2ra-1744/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor procuraturii

2ra-1744/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, reprezentat de Alexandru Vicol,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion

Crețu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1744/23

nr. PIGD 2-23025309-01-2ra-29012024)

Stabilirea eronată de către instanța ierarhic inferioară a cuantumului prejudiciului material și moral,

încasat în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie

1998

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. N. Moldovanu

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila

26 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, reprezentat de Alexandru Vicol,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

emise la 10 martie 2021 și 28 februarie 2022, s-a dispus pornirea urmăririi penale în

baza art. 191 alin. (5), art. 335 alin. (1) și art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

Iar, prin ordonanța din 02 martie 2022, s-a dispus conexarea cauzelor menționate,

fiindu-i acordat numărul 2021920009.

bănuit, imputându-i-se comiterea faptelor prevăzute de art. 42, art. 191 alin. (2)

lit. b), c) și d) și art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

de administrator autorizat, în perioada 01 martie 2019 – 20 mai 2019 și perioada 24

iulie 2019 – 19 septembrie 2019, urmărind scopul extragerii samavolnice și ilegale

a substanțelor minerale utile de calcar brut pentru construcții și delapidarea bunurilor

statului încredințate în administrare, folosind situația de serviciu, împreună cu alte

persoane și cu împărțirea în prealabil a rolurilor între participanți, deși ar fi fost

informat de către specialiștii topografi minieri ai SA „Cariera Micăuți” despre

caracterul ilegal al extragerilor substanțelor minerale utile, în lipsa avizului

expertizei ecologice de stat și cu încălcarea normelor de protecție a mediului, ar fi

contribuit la extragerea samavolnică și ilegală a resurselor minerale prin:

semnarea și autorizarea documentației privind mișcarea rezervelor de materiale

minerale utile;

1

perimetrului minier și a proiectului de lucru (execuție), mai jos de cota tălpii

zăcământului de calcar în sectorul „Micăuți I” în volum de 4 390 m3 (prețul per

1 m3 fiind de 24,42 MDL), în valoare totală de 107 159,90 MDL, care ulterior ar fi

fost însușiți.

comiterii infracțiunii din motiv că, în perioada în care a activat în calitate de

administrator, ar fi admis, contrar explicațiilor/recomandărilor specialistului

topograf minier, Nicolae Buzdugan, efectuarea exploziei la blocul 38 a „Carierei

Micăuți”, sub nivelul 4, admis, potrivit normelor în vigoare și, respectiv, resursele

minerale a căror extragere ar fi fost ilegale (pe motiv de extragere de la o adâncime

prohibită) ar fi fost înstrăinate, iar banii încasați ar fi fost însușiți.

cu acordul Procurorului General interimar Dumitru Robu, s-a dispus prelungirea cu

3 luni a termenului de menținere în calitate de bănuit a lui Ion Crețu.

Generală, Ghenadie Pîrlii, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Crețu,

din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

prejudiciului în temeiul prevederilor art. 3 lit. a), c) și e) din Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor de judecată nr. 1545 din 25 februarie 1998.

prelungirea termenului menținerii în calitatea de bănuit, i s-a adus atingere dreptului

prevăzut la art. 53 din Constituție, iar suferințele psihice provocate urmează a fi

compensate prin acordarea despăgubirilor.

bănuit, a suferit un prejudiciu moral și material considerabil, deoarece a fost impus

să apeleze la serviciile unui avocat, dar și a avut un sentiment profund de nesiguranță

în legătură cu tragerea fără nici un temei la răspundere penală, pentru comiterea unor

fapte pentru care legea prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de până la 15

ani.

aduse a fost accentuată de faptul că, după explicarea tuturor circumstanțelor cauzei

și aducerea probelor din care rezultă caracterul vădit ilegal al atribuirii calității de

bănuit, procurorii au prelungit calitatea de bănuit, fără a lua în considerare probele

2

din care rezulta, în mod evident, faptul că a fost admisă o eroare la acordarea statului

de bănuit. Astfel, o perioadă de 6 luni a fost nevoit să-și demonstreze nevinovăția.

de bănuit i-a cauzat o stare de stres, trezită de incertitudinea sorții dosarului penal și

perspectiva reală de a fi pedepsit penal ilegal.

manifestată prin mediatizarea cauzei, a implicat atât suferințe psihice, cât și

prejudicii materiale, determinate de necesitatea deplasării la sediile organului de

urmărire penală, instanțelor de judecată, precum și angajarea avocatului în vederea

acordării asistenței juridice, în legătură cu acuzațiile de comiterea unei pretinse fapte

prejudiciabile. Astfel, deși se bucura în familie și societate de reputație impecabilă,

a suferit grav în urma acțiunilor inadecvate ale reprezentanților procuraturii, care, de

la bun început, nu au apreciat obiectiv circumstanțele cauzei, situație care a generat

o stare de stres continuă, în care a fost impus să-și demonstreze nevinovăția.

Totodată, aflarea sub urmărire penală a fost în stare să influențeze negativ șansele

să-și realizeze cariera profesională de lector universitar, arbitru, lichidator și avocat.

despăgubire adecvată și echitabilă pentru suferințele morale suferite în legătură cu

persecutarea penală ilegală, ținând cont de faptul că i-au fost imputate neîntemeiat

comiterea a 3 infracțiuni grave, sancțiunea cărora prevede o pedeapsă cu închisoare

de până la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate pe un termen de până la 15 ani, mediatizarea de către

Procuratura Generală a Republicii Moldova a aspectelor penale ale cazului, precum

și perioada îndelungată a procedurilor care s-au finalizat în final cu scoaterea

integrală de sub urmărire penală.

au cauzat și un prejudiciu material, pentru serviciile de asistență juridică contractate

în procesul penal, în sumă totală de 60 000 MDL, conform facturii fiscale seria și

numărul EAB000903345 din 11 iulie 2022, bonul de plată seria WL nr. 347833 din

11 iulie 2022 și actului de primire-predare din 30 noiembrie 2022.

încasarea din contul Statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul său a sumei de 120 000 MDL cu titlu de remediu pentru

compensarea prejudiciului moral și a sume de 60 000 MDL, cu titlu de reparare a

prejudiciului material cauzat sub formă de asistență juridică în procesul penal,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezentul proces civil,

în valoare de 10 000 MDL.

3

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial acțiunea depusă de Ion Crețu, s-a încasat din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Ion Crețu,

cu titlu de prejudiciul moral suma de 40 000 MDL, cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și ale procuraturii, precum și cu titlu de prejudiciu

material rezultat din cheltuielile suportate pentru asistența juridică în cadrul

procesului penal suma de 60 000 MDL. În rest, s-au respins pretențiile în partea ce

excedă suma încasată, ca neîntemeiate (f.d. 106, 116-135).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

de Alexandru Vicol, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26

aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 112), iar la 13 iulie 2023

cererea de apel motivată (f.d. 140-145).

de procurorul Armen Oganesean, a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 114), iar la

29 august 2023 cererea de apel motivată (f.d. 147-151).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

din lipsă de temei, apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Procuratura Generală a Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 26

aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 160, 161-171 recto-verso).

subiect cu drept de sesizare a instanței de judecată prin prisma dispoziției art. 3 lit. a),

c), e) din Legea nr. 1545/1998, în condițiile în care acesta a fost pus sub învinuire,

fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 191 alin. (2)

lit. b), c) și d) și art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal, iar ulterior a fost scos de

sub urmărire penală din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii

(f.d. 29-38). Totodată, instanța de apel a conchis că pretențiilor reclamantului

întrunesc condițiile cumulative prevăzute de art. 3 și 6 din Legea nr. 1545/1998.

criteriile și principiile despăgubirilor morale acordate pentru acțiunile ilegale ale

organelor de poliție și ale procuraturii, Curtea de Apel Chișinău a considerat că suma

de 40 000 MDL este suficientă și în stare să aducă reclamantului o satisfacție pentru

4

prejudiciul moral cauzat, iar suma pretinsă de reclamant de 120 000 MDL este una

exagerată.

compensării cheltuielilor de judecată, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în cadrul

cauzei penale intentate pe numele lui Ion Crețu, interesele acestuia au fost apărate

de avocatul Radu Dumneanu, iar pentru serviciile acestuia reclamantul a achitat

suma de 60 000 MDL, fapt confirmat prin bonul de plată seria WL nr. 347833 din

11 iulie 2022, factura fiscală seria și nr. EAB000903345 din 11 iulie 2022, dar și

actul de primire-predare, întocmit în baza contractului de asistență juridică nr. 04/12-

22/09 din 12 aprilie 2022, precum și anexa nr. 1 din 06 iulie 2022 (f.d. 39, 40, 41).

încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul reclamantului suma de 60 000

MDL cu titlu reparare a prejudiciului material cauzat, sub formă de cheltuieli pentru

asistența juridică în procesul penal.

judecată în prezenta cauză civilă, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că aceasta este

neîntemeiată și probată, or, însăși reprezentantul reclamantului, avocatul Radu

Dumneanu, a menționat că nu a prezentat careva probe în susținerea acestei cerințe,

care ar confirma suportarea cheltuielilor de asistență juridică în cadrul prezentului

proces.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentat de Alexandru Vicol, a declarat recurs împotriva deciziei din 18

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. b) și e) din

Codul de procedură civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a

hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea

unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f.d. 174-

179).

ARGUMENTELE RECURSULUI

reprezentat de Alexandru Vicol, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept

ale speței, similare celor cuprinse în referința depusă pe marginea cererii de chemare

în judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând că, instanțele ierarhic

inferioare în mod eronat au ajuns la concluzia că reclamantul este în drept să solicite

compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu prevederile Legii

5

nr. 1545/1998, or, pentru aplicabilitatea acestor prevederi urmează a fi întrunite

cumulativ atât circumstanțele prevăzute de art. 6 (dreptul la repararea prejudiciului),

cât și cele de la art. 3 (cazurile de reparare a prejudiciului material și moral). La caz,

însă, nu sunt întrunite, or, nu orice acțiune a organelor de drept atrage răspunderea

statului.

ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Respectiv, dacă se

demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabil că acțiunile

întreprinse de către organul de urmărire penală sunt sau au fost ilegale, atunci dreptul

la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este vinovată sau nu persoana. Astfel,

instanța de apel urma să indice expres care anume act justifică răspunderea statului.

intimatului în cadrul cauzei penale, care a fost bănuit de comiterea infracțiunii. Iar,

recunoașterea persoanei în calitate de bănuit, în cadrul unui dosar penal și ulterior

scoaterea de sub urmărire penală, nu constituie o acțiune de tragere ilegală la

răspundere penală. Doar recunoașterea persoanei în calitate de bănuit nu atinge acel

grad de condamnare publică conform art. 50 din Codul penal ce ar determina

temeinicia unei acțiuni formulate în ordinea Legii nr. 1545/1998.

Legii nr. 1545/1998, persoana are dreptul să solicite despăgubire în situația când

aceasta a fost condamnată, iar ulterior în privința sa a fost emisă sentință de achitare.

În astfel de situații se poate invoca că persoana a fost într-adevăr atrasă la răspundere

penală. Astfel, făcând referire la normele Legii nr. 1545/1998 și art. 50 din Codul

penal, recurentul a menționat că intimatul Ion Crețu nu a fost atras la răspundere

penală și nici nu i s-a acordat statutul de „condamnat” (având doar calitatea de

bănuit), iar în privința sa nu a fost emisă o sentință de condamnare.

asupra temeiniciei acțiunii, în condițiile în care aceasta nu întrunește toate condițiile

de aplicabilitate a Legii nr. 1545/1998.

POZIȚIA INTIMATULUI

reprezentat de avocatul Radu Dumneanu, a solicitat declararea recursului ca fiind

inadmisibil, din motiv că este vădit neîntemeiat.

6

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia

instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

7

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de

judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin

încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni).”

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în

conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul

în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen

de 3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare

în cazul [...] scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.”

„În cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează

sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.”

„Dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul

stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.”

„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța

de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luându-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

8

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii

preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi

localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire

care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în

împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra

cu adresa de e-mail „cristian.adam@justice.md”, copia deciziei motivate din 18

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces

în mod electronic în data de 21 decembrie 2023 (f.d. 172). Astfel, în speță, calea de

atac în ordine de recurs se consideră a fi demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 22 decembrie 2023 (f.d. 174).

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova este admisibil.

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Alexandru

Vicol, urmează a fi admis, cu modificarea deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, în partea cuantumului sumei dispuse spre încasare cu titlu de

reparare a prejudiciului material și al compensației pentru repararea prejudiciului

moral, din motivele ce succed.

Justiție constată că, reclamantul Ion Crețu, înaintând acțiunea împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova, a solicitat încasarea din contul Statului Republica Moldova,

prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său a sumei de 120 000 MDL cu

titlu de remediu pentru compensarea prejudiciului moral și a sume de 60 000 MDL,

cu titlu de reparare a prejudiciului material cauzat sub formă de asistență juridică în

procesul penal, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în

prezentul proces civil, în valoare de 10 000 MDL.

prin hotărârea din 26 aprilie 2023, a admis parțial acțiunea depusă de Ion Crețu și a

încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Ion Crețu, cu titlu de prejudiciul moral suma de 40 000

MDL, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii,

precum și cu titlu de prejudiciu material rezultat din cheltuielile suportate pentru

asistența juridică în cadrul procesului penal suma de 60 000 MDL. În rest, a respins

pretențiile în partea ce excede suma încasată, ca neîntemeiate (f.d. 106, 116-135).

18 octombrie 2023, a respins apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea

din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 160, 161-171 recto-

verso).

Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat legea materială, precum și a dat

o apreciere greșită criteriilor și temeiurilor ce au dat naștere dreptului reclamantului

de a fi despăgubit pentru acțiunile ilicite ale organului care desfășoară activitatea

10

specială de investigații și ale procuraturii, iar în consecință nu a despăgubit suficient

reclamantul pentru încălcarea drepturilor sale.

caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

instanțele ierarhic inferioare au stabilit corect raportul juridic litigios, au identificat

corect normele ce-l guvernează și au stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă,

la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a

prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor reclamantului prin acțiunile ilegale

ale autorităților statului, cât și a prejudiciului material, nu s-a ținut cont de criteriile

de determinare a mărimii compensațiilor pentru prejudiciul moral și material. Din

acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Ministerul Justiției, modificând decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului moral și material

încasat.

a putea beneficia de reparația prejudiciului în temeiul Legii nr. 1545/1998,

reclamantul trebuie să dovedească cumulativ următoarele condiții: aplicarea unei

măsuri de constrângere penală; încetarea procesului penal în baza unui temei care

înlătură vinovăția; caracterul ilegal al măsurii de constrângere aplicate.

instanța de recurs constată că, la 10 martie 2021, în temeiul ordonanței Procuraturii

Generale, a fost dispusă pornirea urmării penale, conform elementelor infracțiunilor

prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 335 alin. (1) din Codul penal pe faptele descrise

în partea descriptivă a ordonanței, fiind atribuită cauzei penale numărul statistic

2021920009 (f.d. 12-13).

începerea urmării penale în baza art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal pe faptele

descrise în partea descriptivă a ordonanței și atribuirea cauzei penale a numărului

statistic: 2022920009 (f.d. 14-15).

penale nr. 2021920009 și nr. 2022920009 într-o procedură unică de urmărire penală,

fiindu-i atribuit numărul 2021920009 (f.d. 16-18).

recunoscut, în cadrul cauzei penale nr. 2021920009, în calitate de bănuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) și art. 352

alin. (3) lit. d) din Codul penal (f.d. 21-23).

11

prelungirea cu 3 luni a termenului de menținere a calității de bănuit a lui Ion Crețu

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) și

art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal (f.d. 24-27).

fost scos de sub urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42,

art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) și art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal, din motivul

că fapta nu întrunește elemente infracțiunii (f.d. 29-38).

din Legea nr. 1545/1998, Ion Crețu are dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile neîntemeiate ale autorităților statului în privința sa, și anume a tragerii

ilegale la răspundere penală. Acest drept a lui Ion Crețu s-a născut odată cu

ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale unei infracțiuni. Or, menținerea nejustificată a

reclamantului în calitatea procesuală de bănuit a constituit o ingerință gravă în

drepturile sale fundamentale.

de sub urmărire penală în temeiul inexistenței elementelor infracțiunii este calificată

ca temei suficient pentru angajarea răspunderii Statului. Iar, în condițiile speței,

acțiunile ilicite ale organelor procuraturii s-au constatat prin ordonanța procurorului

din 12 octombrie 2022 de scoatere a reclamantului de sub urmărire penală, din

motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Crețu daunele materiale și morale, iar compensațiile trebuie să fie eficiente,

echitabile și proporționale cu gravitatea prejudiciului suferit.

ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia că, în speță, prin prisma art. 7 lit. e)

din Legea nr. 1545/1998, este reparabil prejudiciului material cauzat reclamantului

prin suportarea cheltuielilor de asistență juridică în cadrul examinării cauzei penale.

Însă, la caz, eronat și neîntemeiat s-a dispus repararea integrală a pretinsului

prejudiciu material, în mărime de 60 000 MDL, care este excesivă.

că legislația națională nu prevede mecanisme clare și explicite cu privire la

determinarea criteriilor de apreciere a caracterului real, necesar și rezonabil al

cheltuielilor de asistență juridică. Însă, pornind de la practica CtEDO, cheltuielile

pentru asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca

mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO, se

12

evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor a următoarelor documente: a) dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); b) copia de pe

facturile de strictă evidentă, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; c) listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și

timpului aferent acestora (cu tariful per oră/acțiune).

copia bonului de plată seria WL nr. 347833 din 11 iulie 2022 și factura fiscală seria

EAB nr. 000903345, conform cărora a achitat avocatului Radu Dumneanu suma de

60 000 MDL pentru serviciile de asistență juridică acordate în cadrul dosarului penal

nr. 2021920009, în baza contractului de asistență juridică nr. 04/12-22/09 din 12

aprilie 2022. Iar, la 30 noiembrie 2022, Ion Crețu și avocatul Radu Dumneanu au

semnat actul de predare-primire, în baza contractului de asistență juridică nr. 04/12-

22/09 din 12 aprilie 2022 și anexa nr. 1 din 06 iulie 2022, prin care Ion Crețu atestă

îndeplinirea de către avocat a obligațiunilor sale, iar avocatul, la rândul său, confirmă

achitarea de către Ion Crețu a sumei de 60 000 MDL, în calitate de onorariu, prin

ordinul de plată seria WL nr. 347833 din 11 iulie 2022 (f.d. 39-41).

reclamantă nu a prezentat listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocatul

Radu Dumneanu și orarul timpului aferent acestora sau alte înscrisuri ce ar

demonstra volumul de lucru efectiv prestat de avocat și care ar justifica compensarea

integrală a onorariului achitat avocatului pentru serviciile acordate în cadrul

procesului penal, în sumă de 60 000 MDL.

reține că, în lipsa unei detalieri clare a serviciilor prestate, instanța de recurs este

obligată să aprecieze caracterul rezonabil al cheltuielilor de asistență juridică prin

raportare la volumul efectiv al acțiunile procesuale desfășurate în cadrul dosarului

penal și la care a participat avocatul Radu Dumneanu, așa cum acestea reies din

actele aflate la dosar.

reclamant, instanța de recurs constată că participarea avocatului Radu Dumneanu în

procedura penală s-a limitat la un număr redus de acte procesuale, care nu denotă un

volum de muncă ce ar justifica onorariul pretins spre compensare.

standardelor de rezonabilitate desprinse din jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, instanțele naționale trebuie să compenseze doar acele cheltuieli

13

de asistență juridică ce sunt: (i) necesare pentru apărarea efectivă a părții,

(ii) dovedite în mod suficient și (iii) proporționale cu complexitatea cauzei.

implicat activități procesuale extinse, nu s-a remarcat printr-un grad ridicat de

complexitate tehnică sau probatorie și nu a necesitat efectuarea unor acte de urmărire

penală de amploare la care avocatul ar fi trebuit să participe constant.

client reprezintă o expresie a autonomiei lor contractuale, această convenție nu poate

produce efecte asupra Statului în absența unei justificări obiective a necesității,

volumului și proporționalității cheltuielilor. Statul nu poate fi obligat să suporte

integral onorarii disproporționat de mari, în lipsa unui suport convingător privind

intervenția avocatului la un nivel care să impună asemenea costuri.

procesuale, numărul redus al intervențiilor avocatului, durata relativ scurtă a

procedurii penale (aproximativ șase luni din momentul recunoașterii calității de

bănuit până la încetarea urmăririi penale) și natura limitată a acțiunilor întreprinse în

dosarul penal, Completul de judecată apreciază că suma de 60 000 MDL nu poate fi

considerată rezonabilă.

compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul dosarului penal,

instanța de recurs urmează să procedeze la determinarea unui cuantum echitabil,

proporțional și justificat, care reflectă în mod real volumul de lucru prestat de avocat

în cauza penală. Ținând cont de natura și numărul actelor procesuale efectiv

realizate, precum și de practica judiciară constantă în materie, Completul de judecată

apreciază că suma de 15 000 MDL reprezintă un plafon rezonabil și justificabil al

cheltuielilor care pot fi puse în sarcina Statului.

a fi modificată în partea reparării prejudiciului material, prin micșorarea

cuantumului prejudiciului material de la 60 000 MDL la 15 000 MDL.

Supreme de Justiție reține că instanțele inferioare au stabilit corect existența

acestuia, întrucât menținerea nejustificată a lui Ion Crețu în calitate de bănuit, pe

perioadă 10 martie 2021 – 12 octombrie 2022, reprezintă o ingerință gravă în viața

sa privată și profesională, generând temeri, stres, incertitudine și afectarea imaginii

sale sociale. Totuși, cuantumul stabilit de instanța de fond de 40 000 MDL nu

reflectă în mod adecvat principiile de proporționalitate și echitate, având în vedere

circumstanțele concrete ale cauzei.

14

jurisprudența sa constantă, Curtea Supremă de Justiție a statuat că stabilirea

prejudiciului moral trebuie să se bazeze pe criterii obiective, cum ar fi: durata

procedurii penale; intensitatea ingerinței; natura măsurilor procesuale aplicate;

consecințele psihologice și sociale asupra persoanei; conduita autorităților; gradul

de publicitate al cauzei; impactul asupra vieții profesionale și familiale.

urmăririi penale din 10 martie 2021, Completul reține că referirea expresă la

„acțiunile abuzive ale factorilor de decizie ai SA „Cariera Micăuți”” nu poate fi

interpretată decât în sensul că organul de urmărire penală a pornit urmărirea penală

in personam, identificând, cel puțin prin categoria funcțională, persoanele

susceptibile de a fi vizate în acea cauză.

exercita funcția de administrator al insolvabilității SA „Cariera Micăuți” în temeiul

încheierii din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, iar potrivit

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2019, acesta deținea atribuțiile de

administrare a societății.

incontestabil în categoria „factorilor de decizie” ai SA „Cariera Micăuți”. Această

calitate funcțională, preexistentă și cunoscută autorităților la data emiterii

ordonanței, îl individualiza în mod direct ca potențial subiect al urmăririi penale,

întrucât acțiunile pretins abuzive imputate conducerii societății vizau inevitabil

persoana care administra efectiv debitorul.

constată că Ion Crețu a fost, în mod obiectiv și logic, subiectul ordonanței de pornire

a urmăririi penale din 10 martie 2021, dat fiind că funcția sa de administrator al

insolvabilității îl plasa exact în categoria persoanelor desemnate prin formularea

generică „factorii de decizie”. Chiar dacă ordonanța nu îl nominalizează expres,

aceasta îl vizează implicit și direct, prin identificarea funcției exercitate, ceea ce

echivalează cu pornirea urmăririi penale in personam împotriva sa.

drepturile și libertățile fundamentale ale reclamantului, garantate de Constituție și

de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a produs din momentul pornirii

urmăririi penale in personam. Odată cu emiterea ordonanței din 10 martie 2021, prin

care procedura penală a fost pornită asupra „factorilor de decizie ai SA „Cariera

Micăuți””, reclamantul a devenit subiect procesual al anchetei penale, fiind expus

15

atât restricțiilor inerente unei urmăriri penale, cât și incertitudinii și presiunilor

specifice unui asemenea proces.

(data pornirii urmăririi penale) până la 12 octombrie 2022 (data scoaterii

reclamantului de sub urmărire penală). Pe parcursul acestei perioade, reclamantul a

fost supus jurisdicției penale a statului, cu toate consecințele juridice, profesionale

și reputaționale ce decurg din statutul de persoană vizată într-o procedură penală.

Acest interval temporal delimitează în mod obiectiv durata ingerinței statului în

exercițiul drepturilor sale fundamentale.

bănuit de comiterea unor infracțiuni din categoria celor grave, în sensul art. 16

alin. (4) din Codul penal, pentru care legea penală prevedea pedeapsa cu amendă în

mărime de la 850 la 1 350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani,

în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani (art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d)),

precum și cu închisoare de la 3 la 8 ani (art. 352 alin. (3) lit. d)). Iar, din materialele

cauzei rezultă că, în acest interval, pe parcursul derulării dosarului penal, Ion Crețu

a fost citat, invitat la procuratură și audiat în calitate de bănuit, fiind astfel supus

tuturor consecințelor juridice, profesionale și reputaționale asociate acestui statut

procesual.

reclamantului, pe durata a 1 an și 7 luni, în postura de bănuit de comiterea unor

infracțiuni grave a constituit o ingerință semnificativă în drepturile sale garantate de

Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit jurisprudenței

Curții Europene, simpla existență a unei proceduri penale îndreptate contra unei

persoane, chiar în lipsa unor măsuri preventive restrictive, reprezintă o atingere

adusă vieții private prin prisma afectării reputației, a statutului profesional și a

echilibrului psihologic (a se vedea, mutatis mutandis, cauzele Stögmüller, Foti și

Eckle).

reclamantul deținea funcția de administrator autorizat, avocat licențiat, arbitru și

lector universitar, reclamantul nu a invocat și nu a administrat probe care ar

demonstra că procedura penală ar fi atras consecințe ireversibile asupra reputației

profesionale ori relațiilor sociale.

aplicate măsuri preventive restrictive (arest preventiv, arest la domiciliu, control

judiciar).

16

psihologice sau alte dovezi obiective care să demonstreze că, în perioada în care Ion

Crețu a fost bănuit de comiterea infracțiunilor imputate, a suferit o afectare morală.

Legii nr. 1545/1998, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie suficiente

pentru a compensa încălcarea suferită, dar și proporționale cu nivelul ingerinței,

evitându-se acordarea unor sume excesive, mai ales în situațiile în care nu s-au

aplicat măsuri privative de libertate și nu s-au produs consecințe sociale sau

profesionale majore.

40 000 MDL acordată de prima instanță și cea de apel este excesivă și nu corespunde

criteriilor de evaluare a prejudiciului moral, astfel cum acestea sunt conturate atât în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și în cea a instanțelor

naționale. Iar, la cuantificarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate lui Ion Crețu

nu s-a analizat în mod efectiv complexitatea și intensitatea prejudiciului psihologic

și caracterul ireparabil al atingerii aduse onoarei, demnității și vieții private, precum

și durata în timp a încălcărilor drepturilor.

care s-a produs o limitare neîntemeiată și ilicită a drepturilor și libertăților

fundamentale, compensația trebuie să fie reală, proporțională și efectivă. Totodată,

despăgubirea trebuie să reflecte caracterul grav al prejudiciului moral, iar o sumă

simbolică sau redusă poate fi calificată drept o reparație inadecvată în sensul

Convenției.

(dosarul nr. 2ra-1608/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea

unei compensații în sumă de 15 000 MDL pentru repararea prejudiciului moral,

pentru calitatea de bănuit timp de 32 de luni (26 martie 2019 – 15 iulie 2021) în

cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor mai puțin

grave.

(dosarul nr. 2ra-554/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea unei

compensații în sumă de 1 000 MDL pentru repararea prejudiciului moral, pentru

calitatea de bănuit timp de două luni (01 octombrie 2019 – 26 decembrie 2019) în

cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor ușoare.

(dosarul nr. 2ra-67/23), Curtea Supremă de Justiție a considerat rezonabilă acordarea

unei compensații în sumă de 5 000 MDL pentru repararea prejudiciului moral,

17

pentru calitatea de bănuit timp de 2 luni și 25 de zile (02 iulie 2021 – 27 septembrie

2021), în cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor

grave.

(dosarul nr. 2ra-1121/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea

unei compensații în sumă de 5 000 MDL pentru suferințele și retrăirile psihologice

la care a fost supus reclamantul pe parcursul de aproape 2 ani (17 iunie 2019 – 28

mai 2021 scos de sub urmărire penală, ordonanța menținută prin încheiere

judecătorească din 29 decembrie 2021), în cadrul cauzei penale de comiterea unei

infracțiuni din categoria celor mai puțin grave.

(dosarul nr. 2ra-1523/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea

unei compensații în sumă de 10 000 MDL pentru repararea prejudiciului moral,

pentru calitatea de bănuit timp de un an (17 decembrie 2020 – 28 decembrie 2021)

în cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor mai puțin

grave.

Moldova (dosarul nr. 2ra-98/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă

acordarea unei compensații în sumă de 15 000 MDL pentru repararea prejudiciului

moral, pentru calitatea de bănuit de la 27 ianuarie 2021 până la 04 februarie 2021,

în cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor ușoare.

(dosarul nr. 2ra-307/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea unei

compensații în sumă de 15 000 MDL pentru repararea prejudiciului moral, pentru

calitatea de bănuit de la 27 aprilie 2016 până la 26 iulie 2017, în cadrul cauzei penale

de comiterea unei infracțiuni din categoria celor mai puțin grave.

(dosarul nr. 2ra-858/23), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea unei

compensații în sumă de 15 000 MDL pentru suferințele și retrăirile psihologice la

care a fost supus reclamantul pe parcursul a 4 ani de zile (având calitatea de bănuit,

învinuit și inculpat, fiind achitat prin sentință judecătorească), în cadrul cauzei

penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor ușoare.

(dosarul nr. 2ra-1650/2022), instanțele naționale au considerat rezonabilă acordarea

unei compensații în sumă de 20 000 MDL pentru suferințele suportate prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii (la 10 iunie 2015 efectuată

percheziție, la 10 februarie 2017 recunoscut în calitate de bănuit, 08 mai 2017

18

recunoscut în calitate de învinuit și la 31 octombrie 2018 scos de sub urmărire

penală), în cadrul cauzei penale de comiterea unei infracțiuni din categoria celor mai

puțin grave.

al Curții Supreme de Justiție observă că în cauze similare, cu durate chiar mai mari

ale calității de bănuit, instanțele naționale au acordat despăgubiri între 5 000 MDL

și 20 000 MDL, în funcție de gravitatea acuzațiilor, durata procedurilor, intensitatea

ingerinței în drepturile fundamentale și existența unor consecințe probatoriu

dovedite. În prezenta cauză, perioada în care Ion Crețu a avut calitatea de bănuit a

fost de circa 1 an și 7 luni, fără aplicarea unor măsuri preventive restrictive, fără

publicitate mediatică și fără demonstrarea unor afectări psihologice sau sociale cu

caracter ireparabil.

MDL depășește în mod vădit limitele rezonabilității raportate la situații identice sau

chiar mai grave examinate de instanțele naționale, în care s-au acordat despăgubiri

mai reduse. Totodată, principiul proporționalității impune un just echilibru între

caracterul ilicit al ingerinței și intensitatea efectivă a impactului asupra persoanei,

evitându-se transformarea despăgubirilor morale într-o sursă de îmbogățire fără just

temei.

notează că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este și criteriul echității, care exprimă că, compensația bănească trebuie să prezinte

o justă și integrală despăgubire.

Libertăților Fundamentale, precum și în lumina jurisprudenței constante a Curții

Europene, dar și a Curții Supreme de Justiție acest criteriu se traduce prin necesitatea

ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

privative de libertate, lipsa unor probe privind suferințe psihologice accentuate sau

consecințe sociale majore, precum și practica judiciară constantă în cazuri similare,

Completul de judecată apreciază că o compensație de 15 000 MDL reprezintă o

reparație echitabilă, suficientă și proporțională, fiind pe deplin în concordanță atât

cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și cu jurisprudența

națională relevantă.

19

prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate lui Ion

Crețu, instanța de recurs conchide că suma de 15 000 MDL, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor procuraturii, constituie un cuantum

ce ar compensa suferințele avute și poate fi interpretată drept o satisfacție echitabilă

pentru reclamant, totodată fiind corelativă și comparabilă cu jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, dar și cea națională în spețe similare.

una suficientă pentru a oferi reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile

morale suferite, cu respectarea principiului proporționalității și a justului echilibru

între natura valorilor nepatrimoniale lezate și sumele acordate. Or, scopul acordării

daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru

suferințele de același ordin, și nu a unei satisfacții patrimoniale.

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Alexandru Vicol și de a

modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea ce ține de

cuantumul sumelor încasate cu titlu de reparare a prejudiciului material și moral,

prin micșorarea acestora, iar în rest – a menține decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

reprezentat de Alexandru Vicol.

Modifică decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Crețu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, în partea ce cuantumului sumei încasate cu titlu de

prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 40 000 (patruzeci de mii) MDL la

suma de 15 000 (cincisprezece mii) MDL și cuantumul sumei încasate cu titlu de

reparare a prejudiciului material, prin diminuarea sumei de la 60 000 (șaizeci de mii)

MDL la suma de 15 000 (cincisprezece mii) MDL.

20

În rest, menține decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

21