2r-21/22 — repararea prejudiciului material cauzat

2r-21/22 — repararea prejudiciului material cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-21/22

2-20007637-01-2r-11012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere)

DECIZIE

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale, Vochin

Alina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan Eduard,

Țurcan Igor și Țurcan Mihail împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Procuratura Generală,

c o n s t a t ă:

La 20 ianuarie 2020, Țurcan Eduard, Țurcan Igor și Țurcan Mihail au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, prin încasarea sumei în mărime

de 200 000 de lei cu titlu de compensație a prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea.

A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul lui Țurcan Igor suma de 50 000 de lei, în beneficiul lui Țurcan Eduard

suma de 55 000 de lei și în beneficiul lui Țurcan Mihail suma de 45 000 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 01 iulie 2021, reprezentantul Procuraturii Generale, Vochin Alina, a declarat

apel împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 05 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de reprezentantul Procuraturii Generale, Vochin Alina, și s-

1

a comunicat despre necesitatea depunerii unei cererii de apel suplimentare, cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, sub formă scrisă

pe suport de hârtie cu semnătură olografă, precum și prezentarea copiilor de pe

cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul participanților la proces,

acordându-i pentru aceasta termen de 10 zile calendaristice din momentul

recepționării prezentei încheieri.

Totodată s-a explicat apelantului că în caz că nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate

va fi restituită.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel declarată de reprezentantul de Procuraturii Generale, Vochin Alina,

din motiv că, nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel.

La 03 decembrie 2021, reprezentantul Procuraturii Generale, Vochin Alina a

declarat recurs împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel

pasibilă casării, deoarece instanța de apel fără a verifica și constata faptul că la data

de 05 octombrie 2021, ora 09:07, cererea de apel desfășurată a Procuraturii Generale,

deja a fost înregistrată și recepționată (email: cac@justice.md), respectiv eronat a

emis încheierea de a nu da curs cererii de apel declarate de Procuratura Generală.

Or, ținând cont că a depus cerere de apel motivat și careva motive suplimentare

nu urma să prezinte, instanța de apel eronat a emis încheierea de a nu da curs cererii

de apel și ulterior neîntemeiat a restituit-o.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 02 noiembrie 2021

și a expediat participanților la proces copia încheierii prin scrisoarea de însoțire din

04 noiembrie 2021 (f.d. 162), însă careva acte care ar confirma recepționarea

acesteia de către recurent la materialele cauzei nu sunt.

Astfel, recursul declarat la 03 decembrie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că la 01 iulie 2021, reprezentantul Procuraturii

Generale, Vochin Alina, a declarat apel împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

2

Prin încheierea din 05 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel, și s-a comunicat despre necesitatea depunerii unei cererii de apel

suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

sub formă scrisă pe suport de hârtie cu semnătură olografă, precum și prezentarea

copiilor de pe cererea de apel suplimentară într-un număr egal cu numărul

participanților la proces, acordându-i pentru aceasta termen de 10 zile calendaristice

din momentul recepționării prezentei încheieri. S-a explicat apelantului că, în caz de

neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel

va fi restituită.

Încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs apelului a fost expediată

reprezentantului apelantului, și anume Procuraturii Generale, prin intermediul poștei

la data de 21 octombrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la

materialele cauzei (f.d. 158).

Or, urmare a neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea

din 05 octombrie 2021, prin încheierea din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău s-a restituit Procuraturii Generale apelul declarat împotriva hotărârii din 21

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Așadar, după cum denotă actele cauzei, încheierea din 05 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost comunicată Procuraturii Generale, la data de 21

octombrie 2021.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-

o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de

apel, în cazul în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor din încheierea prin care

nu s-a dat curs cererii de apel, și nu a prezentat apelul motivat în copii pentru toți

participanții la proces.

Cu toate acestea, reprezentantul apelantului, în termenul acordat de instanță nu

a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

În acest sens, se impune a învedera că în conformitate cu art. 100 alin. (1), (11)

din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură

se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură,

prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu

aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa

electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace

care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum

și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale

instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept

privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

3

la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare

în judecată, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice.

În sensul art. 105 alin. (11), (5) Cod procedură civilă, citația sau înștiințarea se

expediază autorităților publice prin intermediul Programului integrat de gestionare

a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și

confirmarea primirii acestor acte. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților

la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se

consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul consideră întemeiat argumentul

instanței de apel prin care a indicat că, în termenul acordat, până la 01 noiembrie

2021, inclusiv, apelantul n-a lichidat neajunsurile, deci n-a prezentat apelul motivat

cu semnătură olografă, în copii pentru toți participanții la proces.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În sensul art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, statuează că dacă actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă

organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Întru interpretarea normei precitate este cert că în cazul în care instanța de

judecată a stabilit data până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea)

procesuală, partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea

(operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție

judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător)

este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege. Mai mult ca atât, în

cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească

ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie

programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Astfel, la caz, instanța de apel just a remarcat faptul că termenul acordat pentru

înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este

unul imperativ, corespunzător, corect a conchis că omisiunea respectivă este

imputabilă apelantului, lipsa diligenței devenind culpabilă și opozabilă acestuia.

De altfel, în temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În acest context, instanța de apel corect a învederat că apelantul cunoscând că a

depus încă la 01 iulie 2021 cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, fără a

fi întrunite condițiile stabilite de lege la depunerea acesteia, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11.09.2007) de a-și proteja drepturile

sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de apelant.

4

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție,

justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de

dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-

limită (termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat

pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât acesta

urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să

prezinte actele enunțate și să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de

judecată) cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță. O altă abordare

decât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

Astfel, neîndeplinirea indicațiilor din încheierea de a nu da curs, în termenul

stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul

legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

Colegiul învederează că conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra

Moldovei, cererea nr. 15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012),

principiul egalității armelor este unul din elementele noțiunii mult mai largi a

procesului echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o

situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. Curtea notează că aplicarea

regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul

egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași

mijloace pentru a prezenta argumentele sale (Varnima Corporation International

S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00,

VIII).

În circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelantul nu a respectat

drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în

măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea

drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în

termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art. 27 alin.

(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea

participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea de a nu da curs

de către apelant, în circumstanțele descrise și în termenul stabilit de instanță, a impus

adoptarea soluției de restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor

art. 14 și 16 din Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO

principiului preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță,

încheierea instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri

necesare pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a

procedurii, este obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța

de judecată, care a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile

fundamentale a procedurii civile.

5

Deci, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a restitui

cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel în termenul stabilit. Or, exonerarea arbitrară a

apelantului de sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în

sensul prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces

echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de

a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară

în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de

jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile

constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui

publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,

stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest

sens.

În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)

Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele

judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția

Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.

Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă

dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.

Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41

importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această

exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile

publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,

exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite

de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale

pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță,

apelantul nu a depus suficiență diligență în vederea exercitării obligaților

procedurale avute.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

02 noiembrie 2021, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin

drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea

acestuia.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale, Vochin

Alina.

Se menține încheierea din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan Eduard, Țurcan

Igor și Țurcan Mihail împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

6

Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7