2ra-1400/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

2ra-1400/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–1400/22

2-21101666-01-2ra-03102022

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central ), ( jud. V. Schibin )

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă )

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Shkut Dmitry

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

admis apelul depus de Shkut Dmitry, modificată hotărârea din 05 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Bălți (sediul central), cu majorarea sumei încasate cu titlu de prejudiciu

moral, de la 40 000 de lei până la 100 000 de lei, în rest hotărârea primei instanțe a

fost menținută,

c o n s t a t ă :

La 07 iulie 2021, Shkut Dmitry a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale prin care a solicitat

încasarea prejudiciului moral în mărime de 450 000 de lei și încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

În motivarea pretențiilor sale, reclamantul a invocat că la 15 septembrie 2015

Procuratura Generală a pornit urmărirea penală pe cauza penală nr.2015928343, în

conformitate cu art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal.

A mai menționat că, la 02 octombrie 2015, Procuratura Generală a pornit

urmărirea penală pe cauza penală nr.2015928366, conform indicilor infracțiunii

prevăzută de art.46, art.2604 alin.(2) lit. c), art.261 din Codul penal. Iar, la 09

octombrie 2015, începând cu orele 07:00 și până la ora 10:40, în domiciliul sau din

mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. Xx, reprezentanții organului de urmărire penală au

efectuat o percheziție în prezența membrilor familiei sale, inclusiv a copilului minor.

La 09 octombrie 2015 a fost reținut în temeiul art.166 din Codul de procedură penală.

Ulterior, la 11 octombrie 2015 i-a fost înaintată învinuirea în temeiul prevederilor

art.46, art.2601, art.2604 al.(2) lit. c) și art.261 Cod penal, fiindu-i imputat faptul că

1

a comis interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, producerea,

importul, punerea la dispoziție a parolelor, codurilor de acces sau datelor similare,

încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic, în complicitate cu Diaciuc

Alexandr, factorii de decizie a SRL „Netsistem” și SRL „Ip-proces” și cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a creat un grup criminal

organizat, care în perioada anilor 2014 – 2015, fiind în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, a

interceptat ilegal transmisiuni de date informatice cu privire la elementele constatate

prin intermediul înregistrărilor video și fotografiilor obținute și înregistrate prin

intermediul unității fixe și mobile de supraveghere a sistemului automatizat de

supraveghere a circulației rutiere Controlul traficului, care conform hotărârii

Guvernului nr.965 din 17 noiembrie 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea și funcționarea sistemului automatizat de supraveghere a circulației

rutiere, controlul traficului și modificarea concepției sistemului automatizat de

supraveghere a circulației rutiere controlul traficului, nu sunt publice și sunt

destinate, provin și sânt efectuate în cadrul Sistemului automatizat de supraveghere

a circulației rutiere controlului traficului.

A mai menționat că tot el a fost învinuit precum că în complicitate cu Diaciuc

Alexandr, factorii de decizie a SRL „Netsistem” și SRL „Ip-proces” și cu alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, ar fi creat un grup criminal

organizat, care în perioada anilor 2014 – 2015, fiind în mun.Xxxxx, str.Xxxxx, a

propus, importat și a pus la dispoziție în mod ilegal, date de acces, care au permis

accesul parțial la sistemul automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlul

traficului, în scopul interceptării ilegale a transmisiunilor de date informatice, cu

privire la elementele constatate prin intermediul înregistrărilor video și fotografiilor

obținute și înregistrate prin intermediul înregistrărilor video și fotografiilor obținute

și înregistrate prin intermediul unității fixe și mobile de supraveghere a sistemului

automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlul traficului, care conform

hotărârii Guvernului nr. 965 din 17 noiembrie 2014 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea și funcționarea sistemului automatizat de

supraveghere a circulației rutiere, controlul traficului și modificarea concepției

sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlul traficului care

nu sunt publice și sunt destinate, provin și sunt efectuate în cadrul sistemului

automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlului traficului, prin acțiunile

sale cauzând Ministerului Afacerilor Interne un prejudiciu calificat ca fiind unul în

proporții deosebit de mare, în sumă de 1700000 de lei. Tot el a fost învinuit precum

că în complicitate cu Diaciuc Alexandr, factori de decizie a SRL „Netsistem” și SRL

”Ip-proces” și cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, ar fi

creat un grup criminal organizat, care în perioada anilor 2014 – 2015, fiind în mun.

Xxxxx str. Xxxxx, a încălcat regulile de colectare, păstrare, repartizare a informației

și regulilor de protecție a sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere

controlului traficului, prevăzute de hotărârea Guvernului nr.965 din 17 noiembrie

2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea

sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlul traficului și

modificarea concepției sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere

controlul traficului, nu sunt publice și sunt destinate, provin și sunt efectuate în

cadrul sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere controlul

2

traficului, fiind însușit transmisiunile de date informatice, cu privire la elementele

constatate prin intermediul înregistrărilor video și fotografiilor obținute și

înregistrate prin intermediul unității fixe și mobile de supraveghere a sistemului

menționat. A menționat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani) din 11 octombrie 2015 în privința sa a fost aplicată măsura

preventivă sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile, iar la data de 11

noiembrie 2015 măsura preventivă sub formă de arest preventiv a fost prelungită

până la data de 27 noiembrie 2015. În total s-a aflat în stare de arest preventiv în

penitenciarul nr.13 mun. Chișinău – 50 de zile.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2015 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control

judiciar pe o durată de 30 de zile, până la data de 27 decembrie 2015.

Prin ordonanța procurorului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Oficiul ,,Nord” din 26 decembrie 2018 a fost scos de

sub urmărire penală în cauza penală nr.2015928343, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art.46, art. 2601, art. 2604 alin.(2) lit. c) și art.

261 Cod penal. A atenționat reclamantul că, în perioada de timp: 11 octombrie 2015

– 26 decembrie 2018 a fost învinuit în mod neîntemeiat și atras la răspundere penală

ilegal pentru săvârșirea unor infracțiuni, în condițiile în care în acțiunile sale lipseau

de fapt elementele obiective, proprii faptelor infracționale menționate. Ca urmare a

acțiunilor ilegale a organului de urmărire penală i-au fost cauzate suferințe fizice și

psihice, stres și neliniște, care i-au afectat grav sănătatea, iar consecințele acestor

trăiri se manifestă până în prezent. Modalitățile de exprimare a prejudiciului moral

cauzat constituie efectele concrete menționate deja, produse de organele de urmărire

penală și procuratură, în legătură cu tragerea la răspundere penală, reținerea ilegală

și aplicarea ilegală a măsurii preventive sub formă de arest. Astfel că, prejudiciul

moral îl apreciază ca fiind echivalent cu suma bănească de 450000 de lei, reieșind

din calculul: 5000 lei pentru o zi de arest dar și 5000 lei pentru fiecare lună în care

a fost supus ilegal răspunderii penale. A mai menționat reclamantul, că deși a fost

emisă ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală a sa, pe motiv că acțiunile sale

nu întrunesc elementele unei infracțiuni, până în prezent organele implicate în

procesul penal declanșat nu au formulat scuze pentru acțiunile sale abuzive.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central)

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasată de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Shkut Dmitry suma de

40 000 de lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului moral, suma de 5000 de lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, în total suma de 45000 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că privarea reclamantului de

libertate pe un termen de 50 de zile a determinat încălcarea dreptului la libertate

consfințit de art.5 a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Liberarea

reclamantului sub control judiciar a determinat o conduită limitativă a exercitării

drepturilor fundamentale a reclamantului.

Astfel, durata de peste 3 ani a urmării penale, perioadă în care reclamantul a

avut statut de învinuit în comiterea infracțiunii grave, inevitabil a determinat o

3

afectare a statutului civil al acestuia, afecțiunea morală personală, starea de

incertitudine funcțională și devianță a abilităților emoționale, care atestă suportarea

prejudiciului moral.

În concluzie prima instanță a apreciat că cuantumul sumei de 40 000 de lei ca

fiind unul echitabil și justificat pentru compensarea prejudiciului moral cauzat

reclamantului prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și

instanțelor judecătorești.

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Ministerul Justiției și cererea de alăturare la apel depusă de

Procuratura Generală.

A fost admisă cererea de apel declarată de Shkut Dmitrii și modificată

hotărârea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central), cu majorarea

sumei încasate din bugetul de stat al RM, prin intermediul Ministerului Justiției al

RM în beneficiul lui Shkut Dmitry de la 40 000 de lei la 100 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că având în vedere că lui Shkut

Dmitry i s-au adus acuzații în comiterea unor infracțiuni mai puțin grave și grave,

fiindu-i aplicată cea mai aspră măsură preventivă, el deținându-se în arest preventiv

pe parcursul a 50 de zile în condiții de izolator în P-13 Chișinău, urmărirea penală

s-a derulat pe parcursul a 3 ani de zile, acordarea de către prima instanță a

prejudiciului moral în mărime de 40 000 de lei este insuficientă în vederea restabilirii

drepturilor lui Shkut Dmitry, astfel că suma prejudiciului moral urmează a fi

majorată până la 100 000 de lei.

La 07 septembrie 2022, Ministerul Justiției al RM a contestat cu recurs decizia

din 12 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din

05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central) cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea recursului a invocat că atât instanța de apel cât și prima instanță

au interpretat în mod eronat legea și au apreciat arbitrar probele. Astfel, instanțele

au aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

Or, pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr.1545-XIII din 25 februarie

1998, necesită a fi întrunite cumulativ atât circumstanțele prevăzute de art.6 -

dreptul la repararea prejudiciului, cât și art.3 – cazurile de reparare a prejudiciului

material și moral. Prin urmare, normele legale în cauză sunt indisolubile, respectiv

nu pot fi aplicate separat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 12

mai 2022, expediată în adresa părților la 06 septembrie 2022 (f.d.195). Astfel, se

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ministerul

4

Justiției al Republicii Moldova, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

nu pot duce la admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art.

432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

5

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6