2ra-1064/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

2ra-1064/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–1064/22

2-21094672-01-2ra-05082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. Sv. Cușnir)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Babălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al RM

și Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului Melinteanu Călin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina

Apostolov împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin

acțiunile ilicite ale procuraturii, constatarea încălcării dreptului la exercitarea în

termen rezonabil a urmăririi penale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului

Melinteanu Călin, Procuratura Generală și Ministerul Justiției și a fost menținută

hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău ( sediul Centru), prin care

acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 23 iunie 2021, Apostolov Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală

a RM cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii constatarea încălcării

dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la 21

octombrie 2016, de către Procuratura Anticorupție a fost pornită cauza penală

nr.2016978203, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) Cod

penal. La 22 octombrie 2016, a fost reținută, iar prin ordonanța procurorului

Procuraturii Anticorupție din 24 octombrie 2016, a fost pusă sub învinuire,

1

incriminându-i-se săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) Cod penal.

A mai indicat că prin încheierea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău a fost admis integral demersul procurorului, fiind aplicată

în privința sa măsura preventivă sub formă de arest preventiv pe un termen de 30

zile, cu calcularea termenului începând cu 22 octombrie 2016 și până la 21 noiembrie

2016.

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, a fost

prelungită măsura preventivă sub formă de arest preventiv, iar prin încheierea din 16

decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, măsura preventivă arestul

la domiciliu a fost aplicată până la 07 ianuarie 2017.

A relevat că prin ordonanța din 22 aprilie 2021, emisă de procurorul în

Procuratura mun. Chișinău, Alexandru Mogîldea s-a dispus scoaterea integrală de

sub urmărire penală a învinuitei Apostolov Valentina, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de către învinuită.

Reclamanta a menționat că, neîntemeiat i-a fost aplicată măsura preventivă

sub formă de arest preventiv și arest la domiciliu în perioada 22 octombrie 2016- 07

ianuarie 2017, iar prin acțiunile ilegale ale organului care a exercitat nemijlocit

urmărirea penală, i-a fost încălcat dreptul fundamental la viața privată, la libertate și

dreptul de a nu fi urmărită penal ilegal, fiindu-i cauzat un prejudiciu material și moral

imens, totodată, acest fapt provocându-i retrăiri și stresuri de neimaginat, cu

consecințe drastice pentru sănătate.

A remarcat că prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală, imaginea

sa a fost grav afectată, fiind deseori înjosită și evitată de colegii de serviciu. La

momentul reținerii și aplicării măsurii preventive, era angajată în cadrul Camerei de

Licențiere, deținând funcția de șef al Direcției gestionarea informației de licențiere.

La 31 octombrie 2016, procurorul Procuraturii Anticorupție, Potîngă Veaceslav, a

înaintat demersul privind suspendarea provizorie a lui Apostolov Valentina din

funcția deținută și ca urmare, la 01 noiembrie 2016, prin ordinul directorului

interimar al Camerei de Licențiere, a fost suspendată din funcție, începând cu 01

noiembrie 2016, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală nr.

2016978203.

A precizat că, la momentul reținerii, avea un salariu mediu lunar de 7 084 lei,

iar urmărirea penală în care a avut calitatea de învinuit, a durat peste 5 ani, astfel

fiindu-i încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil a cauzei, prin ce i-a fost

cauzat prejudiciu material și moral. Pe parcursul urmăririi penale a avut stări de stres,

neliniște, retrăiri.

Reclamanta în ședința de judecată a solicitat: încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 220 000 lei; constatarea încălcării dreptului

reclamantei Apostolov Valentina la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi

penale în cauza penală nr.2016978203; încasarea din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Valentinei

Apostolov a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea

dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale; încasarea de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul Valentinei Apostolov a sumei 21 252 de lei, cu titlu de salariu pentru

2

perioada 22 octombrie 2016 – 27 ianuarie 2017 și compensarea cheltuielilor de

judecată, în sumă de 10 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

constituite din 6 000 de lei pentru examinarea cauzei penale și 4 200 de lei, suportate

la judecarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Apostolov Valentina.

A fost încasat din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor

al RM, prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul Valentinei

Apostolov, prejudiciul moral în mărime de 100 000 de lei, cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii.

A fost încasată suma de 21 252 de lei cu titlu de salariu pentru perioada 22

octombrie 2016- 27 ianuarie 2017, suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică suportate în cauza penală nr. 2016978203 și suma de 4 200 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze, în

rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului Melinteanu

Călin, Procuratura Generală și Ministerul Justiției al RM și a fost menținută

hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel, instanțele reținând prevederile art. Legii nr.1545-XVII

din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, au menționat că Apostolov Valentina este în drept să solicite repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ținând

cont că prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău – Alexandru

Mogîldea din 22 aprilie 2021 Apostolov Valentina a fost scoasă de sub urmărirea

penală pe motiv că fapta prevăzută de art.328 alin.(3) lit. d) Cod penal nu a fost

săvârșită de învinuită. Ținând cont de faptul că s-a constatat indubitabil că Apostolov

Valentina a fost supusă măsurilor procesuale preventive, fiind privată de libertate,

în privința acesteia fiind efectuate acțiuni procesuale și măsuri speciale de

investigație care au atentat la viața sa personală, fiindu-i afectat și lezat dreptul la

libertate și siguranță, precum și dreptul la respectarea vieții private, instanțele au

conchis că este în drept să solicite repararea prejudiciului cauzat în urma acestor

acțiuni, chiar dacă nu a fost condamnată, deținând doar calitatea de bănuit/învinuit,

în cadrul procedurii penale inițiate.

Instanțele au menționat că compensația solicitată de Apostolov Valentina în

suma de 220 000 de lei este exagerată, motiv pentru care au conchis că urmează a

fi încasată suma de 100 000 de lei, cu titlu de despăgubiri morale, această fiind una

rezonabilă și echitabilă în raport cu natura drepturilor lezate, caracterul și gravitatea

suferințelor suportate și statutul social al lui Apostolov Valentina.

Referitor la cerința cu privire la încasarea salariului ratat în rezultatul absenței

forțate de la locul de muncă 22 octombrie 2016-27 ianuarie 2017, în mărime de

21 252 de lei, instanțele au considerat-o întemeiată și care urmează a fi admisă,

deoarece Apostolov Valentina fiind suspendată din funcție, a fost privată de sursa ei

principală de existență.

În partea ce ține de compensarea cheltuielilor de judecată și anume a

3

cheltuielilor de asistență juridică instanțele au menționat că pretenția este întemeiată

deoarece Apostolov Valentina a beneficiat de asistență juridică din partea avocatului

Melinteanu Călin în cadrul examinării cauzei penale, fapt confirmat prin bonurile de

plată, respectiv urmând a fi încasată suma de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică în cadrul cauzei penale.

Reținând prevederile art.96 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanțele au

reținut că având în vedere că acțiunea a fost admisă parțial, iar la examinarea cauzei

civile Apostolov Valentina a beneficiat de asistență juridică din partea avocatului

Melinteanu Călin, pentru care conform bonului de plată a achitat suma de 4200 de

lei, această sumă urmează a fi încasată, ca fiind una necesară și rezonabilă.

În partea ce ține de cerința cu privire la constatarea încălcării dreptului la

exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale, instanțele au conchis că acest

capăt de cerere urmează a fi respins ca neîntemeiat, deoarece perioada de referință

în speța dată ce ține de exercitarea urmării penale în cadrul dosarului penal nu

depășește limita rezonabilității, ținând cont de caracterul și volumul complex al

acțiunilor organului de urmărire penală, măsurile de investigație efectuate în cauza

penală, complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, precum și

intervenirea pe parcursul procesului a situației epidemiologică din țară.

În concluzie instanțele au reiterat că la niciun element de probă nu a fost

confirmată întinderea neîntemeiată de către organul de urmărire penală a exercitării

urmăririi penale în cadrul dosarului penal.

La 14 iulie 2022, Ministerul Justiției al RM a contestat cu recurs decizia din

19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din

13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea recursului a invocat că, atât instanța de apel, cât și prima instanță

a aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești. Or, pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr.1545-XVIII

din 25 februarie 1998, necesită să fie întrunite cumulativ, atât circumstanțele

prevăzute de art.6 – dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art.3 - cazurile de

reparare a prejudiciului material și moral. Consideră că normele legale în cauză sunt

indisolubile, respectiv nu pot fi aplicate separat.

La 11 august 2022, Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului

Melinteanu Călin, a contestat cu recurs decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), în partea pretențiilor respinse, cu adoptarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie încasat de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al RM a prejudiciului moral în mărime de 220 000

de lei, constatarea încălcării dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi

penale și încasarea sumei de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în

rest hotărârile să fie menținute.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile instanțelor

ierarhic inferioare în partea ce ține de respingerea pretențiilor cu privire la

constatarea încălcării dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale

precum și în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

4

ilicite ale organului de urmărire penală.

A subliniat că prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală i-a fost

încălcat dreptul fundamental la viața privată, la libertate și dreptul de a nu fi urmărit

penal, fiindu-i cauzat astfel un prejudiciu material și moral. A menționat că ea mereu

a fost o persoană corectă și onestă, obținând inclusiv medalii pentru țară, în urma

acțiunilor organului de urmărire penală a avut retrăiri și stresuri de neimaginat, cu

consecințe drastice pentru sănătate. Prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire

penală imaginea i-a fost grav afectată, fiind deseori înjosită și evitată de colegii săi,

astfel consideră că i-a fost cauzat un prejudiciu pe care îl estimează la 220 000 de

lei.

Referitor la pretenția cu privire la constatarea încălcării dreptului la exercitarea

în termen rezonabil a urmăririi penale și încasării prejudiciului moral în mărime de

100 000 de lei, a menționat că urmărirea penală a durat aproximativ 5 ani, astfel

consideră că această durată este incompatibilă cu cerința termenului rezonabil

garantat de art.6 CtEDO. Având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele cauzate, starea de stres, neliniște,

retrăielile, pierderea încrederii în organele de drept, consideră justificat compensarea

prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei.

La 19 august 2022, Procuratura RM a depus referință la cererea de recurs

declarată de Ministerul Justiției, solicitând admiterea recursului.

La 26 august 2022, Procuratura RM a depus referință la cererea de recurs

depusă de Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului Melinteanu Călin,

solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 19 mai

2022, expediată în adresa părților prin poșta electronică la 27 iunie 2022 (f.d.170).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referințe, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de Ministerul Justiției al RM și Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului

Melinteanu Călin, inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

5

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ministerul Justiției al RM și Apostolov

Valentina, prin intermediul avocatului Melinteanu Călin, nu pot duce la

admisibilitatea recursurilor, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Ministerul Justiției al RM și Apostolov Valentina,

prin intermediul avocatului Melinteanu Călin.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM

și Apostolov Valentina, prin intermediul avocatului Melinteanu Călin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7