2ra-67/23 — cu privire la constatarea acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, constatrea încălcării dreptului la examinarea în teremn rezonabil, repararea prejudiciului moral și material

2ra-67/23 — cu privire la constatarea acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, constatrea încălcării dreptului la examinarea în teremn rezonabil, repararea prejudiciului moral și material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-67/23

2-22042578-01-2ra-16012023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Sandu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – R. Pulbere, V. Mihaila, A. Pahopol

DECIZIE

15 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Oxana Lupu, reprezentată de avocatul

Sergiu Balaban,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Oxana Lupu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală, cu privire la constatarea acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire

penală la examinarea cauzei penale, constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a plângerii și tergiversarea efectuării acțiunilor de

urmărire penală, repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată suportate în cauza penală și în cauza dedusă judecății,

împotriva deciziei din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

prin care s-a respins apelul declarat de către Oxana Lupu, s-a admis apelul

declarat de către Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată,

a c o n s t a t a t:

La 28 martie 2022, Oxana Lupu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, prin

care a solicitat constatarea acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală la

examinarea cauzei penale, prin tragerea ilegală la răspundere penală și

recunoașterea în calitate de bănuit, repararea prejudiciului moral în mărime de

100 000 lei, compensarea cheltuielilor de judecată suportate în cauza penală în

mărime de 5 500 lei, constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale și a plângerii împotriva soluției finale a

procurorului, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, compensarea

cheltuielilor de judecată la examinarea prezentului litigiu în mărime de 10 000 lei

(f.d. 3-14).

În motivarea cererii de chemare în judecată Oxana Lupu a invocat că prin

ordonanța din 02 iulie 2021 a fost recunoscută în calitate de bănuit, în cadrul

1

cauzei penale pornite la 02 martie 2021 de către PCCOCS în baza art.26, 46 și

248 alin. (7), lit. a) din Codul penal.

La 19 iunie 2021, cauza penală enunțată supra a fost conexată cu cauza

penală nr.2021670085, la fel, pornită de PCCOCS în temeiul art.2171 alin. (4) lit.

b), d) din Codul penal.

Prin ordonanța din 27 septembrie 2021 a procurorului din cadrul PCCOCS,

în temeiul art. 275 pct.3, art. 284 alin. (1), (2), pct.2) din Codul de procedură

penală s-a dispus scoaterea integrală de sub urmărire penală a bănuitei Oxana

Lupu, din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin încheierea din 02 martie 2022, plângerea împotriva ordonanței din 27

septembrie 2021, referitor la motivul de drept și de fapt de încetare a urmăririi

penale a fost respinsă.

În opinia reclamantei prin derularea urmăririi penale și recunoașterea sa în

calitate de bănuit, precum și inițierea măsurilor speciale de investigații, atât până

la, cât și după atribuirea statutului special de bănuit și neaducerea la cunoștință a

motivelor, constituie acțiuni de tragere ilegală la răspundere penală în sensul art.

2 alin. (1), art. 3 alin. (1), lit. a) și e) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

coroborat cu art. 6 § 2 și 3, lit. a) din CEDO.

Oxana Lupu a menționat că în ordonanțele din 02 martie 2021, 19 iunie

2021 de intentare a urmăririi penale, cât și în ordonanța din 02 iulie 2021 de

recunoaștere a sa în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii imputate, lipsește

о constatare a organului de urmărire penală că bănuiala rezonabila se bazează pe

unele probe pertinente, în afară de existența unei bănuieli rezonabile despre

săvârșirea infracțiunii de alte persoane. Probele administrate de către organul de

urmărire penală după recunoașterea reclamantei în calitate de bănuit, au

confirmat lipsa unei bănuieli în general că Oxana Lupu ar fi putut săvârși

infracțiunea care i s-a imputat.

Reclamanta a susținut că procurorul nu a indicat, prin care constatări de fapt,

se confirmă existenta unei bănuieli rezonabile, și anume, fapta prejudiciabilă ce

confirmă că dânsa a comis infracțiunea și care este temeiul de drept ce permite

acuzării să rețină această constatare de fapt ca o probă ce confirmă existența unei

bănuieli rezonabile.

Existența unei bănuieli rezonabile, nu a fost probată și nici nu a fost

constatată în ordonanța de începere a urmăririi penale, precum și în ordonanța de

recunoaștere a Oxanei Lupu în calitate de bănuit.

Oxana Lupu a invocat că, în cadrul desfășurării urmăririi penale, au fost

depuse 7 plângeri de clasare a cauzei penale, care au fost respinse formal și

nemotivat, iar în final a fost adoptată ordonanța din 27 septembrie 2021 de

scoatere de sub urmărire penală.

În opinia reclamantei procurorul urma să emită o ordonanță motivată de

clasare a cauzei penale, dar nu de scoatere de sub urmărire penală, în situația în

care nu exista bănuială rezonabilă în comiterea unei infracțiuni, or, bănuială

rezonabilă, nu exista nici la momentul intentării urmăririi penale, nici la

momentul recunoașterii în calitate de bănuit.

Lipsa bănuielii rezonabile se demonstrează și prin faptul că, din data

intentării urmăririi penale și până la scoaterea de sub urmărire penală, nu au fost

2

administrate noi probe și efectuate acțiuni procesuale ce ar confirma sau infirma

vinovăția sa, iar concluzia de scoatere de sub urmărire penală a fost adoptată în

baza acelorași probe existente inițial.

Reclamanta a afirmat că dacă organul de urmărire penală examina minuțios

înscrisurile ridicate prin procesul-verbal din 28 iunie 2021, excludea

recunoașterea sa în calitate de bănuit, or, se impunea inițial examinarea

înscrisurilor ridicate, cu toate acestea la 02 iulie 2021 prin ordonanța procurorului

Oxana Lupu a fost recunoscută în calitate de bănuit, invocându-se fabula

nemotivată și incertă.

Oxana Lupu a indicat că în timpul audierii a declarat că nu îi este clar

conținutul bănuielii și a solicitat procurorului să-i explice conținutul și încadrarea

juridică a faptelor ce i se impută, iar pentru a exclude orice dubii a solicitat

explicațiile în scris, însă i s-a refuzat în acest drept, ceea ce a dus la tergiversarea

examinării cauzei. A mai relatat că în decursul de 2 luni a depus 7 cereri și

plângeri de a examina cât mai operativ înscrisurile prezentate benevol,

explicațiile prezentate de a fi audiată suplimentar și de a efectua toate acțiunile

procesuale pe care le consideră necesar procurorul pentru a putea adopta cât mai

urgent ordonanță motivată de scoatere de sub urmărire penală sau eventual de

punere sub învinuire.

În final, prin ordonanța din 27 septembrie 2021, în temeiul art. 275 pct. 3) și

art. 284 alin. (1), (2) pct. 2) ale Codului de procedură penală, s-a dispus scoaterea

integrală de sub urmărire penală a Oxanei Lupu, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Ordonanța din 27 septembrie 2021 a fost contestată în parte, de partea

apărării, invocând că Oxana Lupu nu a participat, nu a cunoscut și nici nu a avut

de unde să cunoască despre unele acțiuni ilegale, ascunse după afacerea aparent

legală, administrată de societatea comercială ,,Dehlem Group”, administrator

Ardan Ferit. Totodată, a invocat că încetarea urmăririi penale în temeiul art.275

pct. 3) și nu în temeiul pct. 1) din Codul de procedură penală, îi știrbează

iremediabil reputația, fapt ce generează pierderi de clienți, și respectiv, pierderi

financiare pentru societatea comercială administrată. Or, urmează a fi înlocuit

pct.3) al art. 275 din Codul de procedură penală și indicat ca temei pct. 1) al art.

275 din Codul de procedură penală. Aceste circumstanțe au fost invocate și în

fața procurorului prin plângerea din 30 iunie 2021, care a fost respinsă prin

ordonanța din 22 octombrie 2021 a procurorului șef, menținută prin încheierea

judecătorului de instrucție din 02 martie 2022.

Astfel, consideră că acțiunile ilicite, nemotivate și formale ale organelor de

urmărire penală condiționează, tragerea ilegală la răspundere penală, în sensul art.

3 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral în temeiul

Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, reclamanta a menționat că prin ordonanța

din 27 septembrie 2021 a fost scoasă de sub urmărire penală, deoarece fapta ei nu

întrunește elementele infracțiunii. Respectiv a fost recunoscută ilegal în calitate

de bănuit conform ordonanței din 02 iulie 2021.

3

Reclamanta a menționat că acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală

au dus la necesitatea acordării timpului, la folosirea forțelor personale în vederea

stabilirii adevărului și a reîncadrării depline a drepturilor legale.

Mai mult, Oxana Lupu în perioada derulării urmăririi penale a fost

influențată din punct de vedere al stării emotiv-psihice, luând în considerare lipsa

bănuielii rezonabile, vârsta tânără, funcția și genul de activitate a reclamantei,

care la vârsta de 25 de ani este fondator și conducător al unei societăți comerciale

de prestare a serviciilor de contabilitate entităților juridice naționale, inclusiv și

de peste hotare, cu personal de până la 9 persoane.

Astfel, în opinia reclamantei suma de 100 000 lei este echitabilă pentru

prejudiciul moral suportat, în legătură cu acțiunile ilegale ale organului de

urmărire penală.

Cu referire la tergiversarea urmăririi penale reclamanta a menționat că

urmărirea penală a fost neîntemeiat, nemotivat și formal prelungită de mai multe

ori timp 2 luni și 25 de zile, contrar prevederilor legale, or prin ordonanța din 02

iulie 2021 a fost recunoscută în calitate de bănuit, iar prin ordonanța din 27

septembrie 2021 a fost scoasă de sub urmărire penală, fiind încetat procesul

penal. Ordonanțele au fost adoptate formal, identice, total nemotivate și fără a fi

delimitate acțiunile Oxanei Lupu de ale celorlalte persoanei învinuite și ulterior

puse sub acuzare.

Oxana Lupu a invocat și tergiversarea examinării plângerii depusă de către

partea apărării împotriva ordonanței din 27 septembrie 2021, care a fost

examinată nejustificat timp de 5 luni contrar prevederile art. 313 alin. (4) din

Codul de procedură penală. În acest sens a menționat că plângerea depusă

împotriva ordonanței din 27 septembrie 2021 a fost respinsă prin ordonanța

procurorului șef din 22 octombrie 2021, care a fost menținută prin încheierea

judecătorului de instrucție din 02 martie 2022.

Astfel, în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se consideră îndreptățită de a solicita repararea prejudiciului moral

cauzat pentru tergiversarea examinării cauzei penale, inclusiv a plângerii,

estimându-l la suma de 50 000 lei.

Cu referire la compensarea cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul

urmăririi penale Oxana Lupu a reținut că pentru apărarea drepturilor și

reprezentarea intereselor sale în cadrul procesului penal a contract servicii de

asistență juridică cu avocatul Mihail Balaban, pentru care a achitat suma de 5 500

lei, fapt confirmat prin factura fiscală seria IA nr. 0974667 din 30 iunie 2021 și

factura fiscală seria IA nr. 0974694 din 08 octombrie 2021, sumă care urmează a

fi compensată conform art.7 alin (1) lit. e) din Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998.

Totodată, Oxana Lupu a susținut că deoarece Ministerul Justiției nu a

manifestat intenția de a încheia tranzacție de împăcare, or a procedurii de

mediere, care ar fi putut duce la diminuarea cheltuielilor de asistență juridică se

consideră îndreptățită de a solicita încasarea sumei de 10 000 lei, fără a fi achitată

inițial, or nedorința reclamantei de a achita la momentul depunerii prezentei

acțiuni a costului serviciilor de asistență juridică și prezentarea bonului de plată

nu o poate priva de dreptul de a încheia contract de asistență juridică.

4

Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Lupu Oxana, s-a

încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

Oxanei Lupu prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și procuraturii, în mărime de 20 000 lei, prejudiciul material, în

mărime de 5 500 lei, cu titlu de asistență juridică acordată de apărător în cauza

penală, și suma de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată în

prezenta cauză civilă, iar, în total, suma de 30 500 lei. În rest, cererea cu privire

la constatarea încălcării de către organele de urmărire penală și instanțele

judecătorești a dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei s-a respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d.141, vol. I).

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, atât de

Oxana Lupu, reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, cât și de Ministrul Justiției

(f.d. 144,145, vol.I).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 15 noiembrie 2022 a

respins apelul declarat de Oxana Lupu, a admis apelul declarat de Ministerul

Justiției, a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de către Oxana Lupu împotriva Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la constatarea

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală la examinarea cauzei penale,

constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

plângerii și tergiversarea efectuării acțiunilor de urmărire penală, repararea

prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

suportate în cauza penală și în cauza dedusă judecății (f.d. 195-196,197-214,

vol.I).

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Oxana Lupu, reprezentată

de avocatul Sergiu Balaban, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare (f.d.2-5, vol.I).

În motivarea recursului Oxana Lupu, reprezentată de avocatul Sergiu

Balaban, a invocat dezacordul cu soluția adoptată, reiterând circumstanțele de

fapt care au fost menționate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat

că instanța de apel nu a răspuns motivat la nici un capăt din acțiune și apel și

respectiv nu a aplicat lege materială pertinentă.

În partea ce ține de admiterea apelului depus de către Ministerul Justiției

Oxana Lupu a menționat că instanța de apel nu au motivat încălcările esențiale

ale organului de urmărire penală invocate de către aceasta atât în acțiune cât și în

cererea de apel, și anume, recunoașterea la 02 iulie 2021 în calitate de bănuită,

fără a invoca o bănuială rezonabilă, neluarea în considerație a obiecțiilor bănuitei,

refuzul procurorului să informeze/explice conținutul bănuielii și neexaminarea în

fond a plângerilor înaintate ce tine de fondarea urmăririi penale.

Cu referire la respingerea pretenției cu privire la tergiversarea examinării

cauzei penale recurenta a indicat că sunt eronate concluziile instanței de fond și

ale instanței de apel precum că pe parcursul judecării plângerii și efectuării

acțiunilor de urmărire penală nu a fost invocat un eventual risc de prezență a

pericolului de încălcare a termenului rezonabil, prin ce se deduce că Oxana Lupu

a fost de acord cu data stabilită de către judecătorul de instrucție și durata

5

desfășurării urmăririi penale, or în susținerea tergiversării examinării urmăririi

penale a menționat încălcările esențiale admise de către procuror, care nu au fost

argumentate de către instanțele de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15

noiembrie 2022, expediată avocatului Sergiu Balaban, prin intermediul poștei

electronice, la 23 decembrie 2022 (f.d. 215, vol.I).

Oxana Lupu, reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, în termen, prin

intermediul poștei electronice la 26 decembrie 2022, a expediat la Curtea Supremă

de Justiție recursul motivat.

La 17 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului

Ministerului Justiției și Procuraturii Generale. Potrivit avizelor de recepție

DS8008033070AS și DS8008033069AS, la 20 ianuarie 2023, autoritățile intimate

au recepționat copia recursului, însă până la data examinării recursului nu au

prezentat opinia asupra argumentelor invocate de către Oxana Lupu, reprezentată

de avocatul Sergiu Balaban (f.d. 12,13, vol.II).

Dat fiind faptul că instanța de recurs a comunicat autorităților intimate copia

recursului, lipsa unei referințe din partea acestora nu va împiedica Curtea să

examineze recursul în fond.

Prin încheierea din 15 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Oxana Lupu, reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, împotriva deciziei

din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma art. 440 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, a fost considerat admisibil și transmis spre examinare

într-un complet din 5 judecători (f.d.25, vol.II).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art. 432, fără a administra noi dovezi.

La caz, Completul de judecată a considerat inoportună invitarea

participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în

cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

efectuarea controlului judiciar al deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, însă, data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție. Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care

puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. Cu atât mai mult că, în esență, recurenta și

autoritățile intimate au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse, însă, autoritățile intimate nu au făcut uz de

acest drept procedural și nu au depus referințe, prin care să-și expună poziția

6

procesuală pe marginea chestiunilor ridicate în recurs, deși, le-a fost notificat

recursul.

Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei

sale.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea

unei noi hotărâri privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată depusă

de Oxana Lupu.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 130, alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la

pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la

legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată

de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că, la 02

martie 2021, PCCOCS a pornit urmărirea penală conform art. 26, 46, 248 alin.(7),

lit. a) din Codul penal. La 19 iunie 2021, cauza penală enunțată a fost conexată cu

cauza penală nr.2021670085 pornită în temeiul art.2171 alin. (4), lit. b), d) din

Codul penal.

Potrivit procesului-verbal de percheziție din 28 iunie 2021, administratorul

SRL „Accounting Service Group”, Oxana Lupu, a predat benevol și au fost

ridicate documente contabile primare și contracte de prestare a serviciilor, în total,

pe 73 file (f.d. 16-17, vol.I).

Tot din materialele cauzei rezultă că, Oxana Lupu a fost citată pentru a fi

audiată în calitate de bănuită pentru data de 02 iulie 2021 (f.d.19, vol.I).

Astfel, fiind invitată pentru a face declarații Oxana Lupu a înaintat

procurorului PCCOCS cerere, prin care a solicitat nerecunoașterea acesteia în

calitate de bănuită, iar în cazul în care deja a fost emisă ordonanță, anularea

acesteia. O cerere similară a fost înaintată și de avocatul Sergiu Balaban, în

interesele Oxanei Lupu (f.d.20-21, 22-23, vol.I).

Prin răspunsurile PCCOCS nr.179/21-7708 din 01 iulie 2021 și nr.179/21-

78380 din 15 iulie 2021 s-a comunicat avocatului Sergiu Balaban și Oxanei Lupu

că plângerile din 30 iunie 2021 și din 01 iulie 2021 au fost examinate și

considerate neîntemeiate, fiind lipsite de careva suport juridic (f.d.24, 25, vol.I).

Ulterior, Oxana Lupu a prezentat PCCOCS explicații (f.d 26-27, vol.I).

7

Prin răspunsul PCCOCS nr.179/21-8381 din 15 iulie 2021, s-a comunicat

Oxanei Lupu că explicația depusă prin intermediul poștei electronice a fost

anexată la materialele cauzei penale (f.d.28, vol.I).

La 02 iulie 2021, procurorul în cadrul PCCOCS a emis ordonanță privind

recunoașterea Oxanei Lupu în calitate de bănuită, în comiterea infracțiunii

prevăzute de articolele 42 alin. (5), 46 și 248 alin. (7), lit. a) ale Codului penal

(f.d.29-30, vol.I).

La 02 iulie 2021, avocatul Sergiu Balaban, în interesele bănuitei Oxana Lupu,

a depus plângere, prin care a solicitat anularea ordonanței de recunoaștere în

calitate de băunită din 02 iulie 2021 (f.d.32-35, vol.I).

Avocatul Sergiu Balaban a depus cerere, prin care a solicitat recunoașterea

lipsei invocării unei bănuieli rezonabile în ordonanța de 02 iulie 2021 de

recunoaștere a Oxanei Lupu în calitate de bănuită (f.d. 37-41, vol.I).

Prin ordonanța din 15 iulie 2021, s-au respins cererile depuse de către

avocatul Sergiu Balaban, în interesele bănuitei Oxana Lupu, ca fiind neîntemeiate.

La fel, s-a constatat că, la 15 iulie 2021, Oxana Lupu a depus cerere, prin

care a solicitat audierea suplimentară în calitate de bănuită, cât mai urgent, pentru a

elucida toate circumstanțele cauzei și a exclude orice dubiu în vinovăția sale (f.d.

50, vol.I).

Prin răspunsul PCCOCS nr.179/21-8623 din 20 iulie 2021 s-a comunicat

Oxanei Lupu că cererea a fost anexată la materialele cauzei, totodată a fost

invitată pentru 28 iulie 2021 pentru audiere suplimentară ( f.d.51, vol.I).

Prin ordonanța din 27 septembrie 2021 s-a dispus scoaterea integrală de sub

urmărire penală a bănuitei Oxana Lupu, din motiv că fapta ei nu întrunește

elementele infracțiunii (f.d.52-55, vol.I).

La 12 octombrie 2021, avocatul Sergiu Balaban, în interesele bănuitei Oxana

Lupu, a depus plângere împotriva ordonanței din 27 septembrie 2021 referitor la

motivul de drept și de fapt de încetare a urmăririi penale, prin care a solicitat

modificarea acesteia, prin înlocuirea pct.3 al art. 275 cu pct.1 (f.d.56-58, vol.I).

Prin ordonanța procurorului-șef interimar al PCCOCS din 22 octombrie

2021 s-a respins plângerea depusă de către avocatul Sergiu Balaban, în interesele

bănuitei Oxana Lupu (f.d.59-60, vol.I).

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

plângerea depusă de avocatul Sergiu Balaban, în interesele bănuitei Oxana Lupu,

împotriva ordonanței din 27 septembrie 2021, în temeiul art. 313 din Codul de

procedură penală, a fost respinsă (f.d. 61-64, vol.I).

La 28 martie 2022, Oxana Lupu, în baza Legii nr.1545-XIII din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și a

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a depus

prezenta acțiune, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, constatarea

faptului tergiversării urmăririi penale și a examinării plângerii înaintate în temeiul

art. 313 din Codul de procedură penală, repararea prejudiciului moral cauzat prin

tergiversare și compensarea cheltuielilor de judecară suportate pentru serviciile

de asistență juridică în cauza penală și în prezenta acțiune.

8

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin

hotărârea din 27 iunie 2022, a admis parțial cererea de chemarea în judecată, a

încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

Oxanei Lupu prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și procuraturii în mărime de 20 000 lei, prejudiciul material în

mărime de 5 500 lei, cu titlu de asistență juridică acordată de apărător în cauza

penală, și suma de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată în

prezenta cauză civilă, în rest a respins ca fiind neîntemeiată cererea cu privire la

constatarea încălcării de către organele de urmărire penală și instanțele

judecătorești a dreptului la desfășurarea procesului penal în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral (f.d.141, vol. I).

Instanța de fond a constatat că prin acțiunile organelor de urmărire penală i-au

fost lezate drepturile Oxanei Lupu, iar prin prisma Legii nr.1545-XIII din 25

februarie 1998, se consideră îndreptățită de a solicita repararea prejudiciului cauzat

în legătură cu încălcarea acestui drept, or în baza ordonanței din 02 iulie 2023 a

fost bănuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46 și art.

248 alin. (7), lit. a) din Codului penal, iar ulterior prin ordonanța din 27

septembrie 2021 a fost scoasă de sub urmărirea penală. Totodată, a constatat că

nu a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei penale, inclusiv a

plângerii depuse în temeiul art. 313 din Codul de procedură penală, respingând

pretențiile invocate în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

data de 15 noiembrie 2022, a respins apelul declarat de către Oxana Lupu,

reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, a admis apelul declarat de către

Ministerul Justiției, a casat hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a emis o nouă hotărâre prin care a respins cererea de chemare în

judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d. 195-196,197-214, vol.I).

Instanța de apel a concluzionat că pentru a fi întemeiate pretențiile de

încasare a prejudiciului material și a celui moral în condițiile Legii nr.1545-XIII

din 25 februarie 1998, trebuie întrunite cumulativ condițiile din art.3 și art.6 al

aceleași legi.

La caz, instanța de apel a reținut că acțiunile organului de urmărire penală de

recunoaștere a Oxanei Lupu în calitate de bănuită nu pot fi calificate drept acțiuni

de tragere ilegală la răspundere penală în sensul enunțat în art.3 din Legea

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, or aceasta a fost supusă unui control legal de

către organele de resort ghidat de legea procesuală penală.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că acțiunile organului de urmărire

penală au fost legale, care fiind contestate de către Oxana Lupu nu au suportat

modificări și/sau anulări, iar drept rezultat, deși, formal ar dispune de dreptul

pretins în condițiile lit. b) art.6 al Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998 în privința

acesteia nu au fost comise acțiuni ilicite, or, în lipsa temeiului statuat în art.3

alin.(1) lit. a) al Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998, prejudiciul pretins a fi

cauzat reclamantei nu este reparabil în sensul legii date.

Totodată, instanța de apel a menționat că, la caz, nu s-a constatat

tergiversarea examinării plângerii și efectuarea acțiunilor de urmărire penală în

sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, or Oxana Lupu nu a invocat pericolul de

încălcare a termenului de examinare a plângerii în ordinea art. 313 din Codul de

procedură penală, fiind de acord cu data stabilită de către judecătorul de instrucție,

9

la fel, nu a solicitat, decât o singură dată urgentarea procedurii de audiere

suplimentară în calitate de bănuită, cerere care a fost acceptată și invitată pentru

audiere suplimentară.

Oxana Lupu, reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, prin recursul înaintat

a criticat soluția instanțelor de judecată, menționând că au avut o abordare eronată

asupra cazului și au interpretat eronat legea.

Problema supusă controlului judecătoresc în fază de recurs constă în

verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată a Legii nr.1545-

XIII din data de 25 februarie 1998 și a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție inițial va verifica

legalitatea pretențiilor solicitate de către Oxana Lupu în temeiul Legii nr.1545-XIII

din data de 25 februarie 1998.

Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs va

raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce

reglementează raportul juridic dedus judecății.

În conformitate cu art. 2007 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat

persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale

instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția

persoanei responsabile, în următoarele cazuri: condamnare ilegală, tragere ilegală

la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului

preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea; aplicare

ilegală, în calitate de sancțiune contravențională, a arestului, a muncii

neremunerate în folosul comunității; acțiuni sau inacțiuni care au dus, după caz, la:

constatarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărâre, a

încălcării drepturilor sau libertăților fundamentale ale unei persoane și dispunerea

achitării unor sume în beneficiul acesteia; pronunțarea unei hotărâri de către o

instanță judecătorească națională, ca urmare a condamnării statului de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, prin care s-a dispus achitarea unor sume din

contul statului.

Conform art. 3 alin. (1), lit. a) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998

este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în

urma tragerii ilegale la răspundere penală.

Articolul 6 din Legea sus menționată indică că dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea

arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313, alin.(5)

din Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub

urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor

organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de

investigații.

În susținerea caracterului ilicit ale acțiunilor organului de urmărire penală,

Oxana Lupu a invocat că a fost recunoscută în calitate de bănuită, fără existența

unei bănuieli rezonabilele în comitere infracțiunii imputate. La rândul său

10

Ministrului Justiției a obiectat, susținând că bănuita Oxana Lupu nu a fost atrasă

ilegal la răspundere penală.

În conformitate cu art. 19 alin. (3) din Codul de procedură penală, organul de

urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a

evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului,

inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi

atenuează sau agravează răspunderea.

La caz, se atestă că potrivit ordonanței procurorului din cadrul PCCOCS din

02 iulie 2021 Oxana Lupu a fost recunoscută în calitate de bănuită, în comiterea

infracțiunii prevăzute de articolele 42 alin. (5), 46 și 248 alin. (7), lit. a) din

Codul penal, care se califică, în baza art.16 din Codul penal ca infracțiune gravă.

Din conținutul ordonanței procurorului în cadrul PCCOCS din 02 iulie 2021

rezultă că în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane la moment

nestabilite de organul de urmărire penală, Ardan Ferit a creat un grup criminal

organizat din cetățeni străini și ai Republicii Moldova, cu un înalt grad de

coordonare între membrii săi, cu regulile sale de comunicare și subordonare, având

un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și

funcțiilor membrilor grupului, a unor operațiuni concrete, cu scopul și intenția

unică de a comite acțiuni în vederea introducerii prin contrabandă în Republica

Moldova a drogurilor în proporții deosebit de mari sub formă de heroină, cu

ulterioară distribuire și înstrăinare a acestora. Astfel Ardan Ferit, în continuarea

acțiunilor criminale, pe parcursul anului 2020, aflându-se în Republica Moldova, a

procurat întreprinderea SRL „Dehlem Grup”, devenind fondatorul și

administratorul acesteia cu scopul și sub pretextul importării în Republica Moldova

a mărfurilor de larg consum, inclusiv a materialelor de construcție și instalațiilor

sanitare. Totodată, în vederea depozitării mărfurilor cu drogurile ascunse, Ardan

Ferit a contractat prin locuțiune două depozite dc pe str. Feredeului 4 și str-la

Studenților 2/4. Între timp complicii neidentificați ai lui Ardan Ferit, aflându-se pe

teritoriul Iranului, pe parcursul anului 2021, acționând din numele întreprinderilor

„Sepehr Enerji Datis Co”, „Sahel Tejarat Yas Khazar”, „Donyazadtejaratguilan”

au pregătit pentru export către SRL „Dehlem Grup” din Republica Moldova marfă

sub formă de instalații sanitare, marmură și cărămidă, marfă în care au ascuns

droguri sub formă dc heroină. Ulterior, membrii grupului criminal organizat, care

acționau împreună și cu intenție unică cu Ardan Ferit, care se afla în Republica

Moldova, l-au informat pe el despre faptul că marfa cu drogurile ascunse este

pregătită pentru a fi expediată în Republica Moldova. Totodată, marfa cu drogurile

ascunse a fost transportată pe cale maritimă de către membrii grupului criminal

organizat din Iran în or Astrahani, Federația Rusă, unde urma să fie preluată de

către transportatorii contractați de către Ardan Ferit. La rândul său, Ardan Ferit a

contractat mai mulți agenți economici pentru a transporta marfa din Iran în

Republica Moldova, după ce, pe parcursul anului 2021, a organizat patru

operațiuni de import în Republica Moldova a mărfurilor cu drogurile ascunse, prin

tranzitarea teritoriilor Federației Ruse și a Ucrainei. Astfel, șoferii camioanelor ce

urmau să realizeze transporturile, la indicația lui Ardan Ferit s-au deplasat în or.

Astrahani, Federația Rusă, unde au preluat marfa cu drogurile ascunse,

transportându-le în Republica Moldova. Ulterior, mărfurile cu drogurile ascunse, la

indicația lui Ardan Ferit, au fost transportate și depozitate de către șoferii

11

camioanelor pe teritoriul depozitelor de pe str. Feredeului 4 și str-la Studenților 2/4

din mun. Chișinău, depozite contractate prin locuțiune pentru SRL „Dehlem

Group”. Ulterior, la 12 și 13.06.2021 Ardan Ferit a extras drogurile din mărfurile

indicate mai sus, transportându-le în final prin intermediul complicilor și

depozitându-le într-o debara de pe str. Miron Costin 2, mun. Orhei. Astfel, în

cadrul percheziției realizate la 19.06.2021, între orele 0200-0545 în debaraua de pe

str. Miron Costin 2, mun. Orhei, au fost depistate drogurile ascunse acolo de către

Ardan Ferit și complicii săi, adică cincisprezece cutii de carton în care se aflau l

092 brichete cu masă solidă de culoarea cafenie cu miros specific heroinei,

împachetate în peliculă, cu masa fiecărei brichete variind între 215-220 grame,

adică droguri în proporții deosebit de mari destinate înstrăinării terțelor persoane.

La fel, din conținutul ordonanței rezultă că în urma efectuării acțiunilor de

urmărire penală și măsurilor speciale de investigații au fost administrate probe ce

indică la bănuiala rezonabilă că în comiterea infracțiunii investigate este implicată

Oxana Lupu, care în calitate de complice a prestat servicii de contabilitate SRL

„Dehlcin Group”, inclusiv la realizarea importurilor de mărfuri în care erau

ascunse drogurile în circumstanțele indicate supra.

Astfel, se atestă că organul de urmărire penală, având o bănuială rezonabilă că

Oxana Lupu, care presta servicii de contabilitate SRL „Dehlcin Group”, a

recunoscut-o în calitate de bănuit, or prin prisma art. 63 alin. (7) din Codul de

procedură penală aceasta nu putea fi interogarea în calitate de martor.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

materialele cauzei nu atestă caracterul ilegal al acțiunilor organului de urmărire

penală, prin recunoașterea Oxanei Lupu în calitate de bănuită, or, standardele de

probă pentru a bănui, învinui și condamna sunt diferite. Standardul de probă

necesar la condamnarea unei persoane este „dincolo de orice dubiu rezonabil”.

Gradul de certitudine al faptelor și datelor pe care se bazează procurorul pentru a

bănui – e mai mic, corespunzător „bănuiala rezonabilă” presupune un anumit grad

de îndoială pentru vinovăția persoanei.

Prin urmare, organul de urmărire penală, în temeiul obligațiunilor statuate în

Codul de procedură penală, a întreprins acțiuni de urmărire penală întru

identificarea existenței sau inexistenței infracțiunii pretinse a fi comisă, deci Oxana

Lupu a fost supusă unui control legal de către organele de resort.

Cu toate acestea, Completul de judecată conchide că instanța de apel greșit a

interpretat că Oxana Lupu nu întrunește cumulativ condițiile din art.3 și art.6 din

Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 și nu ar avea dreptul la încasarea

despăgubirilor morale.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut

prevederile art. 2 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, care definește

acțiunile ilicite, și anume, acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau

ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se

manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte

ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din

instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor

procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

12

Din conținutul normei de drept citate se desprind două elemente esențiale care

determină „acțiunile ilicite”: acțiuni sau inacțiuni ale organului ale organului de

urmărire penală, care nu sunt ilegale, și exclud vinovăția agenților statului, dar al

căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit

căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi

judecată; al doilea aspect, comiterea erorilor sau fapte de către agenții statului,

manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în

timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Prin urmare, instanța de recurs subliniază că pentru a încadra acțiunile sau

inacțiunile organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, în acțiuni

ilegale nu este neapărat ca agenții statului să neglijeze legea la exercitarea

atribuțiilor sale.

În condițiile speței respective, acțiunile ilicite, se manifestă prin faptul, că prin

recunoașterea Oxanei Lupu, în calitate de bănuită în comiterea infracțiunii

prevăzute de articolele 42 alin. (5), 46 și 248 alin. (7), lit. a) din Codul penal, care

exclude vinovăția agenților statului, s-a încălcat principiului general, potrivit căruia

nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată.

La acest aspect, Curtea Europeană în cauza Lavrechov vs Cehia a reiterat că

scoaterea unei persoane de sub urmărire penală sau achitarea unei persoane nu

înseamnă că urmărirea penală era ilegală sau viciată în alt mod. Pentru ca o

persoană să fie condamnată este necesar alt standard probatoriu. Astfel, pot exista

cazuri de existență de bănuială rezonabilă, dar nu și de condamnare când se aplică

standardul „dincolo de orice dubiu rezonabil”.

Prin urmare, faptul că Oxana Lupu a fost scoasă de sub urmărire la o etapă

ulterioară nu înseamnă că ordonanța din 02 iulie 2021 de recunoaștere a acesteia în

calitate de bănuită, era emisă contrar rigorilor legii.

Legiuitorul prin prisma art.2 din Legea nr. nr.1545-XIII din 25 februarie 1998

enunță că chiar dacă acțiunile agenților sunt legale, în sensul expus supra,

caracterul ilicit se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici

o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, iar

dacă acest fapt s-a întâmplat persoana trebuie despăgubită.

Prin ordonanța procurorului în cadrul PCCOCS din 27 septembrie 2021,

Oxana Lupu a fost scoasă de sub urmărire penală, circumstanță, care cade sub

incidența art. 6 lit. b) din Legea nr.1545-XIII din data de 25 februarie 1998. Or,

Oxana Lupu a fost scoasă de sub urmărire penală, din motivul că fapta ei nu

întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

conform prevederilor art. 284 alin. (1) din Codul de procedură penală, scoaterea

persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința

persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior

imputată.

Astfel, prin faptul scoaterii de sub urmărire penală Oxana Lupu a fost

reabilitată, fapt ce atestă cu certitudine că organul de urmărire penală a încălcat

principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi urmărită

penal, trasă la răspundere și judecată, împrejurare ce generează angajarea

răspunderii patrimoniale a Statului pentru prejudiciul material și moral cauzat prin

această încălcare.

13

În același context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că Legea nr.1545-XIII din data de 25 februarie 1998 reglementează nu doar

dreptul persoanei la repararea prejudiciului moral în urma acțiunilor ilicite ale

organului de urmărire penală, dar și dreptul de a cere compensații pentru

reabilitare în urma pornirii urmăririi penale și ulterior scoaterii de sub urmărire

penală, nefiind constatată întrunirea elementelor infracțiunii.

Argumentul Ministerului Justiției precum că în lipsa unei sentințe de

achitare înaintarea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și

moral este lipsită de temei, este considerat de către instanța de recurs o

interpretare subiectivă, or prin prisma prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998 prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent

de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală,

din procuratură și din instanțele judecătorești.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a dat o interpretare eronată normelor de drept

material, fapt ce a dus la emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în

judecată, or cele relatate în ansamblu denotă incontestabil faptul că Oxana Lupu

este în drept de a pretinde repararea prejudiciului moral și material cauzat în urma

acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, manifestat

prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu

poate fi trasă la răspundere.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a

compensației se determină luându-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana

respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală

și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea

persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în

instanța de judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și

psihice cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

Totodată, aliniatul 3 al aceleiași norme legale prevede că în toate cazurile,

instanța de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și echitabile a

prejudiciului moral.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, deși,

corect instanța de fond a concluzionat că Oxana Lupu dispune de dreptul de a

pretinde repararea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilegale ale

organelor de urmărire penală și ale procuraturii, incorect a stabilit mărimea

prejudiciului moral cauzat, și anume, de 20 000 lei, or suma dispusă spre încasare

nu este una rezonabilă și echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat Oxana Lupu.

14

În acest sens, instanța de recurs la stabilirea cuantumului despăgubirilor

morale va lua în considerare: că Oxana Lupu a fost bănuită în comiterea unei

infracțiuni grave; agenții statului, în cadrul desfășurării urmăririi penale, nu au

comis încălcări procesuale; informația despre bănuirea persoanei nu a fost de

rezonanță în societate informația; persoana s-a aflat cu statutul de bănuit, o

perioadă mică, de 2 luni și 25 zile; nu s-a aflat în detenție, inclusiv nu i s-au aplicat

măsuri de constrângere, cum ar fi obligația de nepărăsire a locului de trai, a țării,

aplicarea sechestrului pe bunuri. Totodată, instanța de recurs, va reieși și din natura

drepturilor lezate, de caracterul și gravitatea suferințelor suportate, de statutul

social al persoanei.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului.

Totodată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene unul din criteriile

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral, este criteriul echității.

Modul de acordare a satisfacției echitabile, trebuie determinat în raport cu

prejudiciul moral suferit, gravitatea acestuia, importanța și consecințele sale pentru

victimă.

Astfel, mărimea compensației solicitată de Oxana Lupu, în mărime de

100 000 lei, precum și suma dispusă spre încasarea de către instanța de fond, în

mărime de 20 000 lei, este exagerată în raport cu prejudiciul moral suportat pe

perioadă urmăririi penale, motiv pentru care instanța de recurs va încasa din contul

bugetului de stat în beneficiul Oxana Lupu suma de 5 000 lei, cu titlu de

despăgubiri morale.

Solicitarea recurentei cu privire la admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată și de a încasa prejudiciul moral, în mărime de 100 000 lei, nu poate fi

reținută ca fiind întemeiată, or suma este exagerată, iar prin prisma Convenției

CEDO, cuantumul despăgubirii trebuie astfel stabilit, încât acesta să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificate pentru victimele

daunelor.

Referitor la pretenția Oxanei Lupu cu privire la încasarea prejudiciului

material constituit din cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul

procesului penal, instanța de recurs consideră că aceasta este întemeiată, deoarece

prin prisma prevederilor art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i

se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.

În speță, se constată că Oxana Lupu în cadrul urmăririi penale a fost asistată

de avocații Sergiu Balaban și Mihai Balaban, or cererile adresate organului de

urmărire penală, precum și plângerea depusă în temeiul art. 313 din Codul de

procedură penală, sunt semnate de Sergiu Balaban, fiind anexat și copia

mandatului, eliberat pe numele lui Mihai Balaban. Pentru cheltuielile de asistență

juridică Oxana Lupu a solicitat încasarea sumei de 5 500 lei, care se confirmă prin

copia facturilor fiscale seria IA0974667 din 30 iunie 2021, în sumă de 5 000 lei, și

seria IA0974694 din 08 octombrie 2021 în sumă de 500 lei.

Prin urmare, cuantumul cheltuielilor de asistență juridică solicitat de către

Oxana Lupu, în mărime de 5 500 lei, este real, și urmează a fi încasată din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției.

15

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va verifica

legalitatea pretențiilor solicitate de către Oxana Lupu în temeiul Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011, și anume, constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale și a plângerii împotriva soluției finale a

procurorului, repararea prejudiciului moral, în mărime de 50 000 lei.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 orice

persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului

cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de

legislația procesuală civilă.

Aliniatul 2 al aceleiași articol prevede că repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în

care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a

depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

Totodată, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, în art. 6 § 1, statuează că, orice persoană are dreptul de

a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către

un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Potrivit art.20 din Codul de procedură penală, urmărirea penală și judecarea

cauzelor penale se face în termene rezonabile.

Instanța de recurs subliniază că legislația națională nu oferă descifrarea

noțiunii de termen rezonabil, însă prin impunerea respectării unui astfel de termen

pentru înfăptuirea actului de justiție, atât legislația națională, cât și cea

internațională subliniază importanta faptului că justiția trebuie să fie administrată

fără întârzieri de natură de a-i compromite eficacitatea și credibilitatea, statul fiind

responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, inclusiv ale instanțelor

de judecată. Totodată, legiuitorul a stabilit criteriile de apreciere a termenului

rezonabil de soluționare a cauzei penale, după cum urmează: complexitatea

cazului; comportamentul participanților la proces; conduita organului de urmărire

penală și a instanței de judecată; importanța procesului pentru cel interesat; vârsta

de până la 18 ani a victimei.

Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către

procuror, iar la judecarea cazului – de către instanța respectivă.

Oxana Lupu solicită constatarea încălcării dreptul la judecarea în termen

rezonabil, și anume, tergiversarea urmării penale, timp de 2 luni și 25 de zile,

precum și tergiversarea examinării plângerii, în ordinea art. 313 din Codul de

procedură penală, timp de 5 luni.

Din analiza raportului PCCOCS se constată că la faza inițiala a investigațiilor

a apărut bănuială rezonabilă că în comiterea infracțiunii era implicată și Oxana

Lupu, care a prestat servicii de contabilitate întreprinderii ce a realizat import de

mărfuri, în care erau ascunse droguri, introduse prin contrabandă în Republica

Moldova, astfel la 02 iulie 2021 a fost recunoscută în calitate de bănuită. Oxana

16

Lupu a conlucrat cu organul de urmărire penală, a prezentat actele socialitate și a

depus declarații asupra cazului.

Totodată, se atestă că organul de urmărire penală în urma acțiunilor de

urmărire penală și a măsurilor speciale de investigații nu a administrat careva

probe pertinente și concludente ce ar demonstra faptul implicării Oxanei Lupu în

comiterea infracțiunii, astfel la 27 septembrie 2021 a fost scoasă de sub urmărire

penală.

Cu referire la pretenția privind tergiversarea examinării plângerii de către

judecătorul de instruite, Completul de judecată reține că în conformitate cu art. 313

alin. (4) din Codul de procedură penală, în vigoare până la intrarea în vigoare a

Legii nr.245 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (

modificarea Codului de procedură penală și Codului contravențional), plângerea se

examina de către judecătorul de instrucție în termen de 10 de zile.

Potrivit raportului motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil

a examinării plângerii în ordinea art. 313 din Codul de procedură penal se atestă

că, avocatul Sergiu Balaban, în interesele petiționarei Oxana Lupu, a depus

plângerea la 01 noiembrie 2021, care a fost examinată, în fond, la 02 martie 2022.

Din raport se deduce numărul mare de dosare în procedura judecătorului, ședința

de judecată pentru examinarea plângerii Oxanei Lupu fiind fixată în dependență de

agenda judecătorului și ținând cont de specificul activității judecătorului de

instrucție (f.d. 94-95, vol.I).

Necitând la faptul că art. 313 alin. (4) din Codul de procedură penală prevede

un termen de examinare a plângerii, instanța de recurs reiterează că, la examinarea

cauzelor, instanțele judecătorești trebuie să respecte un echilibru între exigențele

celerității procedurilor și a principiului general al bunei administrări a justiției,

urmând a fi acordată prioritate bunei administrări a justiției, respectarea căreia a

implicat derogarea de la principiul soluționării cauzei în termeni restrânși, chiar

dacă sunt stabiliți de legiuitor.

În circumstanțele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că nu se atestă tergiversarea efectuării acțiunilor de urmărire penală și a

examinării plângerii în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală, or organele

de urmărire penală și judecătorul de instrucție au dat dovadă de diligență necesară,

în scopul respectării termenului rezonabil, prin urmare pretențiile solicitate de către

Oxana Lupu în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, se respins ca neîntemeiate.

Cu referire la solicitarea Oxanei Lupu privind compensarea cheltuielilor de

judecată suportate sub formă de asistență juridică la examinarea prezentului

litigiu în mărime de 10 000 lei, instanța de recurs o consideră parțial întemeiată.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) și alin (11) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se

compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

Or, pornind de la practica și jurisprudența dezvoltată de CtEDO, cheltuielile

de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca

mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se

evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților

17

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe

facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a

timpului aferent acestora ( cu tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

va ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice

ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă

de avocat; că nu au necesitat aptitudini speciale necesare pentru a acorda asistența;

faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea

de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; justificarea și ponderea mijloacelor de

apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză.

Totodată, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

(cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții

versus România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România,

hotărârea din 27 iulie 2006, etc.) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va

putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată

realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Din materialele dosarului rezultă că Oxana Lupu, în prezentul proces civil, a

fost reprezentată de avocatul Sergiu Balaban, fapt confirmat prin mandatul

avocațional seria MA nr. 1700511 din 26 martie 2022 (f.d.2, vol.I)

Totodată, se atestă că Oxana Lupu în susținerea suportării cheltuielilor de

judecată sub formă de asistență juridică a prezentat bonul de plată seria QL nr.

262407 din 03 mai 2022, prin care se confirmă că a achitat BAA „Legal service”

avocatului S. Balaban suma de 5 000 lei pentru acordarea asistenței juridice,

consultare, pregătirea acțiunii în judecată, participarea și reprezentarea, studierea

referințelor și pregătirea pledoariilor în prima instanță.

În acest context, instanța de recurs constată că Oxana Lupu în cadrul acestui

proces civil real a suportat suma de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică, sumă care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în

cadrul judecării cauzei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au creat

participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea între

părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 al Convenției

Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Totodată, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au aplicat eronat normele de drept material ce reglementează dreptul Oxanei Lupu

la repararea prejudiciul material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la

răspundere penală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea

instanței de fond și de a emite o nouă hotărâre privind admiterea parțiala a cererii

de chemare în judecată.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1), lit. b) din Codul de

procedură civilă Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

18

Se admite recursul declarat de către Oxana Lupu, reprezentată de avocatul

Sergiu Balaban.

Se casează decizia din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din data de 27 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și se

emite o nouă hotărâre prin care se admite parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Oxana Lupu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, cu privire la constatarea acțiunilor ilicite ale organelor de

urmărire penală, constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

a plângerii și tergiversarea efectuării acțiunilor de urmărire penală, repararea

prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul Oxanei Lupu prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și procuraturii, în mărime de 5 000 (cinci mii) lei,

prejudiciul material, în mărime de 5 500 (cinci mii cinci sute) lei și cheltuielile de

asistență juridică suportate în această cauză civilă, în mărime de 5 000 (cinci mii)

lei, în total, suma de 15 500 (cincisprezece mii cinci sute) lei.

Se resping ca neîntemeiate pretențiile Oxanei Lupu cu privire constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii și tergiversarea

efectuării acțiunilor de urmărire penală, încasarea despăgubirilor morale și

compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce excedă suma încasată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

19