2ra-1740/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, procuraturii si instantelor judecatoresti

2ra-1740/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, procuraturii si instantelor judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Vladislav Corcodel împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-au admis cererile de apel declarate de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a

Republicii Moldova și s-a modificat hotărârea din 28 februarie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(Dosarul nr. 2ra-1740/23

NR. PIGD 2-21112688-01-2ra-09012024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă nu

constituie temei pentru admisibilitatea recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Valah,

Curtea de Apel Chișinău, jud. D. Dulghieru, I. Țurcan, V. Sîrbu,

12 martie 2025

Copia corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin care a solicitat

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și instanțelor judecătorești.

ofițer de carieră în poliție cu grad de colonel, angajat în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne (MAI) din anul 1994, pe parcursul anilor 2013-2016, fiind

membru în grupurile de lucru internaționale privind combaterea

criminalității organizate, a deconspirat la nivel național și european multiple

nuclee criminale transfrontaliere, specializate în contrabandă cu tutun și

produse din tutungerie, au fost demascate și confiscate cantități imense de

produse de contrabandă și contrafăcute, au fost deconspirate, investigate,

documentate scheme infracționale și filiere de tranzit a canalelor de

contrabandă cu produse de tutungerie și spălare de bani etc.

declanșat persecutarea sa, a membrilor familiei, rudelor și cunoștințelor

apropiate, este cauza penală nr. 2013420327 pornită în anul 2013, care a

cuprins 787 de volume cu material probatoriu acumulat la nivel național și

european.

transfrontaliere vizate în cauza penală de referință, au participat următoarele

organizații europene anti-fraudă: Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru

cooperare în materie de justiție penală între agențiile statelor membre,

Haga/Olanda); OLAF (Comisia europeană Europa, Oficiul european de luptă

antifraudă, Bruxelles/Belgia); SELEC (Centrul sud-est european de aplicare

a legii, București/România); EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de

asistență la frontieră în Moldova și Ucraina, Odessa/Ucraina); Interpol

(Organizația internațională de cooperare a forțelor de poliție, Lyon/Franța);

1

Europol (Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare

a legii, Haga/Olanda) – în cadrul echipelor comune de investigații (ECI-JIT)

cu nouă state europene (România, Bulgaria, Grecia, Italia, Marea Britanie,

Letonia, Lituania, Spania, Polonia).

european 26 de nuclee criminale transfrontaliere, ce constituie 208 membri

activi implicați în scheme infracționale transfrontaliere de contrabandă cu

produse de tutungerie și spălare de bani, cu implicarea politicienilor și

funcționarilor de rang înalt inclusiv din cadrul Procuraturii Generale a RM,

PCCOCS, Procuraturii Anticorupție, Centrului Național Anticorupție și

Inspectoratului General de Poliție (IGP) al MAI, care acordau și le acordă

până în prezent protecție la cel mai înalt nivel pe teritoriul Republicii

Moldova.

bugetul Republicii Moldova cu peste 3 miliarde lei, sumă constatată prin

rapoarte de expertiză economico-financiară întocmite în comisie de experții

specializați din Centrul Național de Expertize Judiciare al Ministerului

Justiției și Centrul Național Anticorupție (următoarele rapoarte de expertiză

judiciară: nr. : 438(CNEJ), 78(CNA) din 23.03.2015, 667(CNEJ), 120(CNA)

din 04.05.2015, 667(CNEJ), 120(CNA) din 04.04.2015, 616(CNEJ),

109(CNA) din 23.04.2015, 668(CNEJ), 119(CNA) din 04.05.2015,

546(CNEJ), 95(CNA) din 08.04.2015, 543(CNEJ), 94(CNA) din

08.04.2015, 547(CNEJ), 96(CNA) din 08.04.2015, 370(CNEJ), 68(CNA)

din 12.03.2015, 437(CNEJ), 77(CNA) din 12.03.2015, 542(CNEJ),

93(CNA) din 08.04.2015, 669(CNEJ), 117(CNA) din 04.05.2015,

549(CNEJ), 92(CNA) din 08.04.2015, 666(CNEJ), 127(CNA) din

04.04.2015, 544(CNEJ), 98(CNA) din 08.04.2015, 371(CNEJ), 69(CNA)

din 12.03.2015, 664(CNEJ), 125(CNA) din 04.05.2015, 701(CNEJ),

118(CNA) din 04.05.2015, 542(CNEJ), 93(CNA) din 08.04.2015,

316(CNEJ), 24(CNA) din 04.03.2015, 317(CNEJ), 30(CNA) din

04.03.2015, 545(CNEJ), 97(CNA) din 08.04.2015, 661(CNEJ), 123(CNA)

din 04.05.2015, 662(CNEJ), 124(CNA) din 04.05.2015, 369(CNEJ),

67(CNA) din 12.03.2015, 663(CNEJ), 122(CNA) din 04.05.2015,

665(CNEJ), 126(CNA) din 04.05.2015, 1464/272,273 din 29.09.2015).

transmisă unor procurori de „elită” din cadrul Procuraturii Anticorupție, unor

angajați din cadrul IGP al MAI, inclusiv unor angajați din cadrul Centrului

Național Anticorupție, au fost inițiate ilegal în anul 2016 cauze penale

privind pretinse infracțiuni comise de dânsul, care ulterior au permis abuziv

2

demararea unor acțiuni ilegale de filare, interceptare, monitorizare a

părinților, membrilor de familie, rudelor și cunoștințelor apropiate.

camuflat persecutarea reclamantului, a părinților, rudelor și membrilor

familiei, cu scopul de a-l trece la tăcere, or, dacă o cauză penală susținută

prin așa zise „probe incontestabile” s-a prăfuit pe rafturile Procuraturii

Anticorupție timp de 4 ani, 4 luni și 4 zile și nu a fost trimisă în judecată,

acest lucru denotă caracterul fabricat al învinuirilor aduse reclamantului și

lipsa de temei în învinuire și înaintate.

părinții, socrii, rudele și cunoștințele apropiate, în anii 2016-2021, au fost

generate de solicitările capilor grupărilor criminale specializate în

contrabandă cu produse de tutungerie/spălare de bani și la indicațiile ilegale

ale factorilor de decizie din fostul politic național, care s-au simțit amenințați

de activitatea profesională a reclamantului în cadrul Inspectoratului Național

de Investigații al IGP al MAI, în special în cauza penală nr. 2013420327.

criminal bine determinat, de a-l provoca/instiga intenționat pe reclamant la

comiterea unor ilegalități cu scopul de a-1 aduce într-o stare de surescitare,

drept urmare lezându-i demnitatea, onoarea, reputația profesională în spațiul

public și respectiv fixarea/răspândirea post-factum a unor fapte false cu

scopul discreditării/defăimării reclamantului în calitate de ofițer de

investigație – raportor principal din partea Republicii Moldova în cauza

penală nr. 2013420327, în cadrul activităților planificate/realizate în baza

Acordului european de constituire a unei echipe comune de anchetă și

colaborare în comun cu echipele comune de investigație

(ECA/ECI/JIT/Acord) la nivel național și european.

martorilor și materialului probator, de procurorii compromiși din cadrul

Procuraturii Anticorupție și angajații Centrului Național Anticorupție, se

urmărea scopul de a distruge psihologic reclamantul, trecându-l sub tăcere și

a-l înlătura cu orice preț de la investigarea grupurilor infracționale

transfrontaliere bine organizate la nivel național și european.

criminale demascate, identificate și documentate cu material probator în

cauza penală nr. 2013420327, au continuat schemele de contrabandă cu

produse de tutungerie și spălare de bani în perioada anilor 2016-2020,

obținând venituri și foloase materiale prin taxe de protecție, prejudiciind

3

bugetul Republicii Moldova cu zeci de miliarde de lei, iar bugetul consolidat

al statelor din Uniunea Europeană cu miliarde de euro.

și alți procurori/angajați din cadrul Procuraturii Anticorupție, Procuraturii

Generale, Centrului National Anticorupție și IGP al MAI, care la rândul lor

au acționat în parametrii aceleiași paradigme infracționale, aducând în

câmpul infracțional persoane nevinovate urmare unor ficțiuni pe care au

acceptat să le ticluiască.

la 30 septembrie 2016, procurorul Victoria Furtună din cadrul Procuraturii

Anticorupție la indicația directă a procurorului șef a pornit urmărirea penală

în baza art. 3302 din Codul penal, fiindu-i atribuit numărul de evidență

2016978168.

precum că reclamantul activând în calitate de colonel de poliție al SIFE al

INI al DP mun. Chișinău, fiind persoană publică conform art. 45 alin. (4) din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158

din 14 iulie 2008 și conform art. 123 alin. (2) din Codul penal, contrar art.

22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008

(funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația,

drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate,

obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate

atribuțiile de serviciu, normele de conduită profesională prevăzute de lege,

regulamentul intern), contrar art. 7 alin. (2) din Legea privind codul de

conduită a funcționarului public nr. 25 din 22 februarie 2008 (funcționarul

public are obligația să se abțină de la orice act sau faptă ce poate prejudicia

imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorității publice), a comis

infracțiunile de îmbogățire ilicită, în următoarele circumstanțe: fiind

analizate activele și luând în calcul cheltuielile de întreținere suportate de

reclamant pentru întreținerea domiciliului amplasat într-o zonă de elită din

mun. Chișinău, care nu se regăsește în declarațiile sale depuse la Consiliul

Național de Integritate, întreținerea copiilor care își fac studiile peste hotarele

Republicii Moldova, cât și alte cheltuieli evidente, în coraport cu veniturile

declarate ca obținute în perioada activității sale în calitate de colaborator la

SIFE al INI al DP mun. Chișinău, se stabilește că veniturile obținute și

proprietățile deținute sunt superioare veniturilor declarate, fapt ce denotă o

existență a altor surse de venit decât cele menționate, ce indică la obținerea

ilicită a bunurilor menționate.

4

de autosesizare al procurorului din Procuratura Anticorupție, înregistrat în

baza rezoluției din 29 septembrie 2016, a procurorului-șef al Procuraturii

Anticorupție, în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al

Procuraturii Anticorupție, cu numărul 214 din 29 septembrie 2016.

anonime, în care lipsește vreo dovadă de înregistrare în Registrul de evidență

a corespondenței intrate la Procuratura Anticorupție, precum și de repartizare

spre examinare anume procurorului Victoria Furtună, la care au fost anexate

în copii declarațiile cu privire la venituri și proprietate prezentate de

reclamant la Consiliul Național de Integritate, inclusiv o fotografie a casei

acestuia din mun. Chișinău.

dispus urmărirea vizuală și documentarea cu ajutorul metodelor și

mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de

poziționare GPS, ori prin alte mijloace tehnice cu relevarea și fixarea

acțiunilor reclamantului, prin care s-au admis abuziv ingerințe în viața

privată a reclamantului.

autorizat prelungirea măsurii speciale de investigație a reclamantului, cum

ar fi urmărirea vizuală în vederea stabilirii mijlocului de transport cu care se

deplasează, precum și a legăturilor cu complicii acestei infracțiuni, începând

cu 30 octombrie 2016, pe un termen de 30 zile.

prelungirea măsurii speciale de investigație a reclamantului, cum ar fi

urmărirea vizuală în vederea stabilirii mijlocului de transport cu care se

deplasează, precum și a legăturilor cu complicii acestei infracțiuni, pe un

termen de 30 zile, fiind invocate argumentele analogice celor care au stat la

baza autorizării și prelungirii măsurii.

Victoria Furtună a autorizat prelungirea măsurii speciale de investigație

(documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și

localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare GPS ori prin alte

mijloace tehnice, relevarea și fixarea acțiunilor reclamantului utilizând

aparate tehnice de înregistrare), iar informațiile obținute de a fi pe suporturi

tehnice și de hârtie, începând cu 03 noiembrie 2016, pe un termen de 30 zile.

cauza penală nr. 2016978258, pornită la 01 decembrie 2016, în temeiul unei

bănuieli rezonabile precum că a fost comisă infracțiunea prevăzută la art. 324

5

alin. (3), lit. b) din Codul penal, pe faptul că la 23 noiembrie 2016, Adrian

Potorac, aflându-se la volanul automobilului model „Volvo XC 90” (n/î ---),

a fost stopat de colaboratorii DUP al Serviciului Vamal și Direcția Fraude

Economice a MAI, în satul Albinița, raionul Anenii-Noi și fiindu-i explicate

temeiurile stopării, învinuit de comiterea unor fapte de care nu avea idee, au

purces la efectuarea percheziției automobilului, fiind informat că la

domiciliul, sediul companiei și la domiciliul unuia din angajații companiei

se efectuează la moment percheziții. Astfel, pe parcursul efectuării acțiunilor

de urmărire penală ce au urmat pe parcursul zilei, colaboratorii DUP al

Serviciului Vamal, Maxim Guzic și Direcția Fraude Economice a MAI în

persoana reclamantului și Octavian Busuioc au pretins suma de 50 000 euro,

care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei (BNM), constituia 1 073 300 lei, în schimbul

neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

privința sa:

- la 17 decembrie 2016, orele 18:35-19:30, în scopul depistării și

ridicării mijloacelor bănești pretinse și primite de la Adrian Potorac etc., s-a

efectuat percheziția în automobilul model „Honda Acord” (n/î ---), în urma

căreia au fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă totală de 1 000

euro, 6 750 lei, telefon „Samsung”, buletinul reclamantului, supliment la

legitimația de serviciu, procură de folosire a unei casete metalice și două

ordine de încasare a numerarului. Bunurile ridicate din automobilul supus

percheziției au fost examinate prin proces-verbal de examinare a obiectului

din 18 decembrie 2016 (ora nu este specificată), cu anex.

- la 17 decembrie 2016, orele 16:55-18:30, s-a efectuat percheziția la

adresa str. ---, mun. Chișinău, fiind depistate și ridicate: buletinul românesc

al reclamantului; două pașapoarte RM ale reclamantului; șase ordine de

încasare a numerarului; cinci procuri eliberate reclamantului; cinci foi A4 în

limba engleză; un proces-verbal de primire predare; un contract; un purtător

de informație „StoreJet” 500GB; un telefon mobil „Nokia 1280”; un telefon

mobil „Nokia 8800”. Bunurile ridicate fiind examinate prin proces-verbal de

examinare a obiectului la 18 decembrie 2016 (ora nu este specificată);

- la 17 decembrie 2016 și 26 decembrie 2016, s-au efectuat percheziții

în biroul de serviciu 210 din sediul INI al IGP al MAI, din mun. Chișinău,

str. Bucuriei, nr. 14, în rezultatul cărora s-a ridicat: un laptop; un purtător de

informație „Transcend 4GB”; o agendă; un purtător „ASUS”; 8 CD; mai

multe mape cu materiale operaționale;

6

- la 20 decembrie 2016, procurorul Victoria Furtună a dispus

efectuarea percheziției casetei metalice nr. 103 din Filiala nr. 17 a BC

„Victoriabank” SA, din mun. Chișinău, str.31 August 1989, nr. 64, în scopul

depistării și ridicării mijloacelor bănești pretinse și primite de la Adrian

Potorac etc.;

- la 21 decembrie 2016, orele 15:05-15:30, a fost percheziționată

caseta metalică nr. 103, indicată supra, în cadrul căreia nu s-au efectuat

careva ridicări;

- la 18 decembrie 2016, procurorul Victoria Furtună a dispus și

autorizat efectuarea percheziției casetei metalice nr. 471 din Filiala nr. 11 a

BC „Victoriabank” SA, pe numele Svetlanei Aksan, care era administrată în

bază de procură de reclamant și soția acestuia;

- la 19 decembrie 2016, orele 10:40-12:05, s-a efectuat percheziția la

caseta metalică nr. 471 din Filiala nr. 111 a BC „Victoriabank” SA din mun.

Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 77, în cadrul căreia s-au ridicat două

recipise de împrumut semnate de reclamant și mijloace bănești în sumă totală

de 35 000 euro;

- la 19 decembrie 2016, procurorul Victoria Furtună a dispus

efectuarea percheziției casetei metalice nr. 778 din Filiala nr. 11 a BC

„Victoriabank” SA;

- la 20 decembrie 2016, orele 08:40-10:35, s-a efectuat percheziția la

caseta metalică nr. 778 din Filiala nr. 11 a BC „Victoriabank” SA din mun.

Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 77, în cadrul căreia s-a ridicat o recipisă

semnată de reclamant, o copie buletin pe numele lui Prodan Ludmila și

mijloace bănești în sumă de 35 150 euro și 31 600 dolari SUA;

- la 20 decembrie 2016, s-a dispus efectuarea percheziției casetei

metalice nr. 167/N din Filiala nr. 31 a BC „Moldova-Agroindbank” SA din

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 64, în baza motivelor analogice celor

care au stat la baza perchezițiilor în alte bănci;

- la 21 decembrie 2016, orele 11:30-11:50, a fost efectuată percheziția

la caseta metalică nr. 167/N din Filiala nr. 31 a BC „Moldova-Agroindbank”

SA din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 64, în cadrul acesteia nu s-a

ridicat vreun obiect.

Furtună a emis ordonanța de punere sub învinuire a reclamantului,

încriminându-i comiterea infracțiunii prevăzută la art. 324 alin. (3), lit. b) din

Codul penal, în următoarele circumstanțe, și anume, că reclamantul, activând

în calitate de Șef al secției nr. 2 al Direcției nr. 3 a INI al IGP al MAI, fiind

7

persoană publică, de comun acord și în urma unei înțelegeri prealabile cu

Maxim Guzic ofițer de urmărire penală în cadrul DUP al Serviciului Vamal

și Octavian Busuioc, ofițer de investigație în cadrul Direcției Fraude

Economice al MAI, fiind membrii grupului de urmărire penală în cauza

penală nr. 2016928118, cu drepturi și obligații acordate prin lege într-o

instituție de stat în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar

art. 19 lit. a), art. 20 lit. b), art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea privind activitatea

poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (prin care

polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările

despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau

contribui la comiterea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a

infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un

comportament demn), contrar pct. 15 lit. i), j) din Codul de etică și

deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10

mai 2006, a pretins, extorcat sume bănești ce nu i se cuvin în proporții

deosebit de mari, de două sau mai multe persoane, pentru sine și pentru o

altă persoană publică pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale

sau contrar acesteia în următoarele circumstanțe: la 23 noiembrie 2016,

Adrian Potorac, aflându-se la volanul automobilului model „Volvo XC 90”

(n/î ---), a fost stopat de colaboratorii DUP al Serviciului Vamal și Direcției

Fraude Economice al MAI, în satul Albinița, r-nul Anenii-Noi. În continuare,

fiindu-i explicate temeiurile stopării, suspect de comiterea unor fapte

pretinse de contrabandă, au purces la efectuarea percheziției automobilului,

fiind informat că la domiciliul său, la sediul companiei și la domiciliul unuia

dintre angajații companiei se efectuează la acel moment percheziții. Astfel,

pe parcursul efectuării acțiunilor de urmărire penală ce au fost desfășurate în

perioada aceleiași zile, angajații DUP al Serviciului Vamal, Maxim Guzic și

Direcției Fraude Economice al MAI, reclamantul Octavian Busuioc au

pretins de la Adrian Potorac suma de 50 000 euro, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului BNM, constituia 1 073 300 lei, în schimbul

soluționării pozitive a chestiunii ce-1 vizează pe Adrian Potorac cu

clarificarea tuturor circumstanțelor ulterioare. În scopul primirii mijloacelor

extorcate menționate de la Adrian Potorac de către reclamant, aceștea au avut

întâlniri periodice pentru stabilirea circumstanțelor transmiterii banilor și a

acțiunilor ce urmau a fi efectuate în continuare de către Maxim Guzic și

Octavian Busuioc. În continuare de către reclamant suma pretinsă anterior

fiind negociată împreună cu Octavian Busuioc și Maxim Guzic, cu

micșorarea de la 50 000 euro la 40 000 euro, fiind informat despre acest fapt

Adrian Potorac. Astfel, la 17 decembrie 2016, orele 11:00, Maxim Guzic

conform planului determinat anterior cu reclamantul și Octavian Busuioc l-

a telefonat pe Adrian Potorac care se afla la domiciliul său din mun.

8

Chișinău, str.---, solicitându-i să coboare jos cu suma de 40 000 euro.

Subsidiar, conform înțelegerii prestabilite, Adrian Potorac aflându-se în

curtea casei sale menționată mai sus, la indicația lui Maxim Guzic, care

acționa conform schemei infracționale stabilite cu complicii săi, s-a urcat în

mijlocul de transport de model Honda CRV (n/î---) ce îi aparține lui Maxim

Guzic și i-a transmis acestuia suma de 40 000 euro, anterior extorcată, pentru

restituirea bunurilor ridicate în cadrul percheziției în cauza penală aflată în

gestiunea sa și neatragerea la răspundere penală. Adrian Potorac fiind

asigurat că suma dată va fi transmisă parțial reclamantului și lui Octavian

Busuioc pentru administrarea probelor în vederea facilitării adoptării unei

decizii favorabile. În așa mod, prin acțiunile sale intenționate, reclamantul a

comis infracțiunea prevăzută la art. 324 alin. (3), lit. b) din Codul penal

(pretinderea, acceptarea și primirea, extorcarea, personal și prin mijlocitor,

de către o persoană publică, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru

o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale, de

două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari).

investigațiilor în vederea căutării reclamantului în calitate de învinuit

(dosarul de căutare nr. 20169700035), fiind aleasă măsura preventivă sub

formă de arest preventiv (mandat de arestare nr. 14-330/16) pe un termen de

30 zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii.

mun. Chișinău ce aparține soției Galina Corcodel pentru stabilirea locului

aflării reclamantului, bunurilor și mijloacelor bănești ce pot fi tăinuite în

urma eschivării, înscrisurilor de ciornă, documentelor ce confirmă acțiunile

criminale de corupere pasivă și îmbogățire ilicită, telefoanelor, prin care au

fost coordonate acțiunile infracționale, purtătorilor de informație și altor

bunuri dobândite în rezultatul acțiunilor infracționale, fiind obținută

autorizarea judecătorului de instrucție la 23 decembrie 2016.

apartamentul 168 din mun. Chișinău ce aparține soacrei Svetlana Aksan, în

vederea stabilirii locului aflării reclamantului, bunurilor și mijloacelor

bănești ce pot fi tăinuite în urma eschivării, înscrisurilor de ciornă,

documentelor ce confirmă acțiunile criminale de corupere pasivă și

îmbogățire ilicită, telefoanelor, prin care au fost coordonate acțiunile

infracționale, purtătorilor de informație și altor bunuri dobândite în rezultatul

acțiunilor infracționale, fiind obținută autorizarea judecătorului de instrucție

la 23 decembrie 2016. Urmare efectuării percheziției în acest apartament, la

27 decembrie 2016, nu au fost depistate și ridicate careva obiecte.

9

apartamentul părinților reclamantului, Mihail Corcodel și Maria Corcodel

din mun. Chișinău, în vederea stabilirii locului aflării reclamantului, a

bunurilor și mijloacelor bănești ce pot fi tăinuite în urma eschivării,

înscrisurilor de ciornă, documentelor ce confirmă acțiunile criminale de

corupere pasivă și îmbogățire ilicită, telefoanelor, prin care au fost

coordonate acțiunile infracționale, purtătorilor de informație și altor bunuri

dobândite în rezultatul acțiunilor infracționale, obținând autorizarea

judecătorească la 23 decembrie 2016.

cadrul Procuraturii Anticorupție, reclamantul a fost anunțat în căutare

internațională cu scop de arest și extrădare, actul confirmativ fiind răspunsul

Centrului de cooperare polițienească internațională nr. 34/33-3958.

domiciliul reclamantului din mun. Chișinău, str.---, în scopul depistării și

ridicării bunurilor și mijloacelor bănești ce pot fi tăinuite în urma eschivării

reclamantului, înscrisurilor de ciornă, documentelor ce confirmă acțiunile

criminale de corupere pasivă și îmbogățire ilicită, telefoanelor, prin care au

fost coordonate acțiunile infracționale, purtătorilor de informație și altor

bunuri dobândite în rezultatul acțiunilor infracționale care prin alte procedee

probatorii nu pot fi obținute.

Corcodel, în scopul depistării și ridicării înscrisurilor de ciornă, sume bănești

tăinuite de soț, reclamantul în speță, în urma actelor de corupere pasivă și

îmbogățire ilicită, alte bunuri relevante pentru cauza penală. În cadrul

percheziției, de la Galina Corcodel s-a ridicat verigheta și cerceii, acțiuni

care denotă atitudine de umilință intenționată și presiune psihologică,

inadmisibilă și cu rea-voință, de care au dat dovadă angajații Centrului

Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție. Percheziția a fost dispusă

fără autorizarea judecătorului de instrucție, legalitatea fiind ulterior

confirmată prin încheierea judecătorului de instrucție din 28 decembrie 2016.

apartamentul 222 din mun. Chișinău, str.---, în rezultatul căreia au fost

ridicate: suma de bani 41 900 lei; livret de economii la Banca de Economii;

2 telefoane mobile. Efectuarea acestei acțiuni este realizată la 27 decembrie

2016, orele 20:57- 21:15, în rezultatul căreia nu au fost depistate și ridicate

obiecte. Toate dispozitivele ridicate au fost examinate, nefiind stabilite

informații relevante stabilirii adevărului obiectiv.

10

șeful Direcției inspectare efectiv a IGP al MAI, Eugeniu Piterschi, în adresa

procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, s-a expediat

ordinul IGP al MAI nr. 686 din 30 decembrie 2016, privind sancționarea

disciplinară a reclamantului în calitate de colonel de poliție, în baza căruia

este concediat.

Procuratura Anticorupție, a fost emisă încheierea și mandat de aplicare a

sechestrului pe mai multe bunuri mobile și imobile ce aparțineau terțelor

persoane, rude și cunoștințe ale reclamantului și anume: pe apartamentul 20

din mun. Chișinău, str.--, ce aparține soției Galina Corcodel; pe apartamentul

222 din mun. Chișinău, str.---, ce aparține lui Mihail Corcodel; pe

apartamentul 168 din mun. Chișinău, str.---, ce aparține soacrei Svetlana

Aksan; casa de locuit din mun. Chișinău, str.---, ce aparține lui Vladimir

Prodan; autoturismul model Honda Accord, n/î--, ce aparține lui Oleg

Bobeico; autoturismul model „Mercedes C250 CDI” n/î--. Deși aceste

bunuri nu aparțin reclamantului, procurorul Victoria Furtună a dus în eroare

instanțele de judecată și a obținut aplicarea sechestrului pe bunurile date.

asupra bunurilor cărora s-a aplicat sechestrul nu au și nici nu au avut vreun

statut procesual în dosarul penal nr. 2016978168, ceea ce contravine art. 203,

art. 204 din Codul de procedură penală și art. 46 din Constituția RM. Din

momentul aplicării sechestrului, toți proprietarii de drept vizați de măsura de

sechestru au depus pe parcursul anilor multiple cereri de audiere și anexare

la materialele cauzei a actelor justificative privind caracterul legal de

dobândire a bunurilor.

Furtună deliberat și cu rea-voință le-a ignorat, menținând sechestrele

nemotivat și ilegal timp de 4 ani, 4 luni și 4 zile, violând astfel flagrant

dreptul de proprietate privată al persoanelor respective.

și în ordine civilă (din prisma art. 209 din Codul de procedură penală) au fost

ridicate sechestrele de pe bunurile sale, iar instanțele de judecată au

concluzionat că aplicarea sechestrelor respective și menținerea este

nejustificată și ilegală, fapt ce denotă caracterul abuziv și ilegal al

procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție.

Potorac și reclamant în calitate de învinuit, în care primul a indicat că

reclamantul nu a pretins de la el mijloace financiare, iar suma de 40 000 euro

11

a fost transmisă membrilor grupului de urmărire penală prin intermediul lui

Maxim Guzic.

Procuratura Anticorupție, reclamantului i s-a înaintat o nouă învinuire în

comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (1) din Codul penal

(comiterea de o persoană publică a unor acțiuni care depășesc limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice).

calitate de Șef al Secției nr. 2 al Direcției nr. 3 al Inspectoratului Național de

Investigații al IGP al MAI, în mai 2015, urmând scopul afirmării

profesionale exagerate, evitând expunerea sa personală, intuind

neveridicitatea informațiilor deținute, folosindu-se de faptul că ofițerul

superior de investigație al Secției nr. 10 a Direcției nr. 5 al INI al IGP, căpitan

de poliție Vitalie Lozovan la acel moment era coleg inferior organizațional

și funcțional, precum și faptul că Lozovan Vitalie manifesta dorința

exagerată de manifestare, însă fără experiența necesară, i-a furnizat lui

Vitalie Lozovan informații aferente componenței și algoritmului de

funcționare a unei grupări criminale care se îndeletnicea cu transportul

internațional ilegal de droguri. Inclusiv că reclamantul l-a ghidat și încurajat

pe Vitalie Lozovan să mimeze derularea activităților de verificare a

informației operative, fără a efectua acțiuni de verificare propriu-zise, a

formulat mai multe rapoarte scrise, a raportat verbal ofițerului de urmărire

penală și procurorului de caz date eronate pentru ca în urma măsurilor

speciale de investigație desfășurate să fie stabilit faptul că grupul infracțional

înființat practică traficul de droguri o perioadă îndelungată și că din grupare

fac parte mai mulți membri. Toate aceste acțiuni (documentarea, reținerea și

apoi scoaterea de sub învinuire) efectuate de ofițerul de urmărire penală și

de procurorul de caz, au fost imputate reclamantului precum că în urma

acțiunilor ilegale au fost supuse măsurii speciale de investigație și măsurilor

preventive privative de libertate mai multe persoane, implicarea cărora în

pregătirea sau comiterea unor acțiuni infracționale nu a fost stabilită.

Codul penal, prin ordonanța și dispoziția șefului Procuraturii Anticorupție, a

fost la fel conexat la cauza penală nr. 2016978168 și lăsat în gestiunea

procurorului Victoria Furtună.

cereri de efectuare a confruntării și/sau audierii suplimentare a lui Vitalie

12

Lozovan, în vederea elucidării tuturor capetelor de învinuire a reclamantului.

Au solicitat ridicarea din cadrul subdiviziunilor specializate ale IGP a

informațiilor privind atribuțiile de serviciu ale reclamantului, precum și

subdiviziunile și funcțiile în care a activat. Au solicitat audierea angajaților

din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al MAI și procurorilor din

cadrul Procuraturii Chișinău (oficiul Ciocana) în vederea stabilirii rolului și

activității reclamantului în raport cu dosarul unde se pretinde că a influențat

pe Vitalie Lozovan.

scop bine determinat de a distruge psihologic și a reduce reclamantul la

tăcere, procurorii compromiși au ignorat solicitările perfect legale ale

reclamantului și au continuat dosarul fabricat reclamantului.

peste 3 ani, la 07 august 2020, îl scoate pe reclamant de sub urmărire penală

în temeiul art. 275 pct. 3 din Codul de procedură penală (fapta nu întrunește

elementele infracțiunii), act procesual ce demonstrează ipocrizia și

incompetența organului de urmărire penală de care a dat dovadă în perioada

anilor 2017-2020, care a scos de sub învinuire reclamantul fără a efectua acte

procedurale de constatare a existenței sau inexistenței infracțiunii.

2020, reclamantul a decis să curme eschivarea sa de la organul de urmărire

penală și să apară în fața procurorilor, respectiv comunicând angajaților

Centrului Național Anticorupție despre locul aflării sale, la 18 decembrie

2019, ora 11:40, în fața Procuraturii Generale, reclamantul a fost reținut și

plasat în izolatorul Centrului Național Anticorupție.

procurorii din Procuratura Anticorupție au efectuat doar două acțiuni

procesuale cu participarea reclamantului, și anume, audierea lui pe marginea

învinuirii aduse în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 324 alin. (3) din

Codul penal și confruntarea pe acest capăt cu unicul martor al învinuirii

Adrian Potorac, care a negat ferm implicarea reclamantului în acțiuni

criminale față de el, ceea ce atestă că reclamantul nu a pretins și nu a primit

de la el careva mijloace financiare, nici nu a gestionat cauza penală a

acestuia.

Potorac în cadrul confruntării din 26 decembrie 2019, cu cele menționate în

ordonanța de punere sub învinuire din 22 decembrie 2016.

din partea organului de urmărire penală și lipsa necesității de izolare a

13

reclamantului, respectiv prin încheiere a dispus aplicarea față de reclamant a

măsurii preventive arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, fiind eliberat

mandat judecătoresc.

organului de urmărire penală care 30 de zile nu a desfășurat nici o acțiune

procesuală în privința reclamantului, precum și lipsa necesității de a priva de

libertate pe reclamant, respectiv i-a aplică prin încheiere măsura preventivă

eliberarea provizorie sub control judiciar pe un termen de 30 zile, cu

obligarea nepărăsirii localității.

procurorilor din Procuratura Anticorupție, totuși nu au fost efectuate acțiuni

procesuale ce ar demonstra vinovăția sa, cauza penală nu a fost trimisă în

judecată, iar statutul său procesual incert de învinuit a durat nejustificat și

exagerat de mult, fapt ce încalcă prevederile Convenției Europene la un

proces echitabil și examinarea cauzei în termen rezonabil.

Procurorului General mai multe cereri privind strămutarea cauzei sale de la

Procuratura Anticorupție la o altă subdiviziune a Procuraturii, pentru analiza

acțiunilor procurorilor în dosarul ce i s-a fabricat și accelerarea urmăririi

penale cu adoptarea unei soluții legale.

admise de procurorii anticorupție, inclusiv comportamentul de rea-credință

și abuziv în continuare, Procurorul General, prin ordonanța din 16 martie

2021, a admis cererea înaintată de reclamant și a retras din gestiunea

Procuraturii Anticorupție cauza penală nr. 2016978168, cu transmiterea

pentru exercitarea urmăririi penale în continuare de Secția unificare a

practicii în domeniul urmăririi penale din cadrul Direcției urmărire penală și

criminalistică a Procuraturii Generale.

lucrurile s-au mișcat. Astfel, procurorul Vladislav Căruceru a inițiat un

control sistemic al acțiunilor procurorilor din Procuratura Anticorupție pe

marginea învinuirilor reclamantului, temeinicia măsurilor asiguratorii și de

constrângere aplicate lui și terțelor persoane, existența violării drepturilor și

libertăților participanților la proces și terțelor persoane.

ordonanța de modificare a temeiului de drept indicat în ordonanța

procurorului anticorupție Victoria Furtună (de scoatere de sub învinuire

reclamantul în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (1) din Codul

penal), substituind art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală (fapta nu

14

întrunește elementele infracțiunii) cu art. 275 alin. (1) din Codul de

procedură penală (nu există faptul infracțiunii).

administrat și acțiunilor procesuale efectuate la dosar a constatat

circumstanțe ce atestă fără dubiu următoarele împrejurări stabilite cu

certitudine: pe parcursul anilor 2013-2016, în virtutea funcțiilor deținute în

MAI, reclamantul a contribuit nemijlocit la demascarea/cercetarea mai

multor grupări criminale transfrontaliere la nivel național și european,

specializate în contrabanda cu tutun și produse din tutungerie, care au cauzat

prejudicii în proporții deosebit de mari bugetului Republicii Moldova și

bugetului consolidat al țărilor Uniunii Europene. În privința acestor grupări

criminale transfrontaliere, în baza informațiilor administrate de grupul de

lucru și reclamant inclusiv, la 26 februarie 2013, în temeiul unei bănuieli

rezonabile privind comiterea infracțiunii prevăzută la art. 248 alin. (5) lit. b),

d) din Codul penal, a fost pornită cauza nr. 2013420327, la care ulterior au

fost conexate mai multe cauze penale vizând faptele prejudiciabile de

contrabandă și spălare de bani în proporții deosebit de mari comise de

persoane juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și statelor UE.

Către organele de drept ale Bulgariei, în cauza penală dată, la 16 martie 2015,

a fost adresată o cerere de asistență juridică internațională cu privire la

efectuarea mai multor acțiuni legate de verificarea tranzacțiilor cu produse

de tutungerie, tutun ca materie primă folosit la producerea țigaretelor etc,

între agenții economici din Bulgaria și cei din Republica Moldova, printre

care figurau SA „Tutun-CTC” și SRL „Sheriff’ (regiunea transnistreană),

avute loc în perioada anului 2012 până la formularea respectivei adrese. La

01 iunie 2015, a fost dispusă ridicarea actelor referitoare la exporturile de

țigarete/tutun ca materie primă pentru producerea de țigarete realizate de

combinatul de tutun SA „Tutun-CTC” mun. Chișinău, în perioada anului

2010 până la ziua dispunerii respectivei acțiuni. Expertizele economico-

financiare în domeniul relevant au stabilit prejudicierea bugetului de stat în

sumă de 104 515 219,43 lei, urmare derulării de anumiți agenți economici

din regiunea transnistreană a activităților de contrabandă cu țigări de diferite

mărci, produse/exportate nemijlocit de combinatul de tutun SA „Tutun-

CTC”. Cele obținute în baza cererii de asistență juridică internațională

adresate organelor competente ale Bulgariei, la 13 iulie 2016, au fost

expediate la adresa organelor de resort ale Republicii Moldova. Având în

vedere că disjungerea la 03 septembrie 2018, din cauza nr. 2013420327, în

privința SRL „Sheriff”, a cauzei nr. 2018670231, s-a soldat cu scoaterea la

07 septembrie 2018 a SRL „Sheriff” de sub urmărire penală și clasarea

cauzei, la 19 iulie 2016, s-a efectuat o ingerință procesual-penală întru

15

modificarea grupului de urmărire penală, prin înlocuirea lui Vladislav

Corcodel (reclamantul în speță) cu un alt ofițer de investigații, fiind

consumată la 25 iulie 2016. Cu acest prilej, se pare deloc întâmplătoare

înlăturarea lui Vladislav Corcodel de la instrumentarea cauzei nr.

2013420327 și la o distanță de doar două luni, la 30 septembrie 2016,

inițierea de procurorul Victoria Furtună din Procuratura Anticorupție, în baza

unei adresări anonime neînregistrate în modul prevăzut de cadrul normativ

cu privire la lucrările de secretariat, fără vreo viză a procurorului ierarhic

superior, a cauzei nr. 2016978168, vizând pretinsa comitere de către

Vladislav Corcodel a faptei de îmbogățire ilicită. Necesită a menționa în

context că în privința faptelor expuse în adresarea anonimă, în contradicție

cu art. 263 alin. (8) din Codul de procedură penală (în acord cu care

plângerile și denunțurile anonime nu pot servi temei pentru pornirea

urmăririi penale, însă în urma controlului efectuat în temeiul acestor plângeri

sau denunțuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza în vederea

urmăririi penale), nu s-a efectuat controlul corespunzător. Factologia celor

nuanțate indică asupra existenței unei probleme serioase cu privire la

aspectul legalității începerii urmăririi penale. Așa dar, procurorul și organele

de urmărire penală pot fi sesizate de o persoană fizică sau juridică, de un

organ de constatare, se pot sesiza din oficiu. Sesizarea organelor de urmărire

penală impune obligativitatea efectuării de acte procedurale ce implică

verificarea regularității sesizării, analiza oportunității începerii urmăririi

penale și administrarea mijloacelor de probă, astfel încât să fie obținute

informațiile necesare pentru dispunerea unei soluții. Potrivit art. 265 din

Codul de procedură penală, organul de urmărire penală sau procurorul are

obligația de a primi și examina sesizarea. Astfel se procedează la verificarea

competenței (în cazul în care se constată că nu este competent, actul de

sesizare va fi trimis organului cu competență în domeniu), la analiza modului

în care a fost descrisă fapta și la analiza îndeplinirii condițiilor de formă

prevăzute de lege cu privire la plângere sau denunț prevăzute la art. 263 și

art. 264 din Codul de procedură penală. În toate cauzele în care organul de

urmărire penală a fost sesizat legal, iar din cuprinsul sesizării nu rezultă

circumstanțe care exclud urmărirea penală prevăzută la art. 275 din Codul de

procedură penală (nu există faptul infracțiunii; fapta nu este prevăzută de

legea penală ca infracțiune; fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu

excepția cazurilor când infracțiunea a fost săvârșită de o persoană juridică; a

intervenit termenul de prescripție sau amnistia; a intervenit decesul

făptuitorului; lipsește plângerea victimei în cazurile în care urmărirea penală

începe, conform art. 276 din Codul de procedură penală, numai în baza

plângerii acesteia sau plângerea prealabilă a fost retrasă; în privința unei

persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeași

16

acuzație sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe

aceleași temeiuri; în privința unei persoane există o hotărâre neanulată de

neîncepere a urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleași

acuzații; există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează

excluderea sau exclud urmărirea penală), potrivit art. 274 din Codul de

procedură penală, procurorul dispune prin ordonanță începerea urmăririi

penale și, corespunzător, atunci când sesizarea îndeplinește condițiile legale

de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă vreuna dintre

circumstanțele nuanțate, din oficiu sau la propunerea organelor de urmărire

penală, fără a efectua acte de urmărire penală, dispune refuzul în începerea

urmăririi penale, cu clasarea procesului penal. Din cele indicate rezultă că

ofițerul de urmărire penală sau procurorul sunt persoane care în limitele

competențelor lor dispun de dreptul de a porni nemijlocit urmărirea penală,

respectiv emiterea actului procedural în acest sens urmărește scopul

exercitării atribuției cu care sunt investiți, limitarea realizării căreia conduce

la curmarea activității lor în cadrul urmăririi penale. Concomitent, studiul

sistemic al celor precitate, în corelație cu pct. 5.3 din Hotărârea Plenul Curții

Supreme de Justiție nr. 7 din 04 iulie 2005, cu privire la practica asigurării

controlului judecătoresc de judecătorul de instrucție în procesul urmăririi

penale (care prevede că nu sunt pasibile de a fi atacate de regulă și hotărârile

privind pornirea urmăririi penale ... aceste acte procedurale sunt niște

procedee legate de desfășurare normală a urmăririi penale, precum și pct. 5.4

din aceiași hotărâre – pot fi cazuri când persoana interesată poate ataca în

instanță și actul procedural, prin care s-a dispus pornirea urmăririi penale,

acestea sunt cazurile când se invocă încălcarea ordinii de pornire a urmăririi

penale sau există unele din circumstanțele care exclud urmărirea penală),

semnalează că la adoptarea actului procedural de începere a urmăririi penale

se impune respectarea aspectului material și cel procedural. Cu referire la

primul aspect, se impune a se statua că titularul actului de autosesizare, axat

pe o adresare anonimă nesupusă printre altele unui control prealabil, a

considerat că colaboratorul de poliție Vladislav Corcodel duce un mod de

viață luxos din venituri oficial modeste, întrucât locuiește în casa amplasată

într-o zonă de elită din mun. Chișinău, sectorul Telecentru pe str.---, în urma

unor trucări a licitațiilor a mai dobândit și lotul conex acestei case, iar copiii

lui învață peste hotarele Republicii Moldova. A considerat, prin urmare,

autorul actului de autosesizare, că în vederea constatării existenței sau

inexistenței unei infracțiuni, examinării și soluționării, stabilirii cauzelor și

condițiilor care au contribuit la comiterea acesteia, constatarea vinovăției și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cazului, este

oportună inițierea unei investigații mai ample pe faptul dat, în cadrul căreia

de înfăptuit acțiunile procedurale ce se impun. În ordonanța sa, procurorul

17

Victoria Furtună a indicat că fiind analizate activele și luând în calcul

cheltuielile de întreținere suportate de Corcodel Vladislav, pentru

întreținerea domiciliului amplasat într-o zonă de elită din mun. Chișinău,

sectorul Telecentru, str.---, care nu se regăsește în declarațiile sale depuse la

Consiliul Național de Integritate, întreținerea copiilor care își fac studiile

peste hotarele Republicii Moldova, cât și alte cheltuieli evidente, în coraport

cu veniturile declarate ca obținute în perioada activității acestuia în calitate

de colaborator la SIFE al INI al DP mun. Chișinău, se stabilește că veniturile

obținute și proprietățile deținute sunt superioare veniturilor declarate, fapt ce

denotă o existență a altor surse de venit decât cele indicate, ce indică la

obținerea ilicită a bunurilor menționate supra. Conformându-se așadar

cerințelor legii procesual penale cu privire la formă și conținut al actului de

sesizare, dar fără a fi verificată existența cazurilor care exclude urmărirea

penală, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la comiterea

infracțiunii de îmbogățire ilicită, adică deținerea de persoana publică,

personal sau prin intermediul unor terți, a bunurilor în cazul în care valoarea

acestora depășește substanțial mijloacele dobândite și s-a constatat, în baza

probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit, prevăzute la art. 3302

alin. (1) din Codul penal. Deoarece, faptele reținute în actul de sesizare și

cele din ordonanța procurorului de caz este de remarcat că nu reprezentau și

nu reprezintă element material constitutiv al infracțiunii imputate lui

Vladislav Corcodel, fiind expuse într-o manieră vagă, neclară, abstractă și

neîntemeiată. Referitor la acest aspect, din interpretarea logico-sistematică a

dispozițiilor art. 3302 din Codul de procedură penală, așa cum s-a explicat și

în doctrină, rezultă că obiectul material sau imaterial al acestei infracțiuni îl

reprezintă bunurile care îndeplinesc cumulativ două condiții: valoarea lor

depășește substanțial valoarea mijloacelor dobândite; în baza probelor s-a

constatat că ele nu aveau cum să fie obținute licit. Noțiunea de „bunuri” este

definită în art. 2 lit. d) din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției,

adoptate la New York la 31 octombrie 2003, aceasta reprezentând singurul

instrument juridic anti-corupție cu forță obligatorie la nivel universal,

deoarece comiterea infracțiunii de la art. 3302 din Codul penal este obligator

precedată de comiterea unei fapte generatoare de venituri ilicite. Din rațiunea

care a precedat se observă clar caracterul incident al constatărilor Curții de

contencios constituțional, din decizia nr.109 din 07 noiembrie 2017, privind

inadmisibilitatea sesizării nr. 138g/2017, privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 243 alin. (1) lit. a), c) din Codul

penal, potrivit cărora această faptă penală este una subsecventă (delictum

subsequens) și, corespunzător, pentru a fi demonstrată comiterea faptei de

îmbogățire ilicită, mai întâi trebuie să fie probată comiterea faptei

generatoare de venituri ilicite. De aceea, cel care comite infracțiunea în

18

cauză, mai întâi trebuie să răspundă pentru infracțiunea predicat (principală),

pe care a comis-o anterior și doar după aceasta este posibilă tragerea acestuia

la răspundere pentru fapta de îmbogățire ilicită. În caz contrar, standardul

„dincolo de orice îndoială rezonabilă ” conturat în materia penală, esența

căruia rezidă în aceea că pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare

acuzația trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă (Boicenco vs

Republica Moldova, 11.07.2006, §104; Hassan vs Marea Britanie,

16.09.2014, §48; Blokhin vs Rusia, 23.03.2016, §139) riscă a fi lăsat fără

atenție. Corelativ, concluziile despre vinovăția persoanei de comiterea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Existența unor probe dincolo

de orice îndoială rezonabilă constituie o componentă esențială a dreptului la

un proces echitabil și instituie în sarcina acuzării obligația de a proba toate

elementele vinovăției de o manieră aptă să înlăture dubiul. În contextul celor

elucidate este necesar de stabilit că pe baza probelor certe că bunurile ce

constituie venituri ilicite în sensul art. 3302 din Codul penal, provin din

comiterea infracțiunilor. Pe cale de consecință, bănuială rezonabilă, care în

acord cu art. 6 pct. 43 din Codul de procedură penală, reprezintă „suspiciune

care rezultă din existență unor fapte și/sau informații care ar convinge un

observator obiectiv că s-a comis ori se pregătește comiterea unei infracțiuni

imputabile unei anumite persoane și că nu există alte fapte și/sau informații

care înlătură caracterul penal al faptei ori dovedesc neimplicarea persoanei”,

infracțiunea de îmbogățire ilicită este una specifică în virtutea caracterului

secundar al acesteia, nefiindu-i aplicabilă regula generală la constatarea unei

bănuieli rezonabile privind comiterea ei, având în vedere cerința stabilirii

certe a comiterii infracțiunii deja constatate. În aceeași ordine de idei, cu

referire la noțiunea de bănuială rezonabilă, CtEDO în jurisprudența sa a

reținut că bănuiala rezonabilă presupune existența faptelor sau a

informațiilor care ar convinge un observator obiectiv că persoana în cauză ar

fi putut comite infracțiunea. Faptul că o bănuială este presupusă cu bună-

credință nu este suficient (Mușuc vs Moldova, 06.11.2007, §31). Ceea ce

poate fi considerat „rezonabil” depinde de toate circumstanțele cauzei (Fox,

Campbell și Hartley vs Regatului Unit, 30.08.1990, §32). Faptele care dau

naștere suspiciunii nu trebuie să fie suficiente pentru a justifica o

condamnare și nici chiar pentru înaintarea învinuirii, ceea ce reprezintă

următorul pas al procesului penal (Brogan ș.a. vs Regatul Unit, 29.11.1988,

când: detenția în baza acuzației de participare la organizații de tip mafie se

bazează doar pe probe indirecte obținute de la un informator anonim (Labita

vs Italia, 06.04.2000, §156-158); serviciul de informații susține în baza

informațiilor operative nesusținute prin alte probe că persoana este implicată

în trafic de arme (Lazoroski vs Macedonia, 08.10.2009, §43-49); persoana

19

reținută pentru simplul fapt că se afla în casa unei persoane bănuite că este

membru al unei organizații teroriste (Ipek ș.a. vs Turcia, 03.02.2009, §31);

raportul unui polițist menționa că persoana mergea repede și se uita în jur,

ezitând dacă să meargă acasă sau nu, atunci când acest raport nu reprezenta

un document valabil care să confirme reținerea și la momentul reținerii nu

exista vreo suspiciune că persoana a comis vreo infracțiune (Nechiphorok și

Yonkalo vs Ucraina, 21.04.2011, §177); reținerea a avut loc în baza

declarațiilor unor martori obținute prin constrângere de organul de urmărire

penală și care nu au fost verificate preliminar (Spetuleac vs Moldova,

06.11.2007, §75- 81); reținerea în baza acuzației de diminuare a prețului unui

imobil cumpărat a avut loc fără a exista vreo probă care să confirme

diminuarea prețului sau că cumpărătorul a fost în cârdășie cu vânzătorul

(Mușuc vs Moldova, 06.11.2007, §32). În cazul de față, după cum rezultă,

comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită nu deriva din comiterea vreunei

fapte prejudiciabile generatoare a veniturilor pretinse a fi ilicite și, în această

ipoteză, nu putea fi existentă. A decide altfel înseamnă a goli de conținut

dispozițiile normei care prevede răspunderea penală în privința faptei

prejudiciabile puse în discuție. În altă ordine de idei, se impune a se atenționa

că caracterul interpretabil al termenului „substanțial”, folosit în dispoziția

articolului supus analizei, anterior abordat cu mai multe prilejuri, a fost

înlăturat abia la 01 august 2016, când a intrat în vigoare Legea nr. 133 privind

declararea averii și a intereselor personale, adoptată la 17 iunie 2016, prin

care s-a înlăturat deficiența din definiția infracțiunii de „îmbogățire ilicită”,

cuprinsă la articolul 3302 din Codul penal, cu privire la cuantificarea

proporției de depășire substanțială a bunurilor și mijloacelor dobândite (a se

vedea decizia Curții Constituționale nr. 131 din 05 decembrie 2019). Data

intrării Legii nr. 133/2016 și este punctul principal de plecare pentru

posibilitatea cuantificării proporției prevăzute la art. 3302 din Codul penal,

care fiind una extrapenală, nu poate retroactiva anterior acestei date. În acest

context, cel puțin nu este clar cum ar fi putut autorul actului de dispunere a

începerii urmăririi penale să calculeze acea discrepanță a legii penale,

nespecificată în actul procedural de începere a urmăririi penale în mod

aritmetic, pe când unicul bun care se pretinde că ar aparține lui Vladislav

Corcodel - apartamentul nr. 168 din mun. Chișinău, str.---, ce îi aparține de

jure și de facto, reieșind din lipsa probatoriului care ar demonstra contrariul,

surorii soției Svetlana Aksan, a fost procurat la 21 noiembrie 2016, adică

peste doar 4 luni nedepline după intrare în vigoare a Legii la 01 august 2016.

Suplimentar la cele stabilite, rezultă și nerespectarea pct. 109 din hotărârea

Curții Constituționale nr. 6 din 16 aprilie 2015 (în care se menționează cu

referire la modul de punere în aplicare a normei examinate că prevederile art.

3302 din Codul penal nu pot fi aplicate retroactiv cu privire la bunurile

20

dobândite înainte de intrarea în vigoare a prevederilor în cauză), prin

aplicarea retroactivă a legii penale așa cum s-a făcut în mod abuziv în raport

cu bunurile pretinse a fi ale lui Vladislav Corcodel dobândite până la data

introducerii art. 3302 din Codul penal, prin Legea nr. 326 din 23 decembrie

2013, în vigoare din 25 februarie 2014. Ca o concluzie asupra celor

constatate este de reținut că acestea sunt nu altceva decât o consecință de

interpretare și aplicare arbitrară a legii fără a fi asigurat un echilibru între

spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de

legiuitor, precum și fără a avea competența de a oferi legii penale caracterul

retroactiv și extins, nefiind valabil într-o atare situație vreun argument ce ar

justifica legalitatea începerii urmăririi penale. Or, în activitatea sa obligația

care incumbă procurorilor rezultă direct din normele constituționale

menționate, potrivit cărora în activitatea lor ei reprezintă interesele generale

ale societății și apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. În

prezența unei urmăriri penale pornite ilegal, cei responsabili de

instrumentarea cauzei au declanșat efectuarea măsurilor speciale de

investigație motivate în mod absurd reieșind din constatările făcute, prin

faptul necesității identificării persoanelor implicate în obținerea bunurilor și

activelor a căror valoare depășesc substanțial mijloacele dobândite și care nu

aveau cum să fie obținute licit, localizarea depozitării acestora, identificării

metodei tranzacțiilor ilicite, stabilirea locurilor de stocare a mijloacelor

financiare obținute din afaceri tenebre, cum ar fi urmărirea vizuală și

documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și

localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare GPS ori prin alte

mijloace tehnice a acțiunilor lui Vladislav Corcodel și altor persoane fizice

(Tamara Digori), acțiuni nespecifice documentării îmbogățirii ilicite, ceea ce

și a rezultat din irelevanța celor obținute de pe urma realizării acestora.

Măsurile specifice documentării faptei de îmbogățire ilicită, care în contextul

analizei efectuate mai sus nu avea cum să fie, neexistând însăși fapta

acesteia, s-au început abia în luna decembrie 2016, după reținerea ofițerului

de urmărire penală al Serviciului Vamal, Maxim Guzic și ofițerului de

investigații din MAI, Octavian Busuioc, în cadrul cauzei penale nr.

2016978258, pornită la 01 decembrie 2016, în baza art. 324 alin. (3) lit. b)

din Codul penal. Aceste măsuri s-au concretizat prin percheziția mai multor

imobile, inclusiv casetelor metalice din diferite bănci, aplicarea sechestrelor

pe bunurile imobile și cele ridicate în cadrul perchezițiilor (caracterul ilicit

de dobândire al cărora și până la moment nefiind demonstrat, adică pe

parcursul a 4 ani), audierea persoanelor, determinând o stare de tensiune și

de presiune psihică asupra membrilor familiei Corcodel, exprimate în

percheziționarea repetată a imobilelor, în special percheziția corporală a

soției lui Vladislav Corcodel, Galina Corcodel și a părinților lor. Etapa la

21

care a fost pornită această cauză, prin prisma cronologiei evenimentelor

conturate, raportate la argumentarea inoportunității participării lui Vladislav

Corcodel într-un grup de urmărire penală pe o cauză penală cu o rezonanță

socială sporită și lăsarea acestuia într-un alt grup de urmărire penală într-o

cauză cu o rezonanță socială destul de redusă, efectuarea în privința lui

Vladislav Corcodel, la acel moment, a măsurilor speciale investigații, indică

asupra existentei unei provocări a faptei de corupție pentru a legitima

pornirea urmăririi penale în privința faptei penale de îmbogățire ilicită. În

ipoteza dată, pentru început, necesită a consemna că în materia infracțiunilor

de corupție probațiunea trebuie să fie de natură a nu încălca echitatea

procedurii. Infracțiunile de corupție sunt dificil de probat având în vedere că

acestea implică de regulă doi autori distincți a două infracțiuni diferite (dare

și luare de mită), persoane care de regulă nu au interesul să divulge fapta,

când folosul este transmis pentru un lucru nelegal. Faptele sunt petrecute în

unele cazuri timp îndelungat, trebuie reconstituite, intervenind și

problematica valorii probatorii a declarațiilor martorilor, care în această

materie sunt de regulă probe indirecte, iar împrejurările dovedite cu aceste

depoziții sunt fapte probatorii și nu fapte principale. Din principiul

prezumției de nevinovăție, rezultă că interpretarea probelor în materie penală

se raportează la standardul „in dubio pro reo”, ceea ce implică și condiția

certitudinii, a convingerii certe a vinovăției. Totodată, administrarea

echitabilă a probelor, ca parte a dreptului la un proces echitabil, ocupă un loc

preeminent într-o societate democratică și nu poate fi sacrificată în favoarea

eficienței luptei împotriva corupției. Una dintre metodele de investigare a

infracțiunilor de corupție des practicată este aceea cu înregistrarea

dialogurilor ambientale între denunțător și coruptul. Legea reglementează și

o procedură în această privință care este supusă autorizației instanței de

control judiciar și care în prezenta cauză respectă criteriile de legalitate.

Utilizarea unor astfel de metode sunt compatibile cu dreptul la un proces

echitabil, însă utilizarea acestora trebuie să aibă limite clare, pentru a nu

provoca săvârșirea faptelor în scopul obținerii probelor. Organelor de resort

sau altor persoane care acționează pentru acestea, li se interzice să provoace

o persoană să comită ori să continue comiterea unei fapte penale în scopul

obținerii de probe. Se comite o instigare ori de câte ori organele de urmărire

penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci

exercită o asemenea influență asupra persoanei, încât să o determine să

comită o faptă penală care fără aceasta intervenție nu ar fi fost comisă, cu

scopul de a constata o infracțiune, respectiv de a obține probe și de a declanșa

urmărirea penală. În speță, atitudinea denunțătorului Adrian Potorac

urmează catalogată ca fiind una provocatoare în prezenta cauză întrucât

situația presupus infracțională tinde să fie probată tocmai prin acțiunea

22

acestuia, pentru că lipsește orice indiciu că pretinsa fapta ar fi existat fără

această intervenție. În sprijinul acestei concluzii, se impune a se face

trimitere la stenograma dialogului ambiental purtat la 01 decembrie 2016 de

denunțătorul Adrian Potorac și ofițerul de urmărire penală Maxim Guzic

anexate la procesul-verbal întocmit în această privință, din care rezultă că

martorul denunțător găsește ocazia de a menționa implicarea lui Vladislav

Corcodel, la care Maxim Guzic îi răspunde că el i-a spus să vină, el decide

în grupa asta și ulterior se duce la procuror. Cu același prilej, martorul

denunțător încercă să demonstreze implicarea lui Vladislav Corcodel, iar

afirmațiile lui Maxim Guzic au confirmat în cadrul dialogului înregistrat

între martorul denunțător și Corcodel Vladislav din 14 decembrie 2016, în

cadrul căruia cel din urmă respinge existența vreunui interes față de

problemele denunțătorului cu Maxim Guzic, ceea ce rezultă din răspunsul

lui Vladislav Corcodel că nu îl interesează, oferit la întrebarea

denunțătorului. Mai susține Vladislav Corcodel, în dialogul înregistrat, că nu

este persoana care poate adopta decizii, deoarece nu exercită urmărire

penală, inclusiv îi povestește denunțătorului despre conflicte cu cei de la

procuratură, nefiind evidențiată pretinsa pretinderea de Vladislav Corcodel

de la martorul denunțător a căror-va avantaje sau susținerea de către acesta

despre vreo influență asupra factorilor de decizie, nemaivorbind de existența

vreunei înțelegeri cu Maxim Guzic. Așa cum rezultă, din înregistrările

dialogurilor între denunțător și Vladislav Corcodel, ultimul a negat categoric

posibila obținere a unor avantaje. Pe tot parcursul dialogului, la rândul lui,

cu Maxim Guzic, denunțătorul, dorind obținerea unor probe prin care să

dovedească implicarea lui Vladislav Corcodel în actele de corupție, insistent

menționează numele ultimului, provocând pe Maxim Guzic să se expună în

această privință, iar cel din urmă în repetate rânduri, la aceste provocări, a

accentuat despre lipsa vreunui rol decisiv al lui Vladislav Corcodel. În

special, se impune a se referi la neregăsirea în stenogramele cercetate a unor

fragmente importante care să indice la faptul că acceptarea și primirea

banilor de la Adrian Potorac în totalmente era sub controlul lui Maxim

Guzic, fiind relevante în această privință textele stenografiate, din care

rezultă că la cele spuse de Adrian Potorac: pur și simplu eu cred că suma asta

a venit de la dânșii, Maxim Guzic îi răspunde că: nu suma asta a venit din

altă direcție. Sau atunci când ultimul afirmă: el este participant dar el nu

hotărăște ceva – adică fragmentele subliniate care nu s-au regăsit în textul

stenogramei indicau și indică că suma de bani cerută a fost negociată nu cu

Vladislav Corcodel și este specificat că el nu este cel care primește decizii la

caz. La fel este susținută ipoteza că Vladislav Corcodel nu putea cum să fie

implicat în fapta de corupție prin fragmentul scos din stenogramă din care se

poate deduce faptul că Maxim Guzic nu numai că era la curent cu problemele

23

lui Vladislav Corcodel legate de activitatea profesională, dar cunoștea că

acesta în scurt timp va fi demisionat din organele de drept. Acceptarea unor

foloase sau susținerea unei influențe presupun o manifestare activă de voință

activă, care să confere certitudinea că promisiunea/oferta a fost înțeleasă și

acceptată, or din cele arătate nu rezultă vreun element de acceptare sau

susțineri de influențe, astfel că Vladislav Corcodel era în imposibilitate să le

realizeze. Probele administrate dovedesc dincolo de orice îndoială

rezonabilă, doar împrejurarea că între cei doi a avut loc o discuție

provocatoare, avută loc printre altele la insistența lui Adrian Potorac,

realizată sub controlul riguros al colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție, fără a exista vreo acceptare a vreunei promisiuni în schimbul

soluționării favorabile a cauzei penale în care figura denunțător. Faptul că

Vladislav Corcodel nu a pretins de la martorul denunțător mijloace financiare

a fost confirmat însuși de ultimul în cadrul confruntării dintre ei avută loc la

26 decembrie 2019. Împrejurările arătate indică asupra faptului că acuzațiile

aduse lui Vladislav Corcodel s-au bazat în măsură decisivă pe declarațiile

unei persoane condamnate, credibilitatea cărora creează dubii serioase,

având în vedere evoluția acțiunilor în raport cu Maxim Guzic și Octavian

Busuioc, îndeosebi intensitatea acestora în comparație cu cele efectuate în

privința lui Vladislav Corcodel, când Octavian Busuioc este scos de sub

urmărire penală, cu ulterioara audiere în calitate de martor, iar Maxim Guzic

în timp record, fără a fi arestat preventiv, este condamnat la o pedeapsă sub

formă de amendă, fiind obținute declarații incriminatorii lui Vladislav

Corcodel, care la rândul lor sunt în contradicție cu stenogramele anexate la

dosar și în special declarațiile vădit contradictorii ale lui Maxim Guzic în

calitate de martor făcute la 12 noiembrie 2020. În această ipoteză se atestă

că și în prezentul caz s-a acționat analogic celor în privința cărora s-au făcut

intervenții de modificare, întregul raționament avut în vedere de cei

responsabili de investigarea cazului s-a fundamentat doar pe ideea de a

demonstra vinovăția lui Corcodel Vladislav și pe probe administrate cu

încălcarea gravă a normelor procedurii penale care să dovedească existența

infracțiunilor de îmbogățire ilicită și de corupere pasivă, astfel cum sunt

acestea incriminate în Codul penal. Concluzionând cele arătate, este de

reținut că probatoriul administrat în cauză reprezintă nu altceva decât

prezumții de fapt care depășesc orice limită, fiind nu doar excesive, dar

arbitrare și respectiv nu poate forma convingerea asupra existenței în

acțiunile lui Vladislav Corcodel a faptelor infracționale de mai sus,

impunându-se scoaterea acestuia de sub urmărire penală.

unificare a practicii în domeniul urmăririi penale din cadrul Direcției

24

urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, la 22 aprilie 2021,

a emis ordonanța prin care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a

reclamantului din motivul inexistenței faptei infracționale prevăzută la art.

324 alin. (3) lit. b) din Codul penal și clasarea cauzei penale nr. 2016978168,

din motivul inexistenței vreunei fapte infracționale.

din 07 august 2020 sub nr. 8226 privind lipsa de statut procesual al

reclamantului pe capătul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută la

art. 3302 alin. (1) din Codul penal, conținutul ordonanței procurorului

Victoria Furtună din 07 august 2020, privind scoaterea reclamantului de sub

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (1) din Codul

penal, în temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, conținutul

ordonanței Procurorului General din 02 aprilie 2021, privind modificarea

ordonanței precitate din 07 aprilie 2020, în partea ce ține de temeiul de drept,

și anume, substituirea art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cu

alin. (1), conținutul ordonanței din 22 aprilie 2021 (de scoatere de sub

învinuire a reclamantului în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 324 alin.

(3) lit. b) din Codul penal și clasarea cauzei penale nr. 2016978168),

reclamantul a ajuns la concluzia că statul prin organele sale de drept a admis

violarea flagrantă a principiilor fundamentale ale drepturilor omului.

dreptul la un proces echitabil; dreptul la apărare; punerea ilegală și

nemotivată sub învinuire în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 324 și

art. 328 din Codul penal, iar în raport cu infracțiunea prevăzută la art. 3302

alin. (1) din Codul penal, deși nu a fost pus oficial sub acuzare, a suferit toate

consecințele unei astfel de acuzări, conținutul ordonanței fiind temei indicat

în toate actele de aplicare a sechestrelor de procurorul Victoria Furtună față

de reclamant și rudele sale; au fost aplicate abuziv măsurile de constrângere

și limitare a drepturilor patrimoniale (aplicarea sechestrelor pe bunurile

imobile, mobile și mijloace financiare); au fost efectuare percheziții la

domiciliile părinților și rudelor reclamantului; soția reclamantului a fost

supusă percheziției corporale; reclamantul a fost anunțat în căutare la nivel

național și internațional prin intermediul Interpol; plasat în arest preventiv;

arest la domiciliu; plasat sub control judiciar cu limitarea deplasării sale; a

fost supus unui tratament inuman și degradant din partea reprezentanților

Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție și unei torturi

psihologice în perioada anilor 2016-2021.

scurgerea ilegală a materialelor din cadrul cauzei penale, onoarea

profesională și civică a reclamantului, demnitatea sa și a familiei au fost grav

25

și iremediabil afectate prin publicațiile calomnioase care au fost alimentate

de Procuratura Anticorupție în goana sa după senzații și titluri glorioase.

care rezultă că statul răspunde patrimonial potrivit legii pentru prejudiciile

cauzate prin erorile comise în procesele penale de organele de anchetă și

instanțele judecătorești (Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998; art. 53 alin.

(2) din Constituția RM) și a menționat că tragerea sa la răspundere penală

reprezintă înaintarea acuzații penale indiferent de statutul procesual pe care

l-a avut.

material din Codul civil referitor la repararea prejudiciului patrimonial și

nepatrimonial cauzat, inclusiv art. art: 5§l, 6§2, 8§l din Convenția

Europeană.

penal nr. 2016978168, conform semnelor infracțiuni prevăzută la art. 3302

alin. (1) din Codul penal, iar ulterior a înaintat demersuri în judecată, prin

care deliberat a indus în eroare instanța de judecată prin invocarea că

reclamantul a comis infracțiunea de îmbogățire ilegală.

anonime și a raportului angajatului Centrului Național Anticorupție, deși

legislația procesual-penală expres prevede modalitatea de pornire a urmăririi

penale, printre care nu se regăsesc plângerile anonime.

reclamantului, iar acest fapt a permis în aceiași zi aplicarea față de dânsul a

măsurilor operative de investigație de angajații Centrului Național

Anticorupție.

asigurare a acțiunii și confiscare specială/extinsă, instanța de judecată, fiind

indusă în eroare de procurorul Victoria Furtună, prin invocarea celor

pretinse, a aplicat abuziv în anul 2016 sechestrul pe bunurile și mijloacele

financiare indicate supra.

măsurilor asigurătorii au trecut mai mult de 4 ani, iar procurorul deliberat a

omis audierea proprietarilor de drept al bunurilor vizate, deși aceștia au

formulat mai multe cereri de audiere în calitate de martor și anexarea la

materialelor cauzei a înscrisurilor și probelor ce atestă caracterul legal de

dobândire a bunurilor.

26

ale proprietarilor, sfidând în acest fel dreptul la un proces echitabil al părților

și dreptul la proprietatea privată, inclusiv a celor vizați de acțiunile

procurorului.

nu a avut vreun statut procesual pe dosar (bănuit, învinuit sau inculpat, nici

chiar martor), aspect care cert dă o tentă abuzivă și ilegală asupra temeiului

de aplicare a sechestrelor.

nu a fost probată de organul de urmărire penală, a fost pur declarativă, a avut

un alt scop decât stabilirea adevărului și nu a fost pertinentă cauzei penale.

penal, introdusă prin Legea nr. 326 din 23 decembrie 2013, publicată în

Monitorul Oficial nr. 47-48 din 25 februarie 2014, respectiv a intrat în

vigoare la acea dată.

organul de urmărire penală, data la care au fost achiziționate (și nu transmise

în posesie gratuit) de proprietar, or, cu excepția imobilului achiziționat de

Svetlana Aksan, această dată este anterioară datei intrării în vigoare a Legii

nr. 326, prin care a fost introdusă infracțiunea de îmbogățire ilicită în Codul

penal.

procurorul Victoria Furtună este întemeiată pe o declarație anonimă și

presupune acțiuni ce datează anterior intrării în vigoare a Legii nr. 326, fapt

prin care s-a încălcat principiul legalității prevăzut de art. 22 din Constituția

RM, care stabilește că nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni

care în momentul comiterii nu constituiau un act delictuos. Toate acestea

probează că declarația anonimă apărută ca printr-un miracol la Procuratura

Anticorupție în vara anului 2016, a servit ca sesizare pentru procurorii

anticorupție privind pretinsa activitate infracțională desfășurată de reclamant

pe când activa în calitate de ofițer de investigații în cadrul IGP al MAI.

consecință firească a informațiilor pe care organele de drept le primesc prin

plângere, denunț sau orice alte mijloace prevăzute în Codul de procedură

penală. Această declarație anonimă a reprezentat concretizarea intenției

evidente a procurorilor anticorupție, intenție la care au aderat angajații

Centrului Național Anticorupție, de a duce în planul realității obiective o

ficțiune de natură a face posibilă tragerea la răspundere penală a unei

persoane despre care ei însuși aveau cunoștință că este nevinovată, încălcând

27

astfel normele procedural penale de strângere a probelor care să dovedească

existența infracțiunii și stabilirea răspunderii penale în sarcina persoanei

vinovate de comiterea infracțiunii. Contrar rolului organelor judiciare definit

în Codul de procedură penală, procurorii anticorupție au fixat de la bun

început persoana împotriva căreia urmau să deruleze activități de investigare,

atribuind reclamantului rolul de persoană vinovată în comiterea infracțiunii

înaintate, de strângerea probelor necesare cu privire la existența acestor

infracțiuni, chiar preconstituind astfel de probe, situație care rezultă din

actele procesuale întocmite de procurorii anticorupție imediat după

parvenirea declarației anonime, fiind urmărit scopul de a crea o aparență

licite care să permită învinuirea injustă a persoanei despre care se cunoștea

că nu este vinovată.

procurorului, respectiv a înaintat o plângere în adresa judecătorului de

instrucție privind inacțiunea organului de urmărire penală și violarea

dreptului la un proces echitabil, iar reprezentantul Procuraturii Anticorupție,

în cadrul ședinței a prezentat un răspuns oferit de procurorul de caz, prin care

reclamantul era informat că pe capătul de învinuire în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul penal, nu are nici un statut

procesual, nefiind bănuit și nici învinuit.

procesual pe capătul de acuzare dat, iar toate sechestrele care au fost aplicate,

au fost motivate eronat și declarativ. Nici într-o fază a urmăririi penale

procurorul nu a admis în fața reclamantului, a judecătorului de instrucție sau

a instanței de apel în cazul examinării recursurilor, că reclamantul nu este

bănuit/învinuit pe acest capăt de acuzare. Toate acțiunile procurorului lăsau

să pară certitudinea acuzării, fapt ce a determinat deseori adoptarea unor

hotărâri/decizii motivate eronat și respectiv violarea drepturilor și libertăților

reclamantului.

proces echitabil și că orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată

nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită și că dreptul la apărare

constă în totalitatea prerogativelor, facultăților și posibilităților de care,

potrivit legii, dispun justițiabilii pentru a-și apăra interesele, drept prevăzut

expres la art. 26 din Constituția RM și la art. 6, par. 3, lit. c) din Convenția

Europeană.

2019, prin care s-a examinat recursul în interesul legii, în care instanța a atras

atenția asupra hotărârii Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010,

28

privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 alin. (6) din

Codul de procedură penală, din care rezultă că în sensul normelor

constituționale, recunoașterea calității de bănuit se aplică în interesul

persoanei pentru apărarea sa, persoana dobândind astfel drepturi

suplimentare reglementate la art. 64 din Codul de procedură penală.

acuzație în materie penală, dobândirea calității de bănuit intervine ex lege

atunci când sunt îndeplinite condițiile care impun organului judiciar să

constate existenta unei acuzații în materie penală, să dispună efectuarea în

continuare a urmăririi penale față de suspect și să-i aducă la cunoștință

drepturile.

prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul penal, totuși a suportat grav toate

consecințele unei astfel de acuzări ilegale, prin limitarea nejustificată și

abuzivă a drepturilor și libertăților sale și terțelor persoane, bunurile fiind

sechestrate (în ordonanță fiind expres indicate acuzările și bănuielile aduse).

nici un drept prevăzut la art. 63 și art. 64 din Codul de procedură penală.

comiterea infracțiunii prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul penal,

procurorul a încălcat flagrant drepturile și libertățile sale, și anume, dreptul

la un proces echitabil, dreptul la apărare, prezumția nevinovăției, dreptul la

proprietate etc.

el nu a fost emis vreun act procesual prin care să fie pus sub bănuială sau

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul

penal.

Corcodel și membrii familiei sale au fost persecutați și au suportat consecințe

de ordin restrictiv (sechestre neîntemeiate, percheziții, intimidări etc), deși

nu a avut vreun statut procesual pe capătul dat de acuzare, iar procurorul nu

a acumulat probe în acest răstimp.

familiei și rudelor sale apropiate suferințe morale nejustificate care pot fi

doar relativ compensate material.

parcursul a 4 ani în privința sa, analizate și apreciate în ansamblu, probează

provocarea de suferințe psihice cu scopul de a-l pedepsi pentru acțiunile

29

legale întreprinse în cadrul cauzelor penale de rezonanță instrumentate

nemijlocit de Vladislav Corcodel la nivel național și european (cauza penală

nr. 2013420327) și în scopul de a exercita presiune psihologică asupra lui și

membrilor familiei.

Codul penal, la 01 decembrie 2016, procurorul Victoria Furtună a pornit

dosarul penal nr. 2016978258, ulterior conexat la dosarul nr. 2016978168,

conform semnelor infracțiuni prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul penal,

iar la 21 decembrie 2016 a emis ordonanța de punere sub învinuire a lui

Vladislav Corcodel, încriminându-i comiterea infracțiunii prevăzută la art.

324 alin. (3), lit. b) din Codul penal.

comandă a acțiunilor care erau îndreptate față de el de procurorii

compromiși, precum și caracterul fabricat de învinuire aduse lui.

și sănătății sale și pentru a evita orice pârghie de influență supra sa prin

intermediul membrilor familiei și rudelor apropiate, a decis să nu să se

prezinte la organul de urmărire penală care acționa la indicația unor persoane

influente din fostul politic național, care acordau protecție grupărilor

criminale transfrontaliere specializate în contrabandă cu produse de

tutungerie și spălare de bani. Astfel, singurul scop urmărit de Procuratura

Anticorupție a fost de a pune sub învinuire o persoană nevinovată și a trece

la tăcere a sa.

inițial să nu să se prezinte la organul de urmărire penală, iar la solicitarea

procurorului Victoria Furtună a fost emis mandat de arest pe numele sau.

demonstrat cu lux de amănunte că martorul Adrian Potorac a acționat ca

agent provocator încercând insistent mai multe ori prin diferite modalități

ilegale să determine pe Vladislav Corcodel să participe în acțiuni de corupție.

Ordonanța de pornire a cauzei penale s-a emis la 01 decembrie 2016, iar la

02 decembrie 2016 a fost dispusă deja măsura de interceptare și înregistrare

a comunicărilor și imaginilor în privința sa, iar la 15 decembrie 2016 Adrian

Potorac l-a contactat insistent de mai multe ori la numărul de telefon mobil

și a solicitat o întrevedere iminentă, iar în cadrul întrevederii a încercat să îl

determine în acte de corupție.

dirijat și ghidat de procurorii anticorupție cu scopul provocării comiterii

infracțiunii prin determinarea voinței reclamantului, deși aceste metode sunt

30

interzise de normele procesul penale și de standardele de protecție în

domeniul drepturilor omului.

agenților provocatori se asimilează cu instigarea infracțiunii, ceea ce este o

acțiune inadmisibilă, instigarea are loc acolo unde lucrurile nu se limitează

la cercetarea acțiunilor ilegale de o manieră esențialmente pasivă, ci se

exercită o influență asupra subiectului în vederea comiterii unei fapte

sancționabile, care altfel, nu ar fi fost comisă (Pareniuc vs Moldova, 38;

Texeira de Castro vs Portugalia, 38).

Potorac, care a fost dirijat și ghidat de procurorii anticorupție, apelându-1

insistent la telefonul mobil pentru a organiza o întrevedere, în cadrul căreia

i-a vorbit despre estorcarea sumelor bănești din partea lui Maxim Guzic și

Octavian Busuioc, insistând și provocând pe reclamant să se implice în

aceste fapte de corupție.

Constituțională în hotărârea nr. 7 din 16 aprilie 2015, pentru controlul

constituționalității unor prevederi din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013,

privind testarea integrității profesionale, indicând principiile dictatoare cu

privire la implicarea agenților sub acoperire la pct. 69, 70 (implicarea unui

agent sub acoperire impune existența unor motive prealabile întemeiate

pentru a se lămuri că perioada vizată este implicată într-o activitate criminală

similară sau a comis un act criminal celui comis anterior; autorizarea

activității unui agent sub acoperire trebuie să fie legală din punct de vedere

formal; o simplă decizie administrativă în care nu sunt prezentate informații

complete cu privire la raportul și motivele aplicării unei astfel de metode nu

este suficientă; scopul implicării unui agent sub acoperire, acesta poate fi

implicat (doar) pentru a se alătura unei cercetări penale în curs de

desfășurare, el trebuie să se abțină de la instigarea persoanei vizate la

comiterea unui act criminal (agent provocator); de exemplu prin oferirea

„insistentă” a unei sume de bani în scopul comiterii unei infracțiuni).

poate justifica utilizarea de către instanțe a probelor obținute ca rezultat al

instigării, întrucât acest fapt ar expune agentul public riscului de a fi privat

în mod definitiv de un proces echitabil chiar de la început.

din Codul de procedură penală, astfel participarea lui Adrian Potorac ca

agent provocator al organului de urmărire penală, cu scopul de a-1 determina

pe Vladislav Corcodel într-o schemă infracțională de corupție concepută și

31

dirijată de la bun început de procurorii anticorupție și angajații Centrului

Național Anticorupție, rezultă că anume acești angajați au încălcat dreptul

său la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană.

infracțiunea de contrabandă a fost încetată, urmează a fi luat în considerare

că acesta a obținut prin participarea sa în calitate de agent provocator

avantaje ilegale legate de soluționarea cauzei penale în care era investigat.

Național Anticorupție prin activitatea desfășurată, prin ordine și dispoziții

ilegale, au acționat coordonat în scopul: cercetării abuzive, represiunii,

hărțuirii, torturii psihologice, determinării martorilor la declarații

mincinoase, provocării și instigării în comiterea de infracțiuni, inducerii în

eroare a organelor judiciare, uzului de fals, punerii ilegale sub învinuire,

divulgării datelor urmăririi penale, încălcării inviolabilității vieții personale

a lui Vladislav Cocodel, coruperii pasivă, abuzului în serviciu, protecției

membrilor nucleelor criminale specializate în contrabandă și spălare de bani,

supunerii unui tratament degradant și inuman asimilat torturii psihologice –

infracțiuni care au fost intenționat trecute cu vederea în procesul

instrumentării cauzei penale sus menționate (infracțiuni grave prevăzute la

art. 315, 177, 248, 312, 325, 324, 328 din Codul penal), nemijlocit de cei

care au participat și acționat la fabricarea cauzei penale în privința sa.

vreunei conduite abuzive, pe care le-au urmărit procurorii anticorupție în

mod ilegal, ultimii au recurs la aceste proceduri ilicite pentru a-1 constrânge,

astfel ticluind un întreg scenariu criminal împotriva unei persoane

nevinovate

financiare de la martorul denunțător Adrian Potorac, fapt confirmat chiar de

acesta în cadrul confruntării dintre ei ce a avut loc la 26 decembrie 2019.

Acest aspect, anume caracterul de fabricare și manipulare utilizat de

procurorul Victoria Furtună, denotă caracterul formal și declarativ al

ordonanței de pornire a urmării penale și înaintării învinuirii în comiterea

infracțiunii prevăzută la art. 324 alin. (3) din Codul penal, în care expres se

indică faptul că Vladislav Corcodel a pretins și primit bani de la Adrian

Potorac, dar în realitate se atestă contrariul, deoarece nu a pretins și nu a

primit mijloace financiare de la Adrian Potorac, nu a instigat și nu a dat

careva indicații lui Maxim Guzic și Octavian Busuioc în vederea estorcării

de bani, nu a condus urmărirea penală și nu a fost factor de decizie în grupul

de lucru care investiga infracțiunile comise de Adrian Potorac și respectiv nu

32

avea posibilitate reală sau iluzorie să influențeze mersul anchetei, fapt

confirmat de Maxim Guzic. Scopul prin care Vladislav Corcodel a fost

implicat ilegal în cauza penală dată, punerea ilegală sub învinuire și

fabricarea acuzării, a fost reducerea sa la tăcere în legătură cu activitățile

profesioniste la nivel național și european derulate în cauzele respective

acțiunea penală în anul 2016, organizând urmăriri vizuale, interceptări,

percheziții la domiciliul lui Vladislav Corcodel, părinților și rudelor

apropiate, inclusiv percheziții corporale soției sale, ulterior aplicarea

sechestrelor pe bunurile mobile și imobile a rudelor și cunoștințelor

apropiate, dispunerea măsurii arestării preventive și alte activități de

intimidare față de persoane despre care cei care au inițiat urmărirea penală

știau că sunt nevinovate, sunt acte procesuale deosebit de periculoase pentru

activitatea de înfăptuire a justiției, pentru că supun persoana nevinovată la

represiune.

Codul penal, urmărirea penală în cauza nr. 2017978047 (ulterior conexată la

cauza penală nr. 2016978168), a fost începută la 14 februarie 2017, în

temeiul unei bănuieli rezonabile privind comiterea acestei infracțiuni, în care

s-a imputat lui Vladislav Corcodel că activând în calitate de Șef al Secției nr.

2 al Direcției nr. 3 al Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI,

în mai 2015, urmând scopul afirmării profesionale exagerate, evitând

expunerea sa personală, intuind neveridicitatea informațiilor deținute,

folosindu-se de faptul că ofițerul superior de investigație al Secției nr. 10 a

Direcției nr. 5 al INI al IGP, căpitan de poliție Vitalie Lozovan, la acel

moment era coleg inferior organizațional și funcțional, precum și de faptul

că Vitalie Lozovan manifesta dorința exagerată de manifestare, însă fără

experiență necesară, i-a furnizat lui Vitalie Lozovan informații aferente

componenței și algoritmului de funcționare a unei grupări criminale care se

îndeletnicea cu transportul internațional ilegal de droguri, inclusiv l-a ghidat

și încurajat pe Vitalie Lozovan să mimeze derularea activităților de verificare

a informației operative fără a efectua acțiuni de verificare propriu zise, a

formulat mai multe rapoarte scrise și a raportat verbal ofițerului de urmărire

penală și procurorului de caz date eronate, pentru ca în urma măsurilor

speciale de investigație desfășurate a fost stabilit faptul că grupul infracțional

înființat practică traficul de droguri o perioadă îndelungată și că din grupare

fac parte mai mulți membri. Toate aceste acțiuni (documentarea, reținerea,

scoaterea de sub învinuire) efectuate de ofițerul de urmărire penală și

procurorul de caz au fost imputate lui Vladislav Corcodel, și anume, că în

urma acțiunilor ilegale au fost supuse măsurii speciale de investigație și

33

preventive privative de libertate mai multe persoane, implicarea cărora în

pregătirea sau comiterea unor acțiuni infracționale nu a fost stabilită. La 02

martie 2017, fiind recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, Vitalie Lozovan a

precizat că la mijlocul lunii martie 2016 a avut o discuție cu Vladislav

Corcodel care la acel moment era șef de secție în cadrul INI și care i-a

comunicat că documentează o grupare criminală implicată în contrabandă cu

țigări care deține mai multe rutiere ce efectuează rute Anglia-Moldova și

transportă pasageri și colete. Pe parcursul anilor 2017-2020, Vladislav

Corcodel și apărătorul său au înaintat multiple cereri de efectuare a

confruntării și/sau audierii suplimentare a lui Vitalie Lozovan în vederea

elucidării tuturor capetelor de învinuire ce-i erau aduse, au solicitat ridicarea

din cadrul subdiviziunilor specializate ale IGP informațiile privind atribuțiile

de serviciu ale sale în subdiviziunile și funcțiile în care a activat, au solicitat

audierea angajaților din cadrul Inspectoratului Național de Investigații și

procurorilor din cadrul Procuraturii Chișinău (oficiul Ciocana) în vederea

stabilirii rolului și activității sale în raport cu dosarul unde se pretinde că l-a

influențat pe Vitalie Lozovan.

anume, de a distruge psihologic și a-l reduce la tăcere, procurorii au ignorat

solicitările perfect legale și au continuat în gestionarea dosarului fabricat.

Victoria Furtună, la 07 august 2020, l-a scos de sub urmărire penală, fiind

indicat ca temei de drept art. 275 pct. 3 din Codul de procedură penală (fapta

nu întrunește elementele infracțiunii).

incompetență de care a dat dovadă organul de urmărire penală în persoana

procurorului anticorupție, care a scos de sub învinuire pe Vladislav Corcodel

fără a efectua acte procedurale de constatare a existenței sau inexistenței

infracțiunii.

aprilie 2021, a emis ordonanța de modificare a temeiului de drept indicat în

ordonanța procurorului Victoria Furtună privind scoaterea de sub învinuire

a lui Vladislav Corcodel în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin.

(1) din Codul penal, cu substituirea art. 275 alin. (3) din Codul de procedură

penală (fapta nu întrunește elementele infracțiunii), cu alin. (1) (nu există

faptul infracțiunii).

publicarea în surse mass-media a informațiilor și scurgerilor admise de

34

procurorii anticorupție din materialele cauzei penale nr. 2016978168, a

informațiilor calomnioase și eronate cu privire la învinuire nefondate aduse,

pe site-ul de știri www.deschide.md, administrat de SRL „Open”, au fost

publicate 4 articole ce vizau informații difuzate în legătură cu desfășurarea

acțiunilor procesuale în cauza penală în care era vizat Vladislav Corcodel.

Aceste informații vizează viața sa privată și a membrilor familiei, fotografii

efectuate în cadrul perchezițiilor, informații privind date cu caracter personal

ale sale și informații denaturate din cadrul anchetei desfășurate în privința

sa.

articole: 1. poze și informații divulgate din cadrul percheziției desfășurate la

domiciliul lui Vladislav Corcodel la 27 decembrie 2016

(http://deschide.md/ro/stiri/social/5258/FOTOCe-au-g%C4%83sit-

procurorii-la-un-s%C4%83rac-%C5%9Fefule%C5%A3-de-la-MAI-MAC-

ceasuri-Louis-Vuitton-aur-%C5%9Fi-diamante.htm); 2. poze și informații

divulgate din cadrul percheziției celulelor metalice de la BC „Victoriabank”

SA din 21 decembrie 2016 (http://deschide.md/ro/stiri/social/4815/FOTO--

Procurorii-au-g%C4%83sit-%C3%AEnc%C4%83-UN-SAFEU-PLIN-cu-

BANI-a-%C5%9Fefule%C5%A3ului-de-la-DIF-dat-%C3%AEn-

c%C4%83utare.htm); 3. poze și informații divulgate la 19 decembrie 2016

(http://deschide.md/ro/stiri/social/4691/EXCLUSIV-FQTQ--Cine-sunt-

ofi%C5%A3erii-de-la-Vam%C4%83-%C5%9Fi-MAI-prin%C5%9Fi-

%C3%AEn-flagrant-cu-mit%C4%83-de-50000-%E2%82%AC.htm).

preluate de alte surse mass-media, la care au avut acces nelimitat alte surse

referitor la informațiile colectate în cadrul perchezițiilor, și anume,

înregistrări video și foto, informații despre obiectele ridicate în cadrul

perchezițiilor.

în presă imagini cu obiecte de uz personal ale membrilor familiei, care nu au

nici o legătură cu cauza penală desfășurată.

SA, au fost publicate fotografii cu înscrisurile de mână ale lui Vladislav

Corcodel și semnăturile acestuia pe actele de serviciu și pe o cerere de

demisie.

ordonanța de reținere a lui Vladislav Corcodel, data nașterii, adresa, numărul

cauzei penale, mențiunea modelului și numărului de înregistrare a

autoturismului.

35

care au fost preluate de mai multe surse mass-media și mediatizate pe larg,

s-a încălcat dreptul său la viața privată (art. 28 din Constituția RM), fiind

publicate fotografii din cadrul percheziției de la domiciliu (articol publicat

pe site la 30 decembrie 2016). Totodată, informațiile publicate au violat

dreptul la prezumția nevinovăției a lui Vladislav Corcodel garantat la art. 21

din Constituția RM, inclusiv au lezat onoarea, demnitatea și reputația

profesională a sa, conținând informații false și aducându-i prejudiciu

imaginii publice cu încălcarea art. 16 din Codul civil.

poartă un caracter confidențial (materialele urmăririi penale nu pot fi date

publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală

și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea

prezumției de nevinovăție, și ca să nu fie afectate interesele altor persoane și

ale desfășurării urmăririi penale) și art. 315 din Codul penal, (divulgarea

datelor urmăririi penale contrar interdicției persoanelor care efectuează

urmărirea penală se pedepsește cu amendă sau cu muncă neremunerată în

folosul comunității. Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de

persoana care efectuează urmărirea penală sau de persoana abilitată cu

controlul asupra desfășurării urmăririi penale, dacă această acțiune a cauzat

daune morale sau materiale bănuitului, învinuitului, martorului, părții

vătămate sau reprezentanților acestora ori dacă l-a făcut pe vinovat să se

eschiveze de la răspundere, se pedepsește cu amendă, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de până la 3 ani).

materialelor din cauza penală, procurorul care a instrumentat urmărirea

penală, alți procurori anticorupție și Centrul Național Anticorupție au

încălcat art. 212 din Codul de procedură penală și au comis o infracțiune

prevăzută la art. 315 din Codul penal.

dreptul la prezumția nevinovăției, inclusiv lezată grav onoarea și demnitatea

profesională de ofițer de carieră cu gradul de colonel, care pe tot parcursul

activității sale timp de 22 ani în cadrul IGP al MAI nu a fost sancționat

disciplinar, a fost promovat în grad și funcție pentru rezultatele prodigioase

în activitatea de combatere a criminalității organizate transfrontaliere,

contrabandei de țigări și spălări de bani, la nivel național și european. A fost

membru în grupurile de lucru și reprezentant permanent al RM pe lângă

organizațiile internaționale și europene antifraudă: Eurojust (Agenția

Uniunii Europene pentru cooperare în materie de justiție penală între

36

agențiile statelor membre, Haga/Olanda); OLA (Comisia Europeană-

Europa, Oficiul european de luptă antifraudă, Bruxelles/Belgia); Selec

(Centrul sud-est european de aplicare a legii, București/România); Eubam

(Misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina,

Odessa/Ucraina); Interpol; Europol; membru în cadrul echipelor comune de

investigații (ECI-JIT) cu nouă state europene (România, Bulgaria, Grecia,

Italia, Marea Britanic, Letonia, Lituania, Spania, Polonia).

conducerii, înalt apreciat de reprezentanții altor state, fiind decorat cu semne

distincte de recunoștință pentru aportul său în lupta cu criminalitatea.

întemeiate pe informații și poze puse la dispoziție de Procuratura

Anticorupție, a avut un impact enorm asupra reputației sale profesionale. Din

acea perioadă, colegii și partenerii din străinătate nu mai comunică cu dânsul,

fiind influențați de articolele denigratoare, manipulatoare și calomnioase, în

care este prezentat ca un criminal și infractor care și-a agonisit averi prin

crime și abuzuri.

partea grupărilor criminale pe care le investiga, care prin intermediul unor

procurori din Procuratura Anticorupție i-au fabricat dosare penale, l-au supus

unor măsuri de constrângere (urmărire, interceptare, arest, anunțare în

căutare, percheziții, sechestre etc.) prin care abuziv și nejustificat i-au fost

încălcate libertățile fundamentale ale drepturilor omului, respectiv se atestă

infracțiuni comise împotriva sa.

abuziv și nemotivat și anume: supunerea unor măsuri operative de

investigație din partea angajaților CNA și Direcției Operative din cadrul IGP

al MAI (urmărirea vizuală și documentarea cu ajutorul metodelor și

mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de

poziționare GPS); emiterea încheierii și mandatului de arest preventiv din 22

decembrie 2016; anunțarea în căutare națională și internațională din 26

decembrie 2016, în scop de arest și extrădare; emiterea încheierii și

mandatului de efectuare a percheziției la domiciliul lui Vladislav Corcodel

din 22 decembrie 2016; emiterea încheierii și mandatului de efectuare

repetată a percheziției la domiciliul său din 27 decembrie 2016; emiterea

încheierii și mandatului de aplicare a sechestrului pe bunurile sale și a rudelor

din 30 decembrie 2016; emiterea încheierii și mandatului de aplicare a

sechestrului pe mijloace financiare din 08 iunie 2017; ordonanța din 30

septembrie 2016, privind pornirea urmăririi penale în comiterea infracțiunii

37

prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul penal (în care este expres indicat

faptul comiterii de Vladislav Corcodel a acestei infracțiuni și care a servit

ulterior temei pentru aplicarea tuturor sechestrelor); ordonanța din 21

decembrie 2016, privind punerea sub învinuire în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 324 alin. (3) din Codul penal, sub învinuire 4 ani, 4 luni, 3

zile (1583 zile); ordonanța din 05 octombrie 2017, privind punerea sub

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (1) din Codul

penal, sub învinuire 3 ani, 10 luni, 2 zile (1036 zile); reținerea și plasarea în

arest la 18 decembrie 2019 până la 16 ianuarie 2020; aplicarea măsurii

preventive arest la domiciliu din 17 ianuarie 2020 până la 16 februarie 2020;

aplicarea măsurii preventive liberare provizorie sub control judiciar din 14

februarie 2020 până la 15 martie 2020, cu obligarea de a nu părăsi localitatea

unde își are domiciliul.

sale sub acuzare în dosarul penal nr. 2016978168, a menționat că din

momentul efectuării percheziției la domiciliul său din 27 decembrie 2016,

avocatul Anatolie Hotineanu a fost contractat pentru acordarea asistenței

juridice, în acest sens fiind semnat contractul de asistență juridică nr. 97-

CA/16 din 27 decembrie 2016.

procesuale (percheziția bunurilor imobile), a depus peste 18 cereri în adresa

Procuraturii Anticorupție și Procuraturii Generale, a depus peste 23 plângeri

în adresa Procuraturii Anticorupție și Procuraturii Generale, a participat la

peste 38 ședințe de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Curtea

de Apel Chișinău, a întocmit 14 plângeri în ordinea art. 2991 din Codul de

procedură penală pe numele procurorului ierarhic superior, a întocmit 17

plângeri în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală pe numele

judecătorului de instrucție, a întocmit 7 cereri de recurs la Curtea de Apel

Chișinău și alte acțiuni inerente asistenței juridice.

27 decembrie 2016, clientul achită avocatului onorariul în dependență de

volumul de lucru efectuat, în baza actului de predare-primire a lucrărilor și

bonului de încasare a numerarului/facturii fiscale.

scoaterea de sub urmărire penală a lui Vladislav Corcodel din motivul

inexistenței faptei infracționale prevăzută la art. 324 alin. (3) lit. b) din Codul

penal și clasarea cauzei penale nr. 2016978168, din motivul inexistenței

vreunei fapte infracționale, avocatul a finalizat activitatea sa în interesele

clientului, fiind emis Raportul de activitate al acțiunilor procesuale efectuate,

38

cu estimarea onorariului pentru volumul efectuat în mărime de 100 000 lei.

Dat fiind faptul că cuantumul mediu lunar al serviciilor prestate pentru

perioada de 4 ani și 4 luni constituie în mediu 1923 lei, a considerat rezonabil

și întemeiat onorariul calculat și a acceptat achitarea integrală, în acest sens

fiind eliberat bon de încasare a numerarului nr. 25639530.

beneficiat de asistență juridică în materie penală și internațională (cereri

CEDO) din partea avocatului Veaceslav Țurcan, cu care a semnat contractul

nr. 22-2017 la 05 august 2017, în temeiul căruia i-a achitat onorariul în

mărime de 21 299 lei, reflectat în bonul de plată nr. 720923.

juridice pe parcursul instrumentării cauzei penale nr. 2016978168, timp de 4

ani și 4 luni a constituit suma de 121 299 lei, confirmată prin acte

justificative.

dreptului la onoarea, demnitatea și reputația profesională, Vladislav

Corcodel a menționat că prin admiterea scurgerii intenționate de informații

din cadrul dosarului penal în spațiul informațional, mai multe portaluri media

au difuzat pe larg informații cu caracter personal și învinuirile calomnioase

aduse. Aceste publicații au violat dreptul la viața privată, au lezat onoarea,

demnitatea și reputația profesională a sa, cauzând prejudicii și au afectat grav

și iremediabil imaginea publică, onoarea și demnitatea în rândul foștilor

colegi din organele de drept din Republica Moldova și străinătate. Deși

onoarea și demnitatea nu au echivalent bănesc, totuși pentru a remedia

încălcarea drepturilor sale încălcate prin difuzarea informațiilor

calomnioase, pretinde o compensare bănească în mărime de 300 000 lei.

admise de organul de urmărire penală (Procuratura Anticorupție, Centrul

Național Anticorupție, IGP etc.), manifestate prin pornirea ilegală a urmăririi

penale pentru comiterea infracțiunii prevăzută la art. 3302 alin. (1) din Codul

penal, în baza plângerii anonime ce a permis efectuarea măsurilor de filare

și monitorizare, punerea ilegală sub învinuire în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 324 alin. (3) (deosebit de gravă) și la art. 328 alin. (1) din

Codul penal, efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Vladislav Corcodel,

aplicarea abuzivă și nejustificată a sechestrelor pe bunurile și mijloace

financiare, anunțarea în căutare națională și internațională, plasarea în arest

preventiv și la domiciliu, aplicarea măsurilor de constrângere privind

liberarea provizorie sub control judiciar și obligația de a nu părăsi localitatea,

aflarea sub învinuire mai mult de 4 ani, a solicitat compensarea prejudiciului

39

moral în mărime de 500 000 lei, sumă care va putea relativ compensa

suferințele și abuzurile la care a fost supus ilegal.

în beneficiul său a prejudiciul moral în mărime de 300 000 lei, pentru

violarea dreptului la viața privată, lezarea demnității și onoarei profesionale;

prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, pentru pornirea abuzivă și ilegală

a urmăririi penale pe capătul de acuzare prevăzut la art. 3302 alin. (1) din

Codul penal; punerea ilegală sub urmărire penală pe capătul de acuzare

prevăzut la art. 324 alin. (3) și art. 328 alin. (1) din Codul penal; ținerea sub

învinuire o perioadă excesivă de 4 ani, 4 luni 3 zile; efectuarea nejustificată

a perchezițiilor bunurilor mobile și imobile; aplicarea nejustificată și abuzivă

a sechestrelor pe bunurile mobile, imobile și mijloace financiare; anunțarea

nejustificată în căutare națională și internațională; aplicarea arestului

preventiv, arestului la domiciliu și a măsurii preventive nepărăsirea

localității; încasarea prejudiciului material în mărime de 121 299 lei, cu titlu

de cheltuieli de asistența juridică acordată de avocați în cadrul urmăririi

penale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav

Corcodel.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul lui Vladislav Corcodel prejudiciul moral în mărime de 500 000

lei și cheltuielile de asistență juridică suportate la examinarea cauzelor

penale în mărime de 121 299 lei.

În rest, s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat apel împotriva

hotărârii din 28 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe, și

anume, în partea ce se referă la cuantumul prejudiciului moral prin

micșorarea acestuia de la 500 000 le până la o sumă ce rezidă în criteriile de

rezonabilitate și a prejudiciului material în dependență de gradul de

complexitate și necesitatea cheltuielilor de asistență juridică la examinarea

cauzelor penale.

40

declarat apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2023 Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, cu titlu principal casarea

hotărârii primei instanțe în partea ce ține de încasarea din bugetul de stat în

beneficiul lui Vladislav Corcodel a prejudiciului material și a prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii. Cu titlu secundar, în cazul în care instanța de

apel va decide necesitatea acordării în speță a despăgubirilor bănești,

modificarea hotărârii instanței de fond, în partea ce dine de încasarea

prejudiciului material și moral, în sensul diminuării sumei acordate,

corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană

și instanțele judecătorești naționale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova.

S-a modificat hotărârea din 28 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladislav Corcodel împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, prin micșorarea

cuantumului prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Corcodel de la suma de 500

000 lei la suma de 200 000 lei.

În rest, hotărârea din 28 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a menținut.

speței, instanța de apel a relevat că instanța de fond la examinarea cauzei a

ținut cont de prevederile Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 care

reglementează nu doar dreptul persoanei la repararea prejudiciului moral în

urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, dar și dreptul de a

cere compensații pentru reabilitare în urma pornirii urmăririi penale și

achitării persoanei în temeiul unei sentințe irevocabile, nefiind întrunite

elementele infracțiunii.

din Codul de procedură penală, art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil se

instituie obligația generală a statului de a repara persoanelor fizice

41

prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Republicii Moldova și Procuraturii Generale, Vladislav Corcodel este în

drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în urma acțiunilor ilegale

ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, or

ultimul a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art. 284 din Codul de

procedură penală, pe motiv că nu există faptul infracțiunii, ceea ce constituie

un temei al reabilitării persoanei.

Republicii Moldova și ale Procuraturii Generale, precum că pretențiile lui

Vladislav Corcodel sunt neîntemeiate, în condițiile în care, ilegalitatea

actului procedural nu a fost constatat și prevederile art. 3 și art. 6 din Legea

nr. 1545 sunt indisolubile, or, deși nu a fost constatată ilegalitatea nici a unui

act procedural ale organului de urmărire penală, totuși intentarea în privința

lui Vladislav Corcodel a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute la art. 3302 alin. (1), art. 324 alin. (3) și art. 328 alin. (1) din Codul

penal, durata excesivă al învinuirii (mai mult de 4 ani), efectuarea

nejustificată a percheziției, cu aplicarea nejustificată a sechestrelor pe

bunurile și mijloace financiare pe care ultimul le-a indică în speță, autorizate

de judecătorul de instrucție, anunțarea nejustificată în căutare națională și

internațională, arestul preventiv în privința sa, aplicarea măsurii arestului la

domiciliu și ulterior măsurii de control judiciar, cu constatarea ulterioară a

unui temei de reabilitare, acordă dreptul la despăgubiri persoanei vătămate.

lui Vladislav Corcodel, au fost aplicate măsuri procesuale sub forma

arestului preventiv, arestului la domiciliu și ulterior măsurii de control

judiciar, având calitate de bănuit și apoi învinuit în cadrul cauzei penale,

pornită în baza unor probe acumulate de organul de urmărire penală, cu

scoaterea ulterioară de sub urmărire penală, pe motiv că nu există faptul

infracțiunii.

prevăzut la art. 275 pct. 1) din Codul de procedură penală și reprezintă un

temei de reabilitare prin prisma art. 390 alin. (1) lit. c) din Codul de

procedură penală și în temeiul art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545-XII din 25

februarie 1998, este în drept de a-i fi reparat prejudiciul, or prin aplicarea în

privința ultimului măsurii de arest preventiv, care a fost înlocuită cu măsura

de arest la domiciliu, iar apoi măsura dată a fost înlocuită cu punerea sub

42

control judiciar lui Vladislav Corcodel i-au fost încălcate drepturile

fundamentale garantate de art. 5 CEDO dreptul la libertate și siguranță.

Corcodel este în drept să solicite încasarea prejudiciului în temeiul art. 6 lit.

a) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, iar alegațiile Ministerului

Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale în acest sens nu se

vor reține.

organul de urmărire penală au fost îndreptate întru elucidarea tuturor

circumstanțele importante pentru cauza penală, în scopul aflării adevărului

și acumulării probelor, deși faptul lipsei faptului infracțiunii, demonstrează

că, acțiunile organului de urmărire penală și a instanței de judecată și anume:

urmărirea lui penală, anunțarea în căutare națională internațională, efectuarea

perchezițiilor la domiciliile apropiaților lui Vladislav Corcodel, aplicarea

neîntemeiată a sechestrelor pe bunurile și mijloace financiare, arestul

preventiv, cu aplicarea ulterioară al arestului la domiciliu și ulterior măsura

de control judiciar, nu au fost niște măsuri necesare și rezonabile, or lipsa

faptului infracțiunii în acțiunile lui Vladislav Corcodel nu permite într-un

mod legal aplicarea măsurilor preventive, cât și urmărirea penală pentru o

perioadă de mai mult de 4 ani de zile.

prejudiciului moral, instanța de apel a accentuat că la determinarea

cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echității,

care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste,

raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv

o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie

menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

pentru repararea prejudiciului moral se determină de instanța de judecată

luându-se în considerare: - gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost

învinuită persoana respectivă în speță, Vladislav Corcodel a fost învinuit de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3302 alin. (1) din Codul penal, art.

324 alin. (3) din Codul penal și art. 328 alin. (1) din Codul penal; - caracterul

și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată, la caz, acțiunile organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței judecătorești au fost

contrare drepturilor fundamentale garantate de art. 5 CEDO dreptul la

libertate și siguranță; - rezonanța pe care a avut-o în societate informația

despre învinuirea persoanei, natura dreptului personal lezat și locul lui în

43

sistemul de valori al persoanei. La momentul pornirii urmăririi penale,

Vladislav Corcodel era angajat în cadrul MAI în calitate de Șef al Secției nr.

2 a Direcției nr. 3 a INI al IGP al MAI, în grad special de colonel de poliție.

Totodată, urmează a se accentua asupra faptului pornirii urmăririi penale în

privința sa a fost intens mediatizată în spațiul public, fiind evident că

anunțarea în căutare, reținerea și plasarea acestuia sub arest a avut un impact

negativ asupra reputației și imaginii acestuia în societate, precum și în rândul

ofițerilor MAI; - durata urmăririi penale, în speță, urmărirea penală a fost

efectuată pe parcursul unei perioade de mai mult de 4 ani – din 30 septembrie

2016 până la 22 aprilie 2021; - durata aflării nelegitime a persoanei în

detenție. În urma aplicării măsurilor preventive, Vladislav Corcodel a fost

privat de libertate începând cu data de 27 decembrie 2019 și a fost plasat în

arest preventiv până la 16 ianuarie 2020, iar din 16 ianuarie 2020 s-a dispus

înlocuirea în privința lui a măsurii de arest preventiv în arest la domiciliu

până la 14 februarie 2020, măsură alternativă arestului, care a s-a înlocuit cu

măsura privind eliberarea provizorie sub control judiciar, prin încheierea din

14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana perioada 14

februarie 2020 până la 15 martie 2020 cu obligarea de a nu părăsi localitatea

unde își are domiciliul.

psihice suportate de către Vladislav Corcodel în urma tragerii ilegale la

răspundere penală, aplicării ilegale a măsurii preventive sub forma arestului

preventiv, în urma tragerii ilegale la răspundere penală și aplicării ilegale a

măsurii preventive sub forma reținerii sale, arestului preventiv, arestului la

domiciliu, iar ulterior eliberării provizorii sub control judiciar, statutul social

al reclamantului, care la momentul intentării în privința sa al urmăririi penale

deținea calitatea de Șef al Secției nr. 2 a Direcției nr. 3 a INI al IGP al MAI,

în grad special de colonel de poliție, gradul trăirilor negative și disconfortul

suportat odată cu supunerea acestuia urmăririi penale, consecințele produse

familiei, de stresul precum și de efectele psihice provocate, compensația

bănească în mărime de 500 000 lei acordată de instanța de judecată este una

disproporțională și excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul

general al echității, iar în acest sens, instanța de apel a considerat că criticile

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale al

Republicii Moldova în această direcție sunt întemeiate.

rezonabile a prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că suma de

200 000 lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat lui

Vladislav Corcodel, fiind exagerată suma de 800 000 lei solicitată de către

44

ultimul cu titlu de prejudiciu moral, având în vedere și faptul că ultimul s-a

aflat în starea de arest 20 zile și 29 zile în arest la domiciliu.

alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie [...]

sumele plătite de ea pentru asistența juridică. Prin urmare, instanța de apel

consideră că solicitarea lui Vladislav Corcodel privind încasarea

prejudiciului material în mărime de 121 299 lei, corect a fost admisă de prima

instanță, pe motiv că a fost demonstrată cu probe care dovedește achitarea de

către Vladislav Corcodel a acestei sume pentru serviciile acordate de către

avocați

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea ce ține de încasarea

din bugetul de stat în beneficiul lui Vladislav Corcodel a prejudiciului

material și prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Cu titlu secundar, în cazul

în care instanța de recurs va decide necesitatea acordării în speță a

despăgubirilor bănești, a solicitat modificarea deciziei instanței de apel în

parte ce ține de încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Vladislav

Corcodel a prejidiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

în sensul diminuării sumei prejudiciului acordat, corespunzător sumelor

acordate în cauze similare de către Curtea Europeană și instanța

judecătorească națională.

SOLICITAREA RECURENTULUI

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar invocându-se că, instanțele de judecată inferioare au interpretat

în mod eronat prevederile Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele

pricinii. În drept, a indicat că s-a interpretat legea în mod eronat , iar

probele au fost apreciate arbitrar, făcând trimitere la prevederile art. 432

alin. (1), alin. (2) lit. c) alin. (4) din Codul de procedură civilă.

45

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

04 octombrie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 12 noiembrie

2023, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta terestră (f. d.

106, vol. III). Astfel, recursul declarat la data de 22 decembrie 2023 de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, este în termen.

a expediat lui Vladislav Corcodel și Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, copia recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la o lună,

a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate

în cererea de recurs (f. d. 145, 146, vol. III). Recursul expediat lui Vladislav

Corcodel expediat prin poșta terestră cu aviz de recepție nr.

DS8011219662AS, a fost restituit cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 148-149,

vol. III).

Moldova, a recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS8011219663AS (f.d. 147, Vol. III), acesta nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună

opinia referitor la recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,

V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au

fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul

XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de

dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că

admisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii

46

Moldova, împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art.

432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”

că:

„ Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

civilă: „În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina

web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(1) și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

Republicii Moldova rezultă că, drept temei de declararea a recursului au fost

invocate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în

vigoare până la 01 septembrie 2023, adică până la modificările operate prin

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, potrivit căruia se consideră că normele de

47

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

în cererea de recurs nu pot fi luate în considerare, ori norma indicată la

momentul depunerii cererii de recurs a fost modificată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de

apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova invocate în cererea

de recurs se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023 prin Legea

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție).

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor

conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

48

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

de Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat

inadmisibil.

(2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

49