2ra-43/24 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cererii de eliberare a ordonantei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cererii de eliberare a ordonantei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-43/24 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cererii de eliberare a ordonantei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Lilia Melnic împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cererii de eliberare a ordonanței și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel declarată de avocatul
stagiar Andrei Racu, în interesele Liliei Melnic, s-a casat hotărârea
din 03 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-
a adoptat o nouă hotărâre
(Dosarul nr. 2ra-43/24
NR. PIGD 2-22086024-01-2ra-30012024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. b), e) din Codul de
procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea
recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Sandu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, A. Malîi,
16 octombrie 2024
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 iunie 2022, Lilia Melnic a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cererii de
eliberare a ordonanței și repararea prejudiciului moral.
În susținea acțiunii reclamanta a indicat că la 17 octombrie 2019 a
depus cerere, iar la 11 noiembrie 2019 concretizată, privind eliberarea
ordonanței judecătorești, prin care a solicitat întoarcerea executării silite.
Prin ordonanța din 15 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a încasat de la debitorul BC „Moldinconbank” SA în beneficiul
creditorului Lilia Melnic (Buga) suma de 12 364,90 lei ce constituie
întoarcerea executării încheierilor din 17 aprilie 2018 și 03 octombrie 2017
a executorului judecătoresc Vitalie Bajag, anulate prin încheierea din 11
aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
A menționat că a solicitat eliberarea ordonanței judecătorești din 15
noiembrie 2019 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru, însă i s-a comunicat
că debitorul BC „Moldinconbank” SA a depus obiecții.
Ulterior, de mai multe ori a solicitat de la Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru de a i se comunica la ce etapă de examinare se află cauza, însă de
fiecare dată i se spunea că nu au fost examinate obiecțiile.
Reclamanta a indicat că ordonanța judecătorească, sau încheierea cu
privire la anularea acesteia nu au fost recepționate de la instanța de judecată.
Respectiv, consideră că examinarea cauzei în termen de doi ani și opt
luni este un termen excesiv de mare pentru un asemenea litigiu, fiindu-i
încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei și ca consecință
a solicitat încasarea prejudiciului moral.
Reclamanta Lilia Melnic a solicitat constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea din contul bugetului
de stat a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Melnic
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cererii de
eliberare a ordonanței judecătorești în dosarul nr. 2p/0-231/2019 finisată cu
respingerea obiecțiilor formulate conform încheierii din 30 septembrie 2022
și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 noiembrie 2022, avocatul stagiar Andrei Racu, în interesele
Liliei Melnic, a declarat apel împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a
acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis apelul declarat de avocatul stagiar Andrei Racu, în interesele Liliei
Melnic. S-a casat hotărârea din 03 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: S-a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Melnic împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cererii de eliberare a
ordonanței și repararea prejudiciului moral. S-a constatat faptul încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei. S-a încasat din contul
bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Liliei
Melnic suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei. În rest cererea s-a
respins.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele
speței, instanța de apel a relevat că instanța de fond a stabilit incorect
necesitatea de a respinge pretențiile reclamantei privind constatarea
încălcării dreptului Liliei Melnic la judecarea în termen rezonabil a cererii
de eliberare a ordonanței.
Materialele cauzei atestă că la 17 octombrie 2019, Lilia Melnic a
depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru cerere, concretizată la 11
noiembrie 2019, cu privire la eliberarea ordonanței judecătorești prin care a
solicitat întoarcerea executării silite.
2
La 15 noiembrie 2019 a fost emisă ordonanța judecătorească, prin care
s-a dispus încasarea de la debitorul BC „Moldindconbank” SA în beneficiul
Liliei Melnic a sumei de 12 364,90 lei, ce constituie întoarcerea executării
încheierilor din 17 aprilie 2018 și 03 octombrie 2017 a executorului
judecătoresc Vitalie Bajag, anulate prin încheierea Judecătoriei Chișinău
sediul Centru din 11 aprilie 2019, iar până la data depunerii cererii de
chemare în judecată acestea nu au fost examinate.
Instanța de apel mai atestă că, cererea privind eliberarea ordonanței
judecătorești, prin care s-a solicitat întoarcerea executării silite se află pe
rolul instanței, și anume, a Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 17
octombrie 2019 și până în prezent nu a fost examinată, termen, de principiu,
care nu corespunde criteriului normelor naționale și celor internaționale,
fiind unul lipsit de rezonabilitate în raport cu complexitatea cererii înaintate
și măsurile procedurale necesare ce au condus la neexaminarea în perioadă
îndelungată a cererii înaintate de către Lilia Melnic.
În context, efectuând o cercetare a circumstanțelor de fapt, instanța de
apel a constatat că din raportul prezentat de către Ministerul Justiției al RM,
rezultă că prin încheierea din 21 octombrie 2019 a judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în conformitate cu art. 349 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, cererii privind întoarcerea executării silite nu s-a dat curs.
La data 15 noiembrie 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Centru a emis
ordonanța judecătorească.
Debitorul BC „Moldindconbank” SA la 18 decembrie 2019 a depus
obiecții împotriva ordonanței judecătorești din 15 noiembrie 2019.
În conformitate cu prevederile art. 352 alin. (5) din Codul de procedură
civilă s-a dispus convocarea părților și s-a fixat ședința de judecată la 18
martie 2020, pentru a face explicații relevante examinării obiecțiilor.
Din cauza instituirii stării de urgență în țară ședințele fixate pentru data
de 18 martie 2020 și 02 aprilie 2020 nu a au avut loc. Ședința fixată pentru
13 octombrie 2020 nu a avut loc urmare a instituirii regimului special limitat
de activitate a instanței, instituit prin dispoziția nr. 48 din 14 septembrie 2020
a președintelui Judecătoriei Chișinău. Pentru ședința fixată la data de 04 iunie
2021, citați legal, părțile la proces nu s-au prezentat. Ședința fixată pentru 30
iulie 2021 nu a avut loc din cauza aflării judecătorului pe foaie de boală.
Ulterior, ședința fixată pentru 10 decembrie 2021 nu a avut loc
deoarece prin Decretul nr. 240-IX din 22 noiembrie 2021 judecătorul Sergiu
Daguța a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău. Prin dispoziția nr.
1 din 03 ianuarie 2022 a Președintelui interimar al CSM i-au fost prelungite
3
împuternicirile judecătorului pentru finalizarea cauzelor aflate la stadia
finală de examinare.
La 30 septembrie 2022 prin încheierea adoptată de judecătorul Sergiu
Daguța obiecțiile debitorului BC „ Moldindconbank” SA au fost respinse ca
fiind neîntemeiate. Ulterior, nefiind de acord cu încheierea din 30 septembrie
2022 BC „Moldindconbank” SA a depus recurs, și cauza civilă urmează a fi
examinată la Curtea de Apel Chișinău.
Reieșind din circumstanțele speței, instanța de apel a constatat că,
totuși, cele constatate nu sunt în măsură să primeze față de constatarea
inițială privind faptul că cauza în privința căreia se solicită constatarea
încălcării termenului rezonabil de judecare a fost încălcat, fiind într-un
termen excesiv, care în mod evident aduce atingere drepturilor Liliei Melnic.
Drept urmare, instanța de apel consideră ca fiind întemeiată pretenția
Liliei Melnic privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cererii de eliberare a ordonanței, și urmează a fi admisă și
constatată încălcarea acestui drept în acord cu prevederile legale naționale și
internaționale.
Având în vedere că compensația pentru prejudiciul moral trebuie să
fie suficientă, însă nu excesivă, instanța de apel a considerat că criteriilor
indicate corespunde suma de 5 000 lei, încasarea unei sume mai mari fiind
disproporționată în raport cu încălcarea admisă și cu faptul că însăși
constatarea dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO
(cauza Amihalachioaie c. Moldovei) o satisfacție echitabilă a suferințelor
morale, însă insuficientă în speță pentru a acoperi integral întinderea
acestora.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 ianuarie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a
declarat recurs împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat că nu
este de acord cu decizia instanței de apel deoarece concluziile instanței
derive din aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează
examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.
A susținut că în speță nu există motive de tergiversare a examinării
cauzei civile, or, însăși respectarea întocmai a procedurii din partea
4
instanțelor de judecată naționale, cu asigurarea respectării drepturilor
participanților la proces, nu poate fi privită drept tergiversare a examinării
cauzei.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
03 octombrie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 23 noiembrie
2023, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta electronică (f. d.
90). Astfel, recursul declarat la data de 12 ianuarie 2024 de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, este în termen.
Prin încheierea din 26 aprilie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a
expediat intimatei Lilia Melnic, copia recursului declarat de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și s-a comunicat dreptul de depunere, în
termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor
materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 108-111).
Intimata Lilia Melnic la 03 iunie 2024 a depus referință, prin care a solicitat
a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,
V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că
admisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
5
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova rezultă că, drept temei de declarare a recursului au fost invocate
prevederile art. 432 alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă (vezi
pct. 34).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
6
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în referință în instanța de fond), nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
7
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8