 decembrie) = 1954,

8 lei. Total pentru anul 2016 - 54 000 + 1954,8 lei = 57 504,8 lei. Total pentru anii

2014, 2015 și 2016 - 23 987,09 + 54 000 + 57 504,8 = 135 491,89 lei. Suma totală a

prejudiciului material constituie 194 722,51 lei (135 491,89 (salariul mediu lunar) + 59

230,62 (pierderi la rata de schimb).

A indicat reclamantul că acțiunile pârâților i-au provocat suferințe moral-

psihologice extraordinare, și el evaluează repararea prejudiciului moral la 1 milion de

lei.

De asemenea, a indicat reclamantul că, la data de 12 iulie 2014 a încheiat

contractul de asistență juridică nr. 056 cu avocatul Sergiu Hîncu prin care a fost stabilit

onorariul în sumă de 5500 de lei. La momentul încheierii contractului, reclamantul a

achitat parțial onorariul în sumă de 200 lei, despre care fapt este mențiunea în contractul

respectiv. Nefiind satisfăcut de serviciile prestate de către avocatul Sergiu Hîncu,

reclamantul s-a refuzat de serviciile acestuia. La data de 26 iulie 2014, reclamantul a

încheiat cu avocatul Vasile Lungu un contract de prestare a serviciilor juridice, prin

care, ținând cont de volumul major de lucru a fost stabilit un onorariu în sumă de 20

mii lei. Suma de 20 mii lei a fost achitată prin ordinul de încasare a numerarului nr. 01

din 28 iulie 2014. La data de 05 martie 2015, a mai fost încheiat un contract de prestare

a serviciilor juridice cu avocatul Vasile Lungu în sumă de 15 mii lei. Suma de 15 mii

lei a fost achitată prin ordinul de încasare a numerarului nr. 01 din 05 martie 2015. La

data de 16 ianuarie 2018 reclamantul a încheiat cu avocatul Vasile Lungu contractul

nr.1 pentru acordarea asistenței juridice în acțiunea civilă cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Suma onorariului de 15 mii lei

a fost achitată prin ordinul de încasare a numerarului nr. 01 din 17 ianuarie 2018.

3

A solicitat reclamantul obligarea pârâtului Ministerul Justiției al RM, să achite

prejudiciul material lui Cătălin Nicolau cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, inclusiv: prejudiciul

material în sumă totală de 194 722 lei și 51 de bani (135 491 lei și 89 de bani (salariul

mediu lunar) +59 230 lei și 62 de bani (pierderi la rata de schimb); prejudiciul moral

în sumă de 1 milion lei; mijloacele financiare cheltuite pentru asistența juridică în sumă

totală de 52 000 lei; a obliga procurorul teritorial (al r-nului Nisporeni) să aducă scuzele

oficiale reclamantului în formă scrisă, inclusiv prin difuzarea scuzelor în mijloacele

principale de informare în masă din r-nul Nisporeni.

Prin hotărârea din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă parțial. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Cătălin Nicolau suma în mărime de 60 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat, suma în mărime de 35 000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică acordată în cadrul cauzei penale, suma în mărime de 10 000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică în prezenta cauză civilă, iar în total suma în

mărime de 105 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de către Ministerul Justiției al RM și Procuraturii Generale a

RM, a fost admisă cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantului Cătălin

Nicolau, avocatul Vasile Lungu, a fost modificată hotărârea din 07 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării sumei de la 60 000 lei, cu

majorarea acesteia, până la 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și în partea

încasării cheltuielilor de judecată de la 10 000 lei, cu majorarea acesteia până la 15 000

lei. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, în partea în care a fost menținută, este una legală și corectă, constituind

rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Totodată, instanța de apel a considerat întemeiată cererea de apel depusă de

avocatul Lungu Vasile în interesele apelantului Cătălin Nicolau și care urmează a fi

admisă cu modificarea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridică și repararea prejudiciului moral. Or, reieșind din

suferințele fizice cît și psihice suportate de reclamantul Cătălin Nicolau, instanța de

apel a considerat oportun de a majora suma încasată cu titlu de prejudiciu moral în

beneficiul lui Cătălin Nicolau de la 60 000 lei până la 100 000 lei.

Din materialele cauzei rezultă că, la 20 decembrie 2019, Cătălin Nicolau a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Procuraturii

Generale a RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, obligarea aducerilor scuzelor

oficiale în formă scrisă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Respectiv, din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de apel a

constatat că, la 07 iulie 2014 a fost pornită cauza penală nr. 2014240240 pe indicii

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(4) Cod penal (f.d.17).

Temei pentru pornirea urmăririi penale au servit materialele acumulate în baza

plîngerii cet. XXXXX, din s. XXXXX, r-nul. XXXXX pe faptul că la data de 07 iulie

2014 două persoane necunoscute deghizate cu cagule pe cap, aproximativ pe la orele

00:00 au pătruns în domiciliul său din s. XXXXX, r-nul. XXXXX prin forțarea ușei de

4

la intrare, având în mâna un obiect metalic cu care au amenințat-o cu răfuială fizică, au

legat-o cu bandă adezivă și maltratând-o i-au cerut bani, după care din locuință au

sustras 2000 de euro, 100 000 ruble rusești și 5000 lei, cauzîndu-i o daună materială în

proporții mari.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-nul Nisporeni, Marcel Grițunic, din

10 iulie 2013 s-a dispus efectuarea percheziției în gospodaria și domiciliul cet. Cătălin

Nicolau (f.d. 28).

Prin încheierea din 10 iulie 2014 a Judecătoriei Nisporeni, a fost autorizată

efectuarea percheziției în gospodăria și domiciliul cet. Cătălin Nicolau (vol. I, f.d. 29).

Conform procesului-verbal de percheziție din 10 iulie 2014 la domiciliul cet.

Cătălin Nicolau din s. XXXXX, r-nul XXXXX au fost depistate și ridicate 120 500

ruble rusești, o cagulă, 3 chipiuri, 5 stații radio și dispozitivul lor de încărcare, un

telefon mobil de model „Nokia”, un telefon mobil de model „Samsung”, o cartelă SIM

a companiei „Orange", 15 perechi de mănuși, un ciocan, două perechi de clești pentru

scoaterea cuielor, un ciocan de bucătărie, o șurubelniță, un clește mic și un clește mare.

Prin ordonanța din 10 iulie 2014 s-a dispus recunoașterea reclamantului Cătălin

Nicolau în calitate de bănuit în cauza penală sus-nominalizată (vol. I, f.d. 30).

Potrivit procesului-verbal din 10 iulie 2014 reclamantul Cătălin Nicolau a fost

reținut de facto la data de 10 iulie 2014 ora 20-40 min ( vol. I, f.d. 32).

Prin ordonanța din 11 iulie 2014, Cătălin Nicolau a fost pus sub învinuire în baza

art.188 alin.(4) Cod Penal (vol. I, f.d. 35).

Prin încheierea din 11 iulie 2014 a Judecătoriei Nisporeni, a fost admis demersul

procurorului, aplicat în privința învinuitului Cătălin Nicolau, măsura preventivă -

arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, termenul enumerându-se de la data de 10

iulie 2014, orele 20:40 min., pînă la data de 09 august 2014, orele 20:40 min (vol. I,

f.d. 44-45).

Prin decizia din 24 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de recurs a avocatului Sergiu Hîncu, cu menținerea încheierii din 11 iulie 2014 a

Judecătoriei Nisporeni privind aplicarea măsurilor preventive, arestul preventiv și

eliberarea mandatului de arestare în privința lui Cătălin Nicolau (vol.I, f.d. 86-88).

Prin încheierea din 08 august 2014 a Judecătoriei Nisporeni, a fost prelungit în

privința învinuitului Cătălin Nicolau, măsura preventivă - arestul preventiv pe un

termen de 30 de zile, termenul enumerându-se de la data de 09 august 2014,orele 20:40

min, pînă la data de 08 septembrie 2014, orele 20:40 min (vol.I, f.d. 50-52).

Prin decizia din 18 august 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de recurs a avocatului Vasile Lungu, cu menținerea încheierii din 08 august 2014 a

Judecătoriei Nisporeni (vol.I, f.d. 89-91).

Prin încheierea din 08 septembrie 2014 a Judecătoriei Nisporeni a fost respins

demersul procurorului cu privire la prelungirea măsurii preventive - arestul preventiv,

aplicat față de Cătălin Nicolau, măsura preventivă - arestul la domiciliu pe un termen

de 30 de zile, și eliberîndu-l de sub arest preventiv din sala judecății (vol.I, f.d. 60-61).

Prin decizia din 26 septembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de recurs a avocatului Vasile Lungu în interesele învinuitului Cătălin Nicolau,

cu menținerea încheierii din 08 septembrie 2014 a Judecătoriei Nisporeni (f.d. 92-94).

Prin încheierea din 07 octombrie 2014 a Judecătoriei Nisporeni a fost prelungită

măsura preventivă – arest la domiciliu, în privința lui Cătălin Nicolau, pe un termen de

30 de zile, până la data de 07 noiembrie 2014 (vol.I, f.d.74-75), cu stabilirea

5

următoarelor restricții: - interzicerea de a ieși din locuință; - limitarea convorbirilor

telefonice, recepționării și expedierii trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace de

comunicare ; - interzicerea comunicării cu anumite persoane ce sînt interogate pe cauza

dată și primirea pe cineva în locuința sa.

Prin ordonanța procurorului din 11 noiembrie 2014 față de învinuitul Cătălin

Nicolau a fost aplicată măsura preventivă în formă de nepărăsire a localității pe un

termen de 30 zile (vol.I, f.d. 99).

Prin ordonanța procurorului din 18 februarie 2015 s-a dispus prelungirea față de

învinuitul Cătălin Nicolau a măsurii preventive în formă de obligarea nepărăsirii țării

pe un termen de 30 zile (vol.I, f.d.101).

La data de 06 aprilie 2015, prezenta cauză penală a fost retrasă din gestiunea

organului de urmărire penală al I.P. Nisporeni și transmisă în Procuratura r-nului

Ungheni. La 07 mai 2015, cauza penală nr. 2014240240, a fost remisă în adresa S.U.P.

a I.P. Ungheni, pentru continuarea urmăririi penale.

Prin ordonanța din 12 decembrie 2016 emisă de procurorul în procuratura r-nului

Ungheni, Ludmila Cușnir, s-a dispus de a scoate pe Cătălin Nicolau, integral de sub

urmărirea penală în cauza penală nr. 2.014240240 din motivul că, în acțiunile lui nu se

prevăd indicii infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal (vol.I, f.d.12-15).

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, prima instanță nu a

elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, în consecință a admis erori în

aprecierea probatoriului administrat, astfel, instanța de apel corect a ajuns la concluzia

de a respinge cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al RM și cererea de apel

depusă de Procuratura Generală a RM, de a admite cererea de apel depusă de avocatul

Vasile Lungu în interesele lui Cătălin Nicolau, de a modifica hotărârea din 07 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării sumei de la 60 000 lei,

cu majorarea acesteia, până la 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și în

partea încasării cheltuielilor de judecată de la 10 000 lei, cu majorarea acesteia până la

15 000 lei. În rest, de a menține hotărârea primei instanțe.

La 24 februarie 2022, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM,

Vadim Bejan a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 09

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii primei instanțe din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului, a exprimat

dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare

în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, a

opinat că, atât prima instanță cât și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept

material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 02 martie 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 146, V. II).

Prin referința depusă la 10 martie 2022, reprezentantul intimatului Ministerul

Afacerilor Interne, Denis Beliman a solicitat de a considera recursul declarat de către

6

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, ca fiind legal,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel din 09 decembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii primei instanțe din 07 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea integrală

a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 09 decembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 24 februarie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 09 februarie 2022 și la 11 februarie 2022,

prin intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de însoțire (f.d. 130, 131, V. II). Din

materialele dosarului, reiese că, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM,

Vadim Bejan, a recepționat decizia nominalizată, la 09 februarie 2022 (f.d. 133, V. II)

potrivit cererii de recurs. Astfel, cererea de recurs declarată este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

7

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Vadim Bejan, împotriva deciziei din 09

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

8