2ra-687/21 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

2ra-687/21 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-687/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Cotoman

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 02 martie 2020, Alexandr Cotoman a depus cerere de chemare în judecată,

contrasemnată de avocatul Corneliu Pleșca, împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova solicitând încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, a prejudiciului moral în mărime de 300000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în fapt, urmărirea penală în

cauza nr. 2019898018, a fost disjungată din cauza nr. 2017038005, care a fost

pornită la 06 februarie 2017 de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani,

conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 237 alin. (2) lit. d) Cod Penal, pe

faptul bănuielii rezonabile de fabricare și punere în circulație a cardurilor, precum și

a altor instrumente de plată false. Temei pentru pornirea urmăririi penale au servit

actele de sesizare, acumulate de către Direcția nr. 3, Secția nr. 1, a INI al IGP, cu

privire la activitatea infracțională desfășurată de o persoană necunoscută pe nume

„Victor”, despre care există o presupunere rezonabilă, precum că se ocupă de

fabricarea și punerea în circulație a cardurilor bancare, precum și a altor instrumente

de plată false. Potrivit materialelor cauzei penale, persoana, care a fost identificată

ca fiind Victor Salcoci, avea cunoștințe în domeniul IT, cât si deținea un apartament

conspirativ în sectorul Buiucani unde își gestionează activitatea criminalistică,

manifestată prin donarea cardurilor bancare, totodată, prin diferite modalități ilegale

primea de peste hotarele țării (preponderent țările UE) informația sustrasă ilegal de

pe cardurile persoanelor fizice, care dețineau conturi bancare cu mijloace bănești în

proporții deosebit de mari. Astfel, informația sustrasă era imprimată și/sau stocată

1

pe alte benzi (clonuri) și ulterior, prin diferite scheme frauduloase, erau sustrase

mijloacele bănești în proporții deosebit de mari.

Totodată, a menționat că, în cadrul cauzei penale, fără a exista probe

concludente și suficiente, care ar indica la implicarea sa în comiterea crimei

investigate, la data de 05 ianuarie 2019, ora 08.52, de către reprezentantul organului

de urmărire penală ilegal a fost reținut în ordinea art. 166 Cod de procedură penală.

În continuare, la aceeași dată, la fel, ilegal a fost audiat în calitate de bănuit, pentru

ca în scurt timp, contrar prevederilor legale, să fie pus sub învinuire de către

procuror, fiind audiat cu statutul procesual corespunzător.

Reclamantul a afirmat că, în data de 06 ianuarie 2019 de către Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana, pe numele său ilegal a fost eliberat un mandat de arest pe

termen de 30 de zile. Ulterior, la expirarea celor 30 zile de arest, procurorul ilegal a

solicitat instanței de judecată, înlocuirea măsurii de reprimare precedente cu încă 30

de zile de arest la domiciliu, solicitare admisă integral de către Judecătoria Chișinău,

sediul Ciocana la data de 31 ianuarie 2019, când măsura preventivă sub formă de

arest a fost înlocuită cu măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, începând

cu data de 04 februarie 2019, ora 08.52 până la data de 06 martie 2019, ora 08.52.

Astfel, ilegal a fost menținut în stare de arest în intervalul de timp 05 ianuarie 2019

ora 08.52 și 04 februarie 2019 ora 08.52, precum și în stare de arest la domiciliu -

începând cu data de 04 februarie 2019, ora 08.52 până la data de 06 martie 2019, ora

08.52. Ulterior, un interval de timp extins, cu prezența sa nu au fost efectuate niciun

gen de acțiuni procesuale. La 30 septembrie 2019, având în vedere că nu a fost probat

faptul implicării sale în comiterea infracțiunilor cercetate, a fost scos integral de sub

urmărire penală.

Reclamantul a susținut că, urmărirea penală a durat un timp extins, perioada

aflării sale ilegale în detenție a fost una semnificativă, timp care nu poate fi recuperat

nici printr-o modalitate și a fost lăsată o amprentă iremediabilă asupra psihicului.

Drept urmare, este evident că dispunerea aducerii silite, aplicarea arestării

preventive și ulterior a arestului la domiciliu, reprezintă o ingerință în exercițiul

liberei circulații. Prin urmare, ținând cont de principiul compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale care întruchipează suferințele

psihice ce constau din senzații de stres, frustrare și neliniște, ca urmare a încălcărilor

drepturilor sale la libertate, siguranță, viață privată, garantate de CEDO și

Constituția Republicii Moldova, cauzate prin acțiunile ilegale ale organelor de

urmărire penală, inclusiv a procuraturii, a pretins că i-a fost cauzat un prejudiciu

moral, estimat la suma de 300000 lei.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Cotoman și s-

a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Alexandr Cotoman prejudiciu moral în mărime de

40000,00 de lei.

Prin decizia din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-au respins cererile

de apel depuse de reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova și

reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea

din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe care a constatat temeinicia valorificării dreptului la acțiune în baza

2

Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545

din 25 februarie 1998, precum și de art. 2007, 2036, 2037 din Codul civil.

Citând prevederile art. 7 lit. e) și g), art. 10, art.11 din Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, precum și prevederile art. 2007 alin. (1) Cod civil, a relevat că se

instituie obligația generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale

instanțelor de judecată.

Redând prevederile art. 2036 alin. (1), art. 2037 alin. (1) și (2) Cod civil, art.

219 alin. (4) Codul de procedură penală, sub acest aspect, instanța de apel a reținut

că, materialele cauzei denotă faptul că, Cotoman Alexandr a fost învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (2) art. 237 CP al RM, la demersul organului

de urmărire penală, instanța de judecată a dispus aplicarea arestului preventiv în

termen de 30 zile, și tot de către aceeași instanță a fost înlocuită măsura preventivă

„arestul preventiv” în „arest la domiciliu” în privința lui Cotoman Alexandr.

Ulterior, la data de 30.09.2019 tot de către procurorul Nicu Șendrea, a fost

dispusă scoaterea de sub învinuire a lui Cotoman Alexandr, din motiv că fapta

imputată ultimului în temeiul art. 237 alin. (2) lit. d) Codul Penal, nu a fost săvârșită

de către acesta, prin urmare Cotoman Alexandr a fost învinuit neîntemeiat de

săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

În consecință prin intentarea cauzei penale în privința lui Cotoman Alexandr,

recunoașterea în calitate de „bănuit” și „învinuit”, reținerea acestuia, aplicarea în

privința sa a arestului preventiv în termen de 30 zile, ulterior înlocuirea măsurii

preventive “arestul preventiv” în “arest la domiciliu” i s-a adus atingere drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv dreptului la viața sa privată, pe care

le-a suportat în urma acțiunilor organului de urmărire penală, ale procuraturii.

Suferințele psihice și fizice provocate de situația creată i-au cauzat consecințe

determinate de retrăiri, încordare psihică, stare de disconfort și alți factori care derivă

suferințele morale.

Corespunzător, în circumstanțele expuse, instanța de apel a considerat justă

concluzia primei instanțe care a conchis că la aprecierea prejudiciului moral va ține

cont de perioada desfășurării procesului penal precum și perioada cât Cotoman

Alexandr s-a aflat în arest preventiv, arest la domiciliu, circumstanțe care

incontestabil i-au cauzat stare de stres și de frustrare reclamantului Cotoman

Alexandr.

Astfel, suma solicitată de reclamantă cu titlu de prejudiciu moral în mărime

de 300000 de lei, este una exagerată și nejustificată. Or, la stabilirea cuantumului

despăgubirilor se impune prin necesitate ca reclamantul să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Mai mult, acesta trebuie astfel stabilit,

încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime.

În acest sens, luând în considerare cele constatate, instanța de apel a considerat

justă concluzia primei instanțe, care a concluzionat că este necesar de a încasa de la

Stat, prin intermediul Ministerul Justiției, o despăgubire bănească în sumă de 40 000

lei, care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă,

3

compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate, această

despăgubire corespunde și criteriilor de despăgubire stabilite de CEDO prin

jurisprudența sa.

La 10 martie 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și a probelelor

anexate la dosar.

Totodată, a menționat că prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 nu

sunt aplicabile litigiului.

Recurentul a precizat că, elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere

patrimonială a statului pentru prejudiciul adus persoanei prin acțiunile ilicite ale

organelor de drept se face prin legea specială, care este Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.

Nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea statului, or,

este necesar de a fi constatată ilegalitatea actului procedural emis, existența faptei

ilicite. La caz, nu există nici un act definitiv prin care s-ar fi stabilit că acțiunile

organului de urmărire penală sunt ilegale.

De asemenea, a opinat că, instanța de fond neîntemeiat și contrar revederilor

legale a constatat ilegalitatea acțiunilor organelor de drept, fapt ce nu poate intra în

competența instanțelor civile.

Instanțele ierarhic inferioare nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante ale cauzei, decizia fiind bazată pe fapte neprobate și declarative în partea

ce ține că în rezultatul cauzei penale intimatul a suportat suferințe fizice sau psihice,

frustrări și lezarea reputației profesionale. La fel, nu au fost constatate și elucidate

pe deplin circumstanțele importante la acordarea prejudiciului moral.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

de însoțire datate cu 29 martie 2021 (Vol.II, f.d.16) și a fost recepționată la 01 aprilie

2021, conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.17-18).

La 12 aprilie 2021, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.21), Procuratura

Generală a Republicii Moldova a depus referință la cererea de recurs, exprimând

poziția în favoarea admiterii recursului.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 ianuarie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 10 martie 2021, ceea ce denotă că recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

5

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova împotriva deciziei din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6