2ra-333/24 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-333/24 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Inspectoratul

General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Colesnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului

General al Poliției, Inspectoratului Național de Securitate Publică,

intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-333/24

NR. PIGD 2-21103935-01-2ra-15032024)

Recursurile declarate după 01 septembrie 2023. Deși recursurile au fost depuse ulterior

modificărilor operate la temeiurile recursurilor din Codul de Procedură Civilă, recurenții nu

au invocat niciun temei din art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare din 01

septembrie 2023, însă au invocat ca temei de recurs prevederile art.432 alin.(1), (2), (3), (4)

din Codul de procedură civilă, în redacția până la 01 septembrie 2023.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Ojoga,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, D. Dulghieru,

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile depuse de

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate

Publică,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Foltea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Statului Republica

Moldova, reprezentat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Inspectoratului Național de Securitate Publică, solicitând încasarea din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

a sumei de 750 de lei, cu titlu de amendă contravențională achitată la 11 iulie

2020, încasarea, în mod solidar, din contul Statului Republica Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului

Național de Securitate Publică a sumei de 1 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a sumei de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în procesul contravențional și a sumei de 2 000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suportate în legătură cu intentarea prezentului

proces civil.

constatator al Serviciului OR-12-CROD al Inspectoratului Național de

Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției, Radu Pascari, a

intentat un proces contravențional, întocmindu-i procesul-verbal cu privire

la contravenție pe faptul că, la 08 iulie 2020, ora 22:40, conducea mijlocul

de transport „Volkswagen Caddy”, cu număr de înmatriculare xxxxx, fără

permis de conducere eliberat de organele abilitate. Prin decizia agentului

constatator Radu Pascari, din aceeași dată, a fost recunoscut vinovat de

comiterea faptei contravenționale prevăzută de art.231 alin.(2) din Codul

contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime

de 30 unități convenționale. Deși a considerat decizia de sancționare ilegală

și a contestat-o în ordinea prevăzută de Codul Contravențional, a achitat

amenda în sumă de 750 de lei, pentru a beneficia de reducerea de 50% a

cuantumului acesteia la achitarea acesteia în termen de 72 ore, conform

bonului fiscal nr.149325 din 11 iulie 2021.

sediul Ciocana, menținută prin decizia din 10 iunie 2021a Curții de Apel

Chișinău, a fost admisă contestația sa depusă împotriva procesului-verbal cu

privire la contravenție din 08 iulie 2020 întocmit în baza art.231 alin. (2) din

Codul contravențional, a deciziei de sancționare și a fost anulat procesul-

verbal enunțat cu încetarea procesului contravențional, pe motivul lipsei

1

faptei contravenției. Astfel, a considerat că a obținut dreptul de a cere

aplicarea prevederilor Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, în vederea reparării

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, or,

circumstanțele speței cad sub incidența Legii, deoarece caracterul ilicit al

acțiunilor agentului constatator care a pornit arbitrar procedura

contravențională în absența faptei contravenționale, precum și care a emis

decizia de tragere la răspundere contravențională prin sancționarea cu

amendă în mărime de 30 unități convenționale, era evidentă.

amendă, urmează a fi restituită din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției, în ordinea prevăzută de art.5 din Legea nr.1545.

pornirii procesului contravențional-08 iulie 2020 și până la momentul

emiterii deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost obligat

de a participa la acțiunile procesuale efectuate de agentul constatator într-o

perioadă îndelungată; a fost înlăturat neîntemeiat de la conducerea

autovehiculului pe care îl conducea legal, fiind pus în situație de a căuta un

șofer care să-i acorde ajutor în conducerea mijlocului de transport la locul de

destinație; a fost pus în situație de a contracta serviciile unui avocat pentru a

fi reprezentat în procesul judiciar de examinare în fond și în recurs a

contestației împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a

deciziei de sancționare ilegale; a suportat cheltuieli de timp pentru deplasarea

la instituția bancară în vederea achitării amenzii aplicate ilegal; a fost pus în

situația de a exclude din circuitul său financiar suma de 750 de lei pe care a

achitat-o pentru executarea deciziei de sancționare contravențională ilegală

pentru comiterea unei fapte inexistente. Iar aceste împrejurări denotă clar că

în rezultatul intentării procedurii contravenționale și tragerii ilicite la

răspundere contravențională pentru comiterea pretinsei fapte prejudiciabile

prevăzute de art.231 alin.(2) din Codul contravențional, care nu exista în

fapt, nemijlocit desfășurării procesului în faza de documentare

contravențională, în instanța de fond și de apel, prin acțiunile agentului

constatator, i-a fost încălcat dreptul fundamental de a nu fi urmărit

contravențional/penal în lipsa unei fapte prejudiciabile. Activitățile ilicite

nominalizate motivează pretențiile sale cu privire la repararea prejudiciului

material suportat, și anume a sumei de 750 de lei, achitate cu titlu de amendă

și a sumei de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli avocațiale, dar și a

prejudiciului moral în cuantum de 1 000 de lei, prin prisma obligațiilor

Statului prevăzute de art.53 alin.(2) din Constituție. În opinia reclamantului,

în speță este prezentă eroarea gravă, manifestată de agentul constatator, care

a încălcat principiul general potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu

poate fi trasă la răspundere și condamnat.

2

asistenței juridice calificate de un avocat, reclamantul a indicat că acestea

sunt confirmate prin: mandatul avocatului Vasile Foltea, seria MA

nr.1267421 din 17 iulie 2020; contractul de asistență juridică nr.17A/07 din

17 iulie 2020; bonul de plată QL 975044 din 01 iulie 2021, pentru suma

totală de 4 000 de lei, din care 2 000 de lei achitați pentru serviciile de

asistență juridică de care a beneficiat la examinarea contestației împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare

contravențională; factura fiscală WA 0747650 din 01 iulie 2021; raportul

privind activitatea avocatului în dosarul nr.4-20090399-12-5r-29072020 (5r-

2783/20) - în instanța de fond și nr.4r-377/21 - în instanța de apel.

Vasile Foltea, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, concretizând

cercul pârâților, formulând cerințele împotriva Statului Republica Moldova,

reprezentat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului

Național de Securitate Publică, Inspectoratului General al Poliției și

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Prin cererea înaintată

a solicitat încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova a sumei de 750 de lei, cu titlu de amendă contravențională achitată

la 11 iulie 2020, încasarea, în mod solidar, din contul Statului Republica

Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al

Poliției a sumei de 1 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 2

000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în procesul

contravențional și a sumei de 2 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate în legătură cu intentarea prezentului proces civil.

din cererea de chemare în judecată inițială, suplimentar reclamantul a

precizat că amenda în sumă de 750 de lei urmează a fi restituită de la bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, în ordinea art. 7 alin.(2) din Legea nr.1545/1998, deoarece anume

în fondul acestei entități au fost direcționați banii în conformitate cu

informația consemnată: „confirmarea de achitare a notei de plată seria A

nr.00451423840942”, eliberată la 07 februarie 2022, ora 11:46 de Serviciul

Guvernamental de plăți electronice MPay.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 23 mai 2022, Serviciul Fiscal de Stat a fost atras în proces în calitate de

intervenient accesoriu.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Colesnic. S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru Colesnic suma de 750 de lei,

3

cu titlu de amendă contravențională achitată la 11 iulie 2020. S-a încasat din

contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Alexandru

Colesnic suma de 500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 4 000

de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. În rest, cerințele

formulate s-au respins ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a cerințelor

înaintate împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate

Publică, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției

și Inspectoratului Național de Securitate Publică, Doinița Țîmbalaru. S-a

admis cererea de apel înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova. S-a casat hotărârea din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea admiterii pretențiilor privind încasarea din contul

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui

Alexandru Colesnic a sumei de 750 de lei, cu titlu de amendă

contravențională achitată la 11 iulie 2020. În această parte s-a emis o nouă

hotărâre prin care s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în

beneficiul lui Alexandru Colesnic suma de 750 de lei, cu titlu de amendă

contravențională achitată la 11 iulie 2020. În rest, s-a menținut hotărârea din

20 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

soluționarea cauzei în fond, prin hotărârea din 20 aprilie 2023, Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Colesnic și a încasat din contul Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru Colesnic suma de

750 de lei, cu titlu de amendă contravențională achitată la 11 iulie 2020, iar

din contul Inspectoratului General al Poliției, suma de 500 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 4 000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică.

Interne al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției și

4

Inspectoratul Național de Securitate Publică au contestat cu apel hotărârea

primei instanțe.

Inspectoratul Național de Securitate Publică, instanța de apel redând

prevederile art.1, art.2, art. 3 alin.(1) lit. a), b), c), d), f), art. 7 lit. a), b), c),

d), f), g), art.13 alin.(1), (2) din Legea nr.1545/1998, art.384 alin.(2) lit. u) și

alin.(31) din Codul contravențional, a menționat că din sensul normelor de

drept citate rezultă indubitabil că persoana în privința căreia a fost pornit

proces contravențional are dreptul de a cere despăgubiri pentru prejudiciul

cauzat în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat

caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor autorității competente să

constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, (menținută prin decizia din 10

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău), prin care a fost anulată decizia de

sancționare din 08 iulie 2020 și procesul-verbal cu privire la contravenție

nr.MAI05016285 din 08 iulie 2020, în coroborare cu prevederile art.13

alin.(1) din Legea nr.1545/1998 și art.384 alin.(2) lit.u) și alin.(31) din Codul

contravențional, îi acordă dreptul lui Alexandru Colesnic să solicite

repararea prejudiciului material și moral, cauzat de agentul constatator prin

sancționarea ilicită cu amendă contravențională.

cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie necesare, realmente

angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin

prisma practicii CtEDO, se evidențiază necesitatea prezentării, de către

partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: a)

dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin

virament sau bonurile de plată); b) copia de pe facturile de strictă evidentă,

emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație;

c) listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent

acestora (cu tariful și orarul). Drept urmare, reținând probele prezentate

pentru dovada cheltuielilor suportate în cauza contravențională,

complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate,

aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de acesta,

faptul în ce măsură munca lui în cauza respectivă i-a limitat capacitatea de a

lucra în alte dosare, rezultatul obținut, lipsa restricțiilor de timp impuse de

client și de circumstanțele cauzei, durata relației dintre avocat și client,

experiența, reputația și abilitatea avocatului, justificarea și ponderea

mijloacelor de apărare utilizate în cauză, în temeiul art. 383 alin. (2) din

Codul contravențional, instanța de apel a reținut temeinicia concluziei primei

instanțe de a încasa din contul Inspectoratului General al Poliției în

beneficiul părții reclamante a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

2 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 000 lei suportate

5

în cadrul examinării prezentei cauze și confirmate prin bonul de plată atașat

la materialele cauzei.

civil, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a dispus repararea

prejudiciului moral în cuantum de 500 de lei, cuantum ce, în opinia instanței,

reprezintă o satisfacție echitabilă pentru reclamant.

referire la faptul că potrivit dispozițiilor normelor Codului contravențional,

Alexandru Colesnic dispunea de dreptul de a solicita repararea prejudiciului

material și moral în cadrul procesului contravențional, iar dacă nu s-a folosit

de aceste drepturi, el nu poate solicita compensarea lor în cadrul unui proces

civil. Or, potrivit art.384 alin.(2) lit.u) din Codul contravențional, persoana

în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și

să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau

inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să

soluționeze cauza contravențională, iar conform alin.(3) din articolul citat,

realizarea de către persoana în a cărei privință a fost pornit proces

contravențional a drepturilor sale ori renunțarea la realizarea acestor drepturi

nu poate fi interpretată în detrimentul persoanei și nu poate avea consecințe

nefavorabile pentru ea. Respectiv faptul că Alexandru Colesnic nu a solicitat

repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată în cadrul procesului contravențional, nu poate fi

privită ca o circumstanță care exclude răspunderea autorității competente

care constată contravenția de a compensa prejudiciul suportat de

reclamantul/intimat, inclusiv în cadrul dosarului contravențional.

privire la faptul că, prima instanță nu a constatat existenta

acțiunilor/inacțiunilor ilicite ale agentului constatator, or, la caz, este

suficientă prezența hotărârii din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, (menținută prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău), prin care a fost anulată decizia de sancționare din 08 iulie 2020 și

procesul-verbal cu privire la contravenție nr.MAI05016285 din 08 iulie

2020, în coroborare cu prevederile art.13 alin.(1) din Legea nr.1545/1998 și

art.384 alin.(2) lit.u) și alin.(31) din Codul contravențional.

cheltuielilor de judecată suportate în cadrul dosarului contravențional,

instanța de apel menționează că, potrivit art.383 alin.(1) din Codul

contravențional, cheltuielile de administrare și de conservare a probelor, de

retribuire a apărătorului, alte cheltuieli aferente procesului contravențional

se suportă de contravenient sau de stat în modul stabilit de legislație. În acest

sens a menționat că potrivit art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.1545/1998, în

conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma supunerii ilegale la arest

6

contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a

amenzii contravenționale de către instanța de judecată. Suplimentar,

conform art.7 lit.d) și e) din Legea citată, în cazurile menționate la art.3

alin.(1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie

amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile

de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

sumele plătite de ea pentru asistența juridică. Potrivit art.13 alin.(1) din

aceeași Lege, repararea prejudiciului specificat la art.7 lit.a), c) - g) și în

capitolul III, se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când

prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreținut din bugetul

local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral cauzat prin

aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât

instanța de judecată se repară de către aceste organe.

Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

Inspectoratul General al Poliției al MAI, este unitatea centrală de

administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, faptul confirmat și prin pct.

3 și 19 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.547/2019. În același sens, potrivit pct.1.1. din Ordinul Ministerului

Finanțelor nr.172/2019 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților

la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor

în anul 2020 încasările la bugetele componente ale bugetului public național

constituie totalitatea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și primelor de

asigurare obligatorie, precum și alte încasări stabilite prin legile/deciziile

bugetare anuale.

contravențională, în baza bonului fiscal nr.149325, nu a fost achitată în

beneficiul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Compensarea prejudiciului material urmează a fi efectuată din contul

Inspectoratului General al Poliției al MAI, or, din sensul normelor de drept

citate rezultă indubitabil că persoana în privința căreia a fost pornit proces

contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul

constatator prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din

contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect a

raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile

enunțate supra.

funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.547 din 12 noiembrie 2019,

Inspectoratul General este persoană juridică cu competentă pe întreg

teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de

7

ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum

și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

fi subiect în raportul obligațional de răspundere civilă față de Alexandru

Colesnic, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de

administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

alin.(1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate

și neargumentate, nefiind constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii. Analizând legalitatea

și temeinicia hotărârii pronunțate în raport cu prevederile art. 239 - 241 din

Codul de procedură civilă, în opinia sa, prima instanță, cât și instanța de apel

nu au stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele

prezentate, nu au dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele.

cheltuielilor de asistență juridică și a prejudiciului moral, recurentul l-a

considerat neîntemeiat, nefondat, abuziv și pur declarativ, în acest sens

nefiind prezentate probe pertinente și concludente. Agentul constatator la

momentul depistării comiterii unei fapte care poate fi calificată drept

contravenție, este obligat nemijlocit de a întreprinde toate măsurile prevăzute

de Codul Contravențional. Din acest motiv, acestea nici într-un caz nu pot fi

calificate drept acțiuni ilicite, deoarece îndeplinirea cu exactitate a

atribuțiilor de serviciu este o îndatorire directă, motiv pentru care nu pot fi

reținute argumentele reclamantului precum că agentul constatator ar fi comis

abateri de la prevederile legale.

alin.(1), (3) din Codul contravențional, recurentul a menționat că repunerea

în drepturi a persoanei se efectuează în cazuri exhaustive, și anume, dacă

prin hotărâre definitivă, persoana în privința căreia a fost pornit proces

contravențional este declarată nevinovată și/sau răspunderea sa

contravențională este înlăturată. Intimatul/reclamantul în speță nu se află în

nici unul dintre cazurile enunțate. Respectiv, în primul caz, nu există nicio

hotărâre definitivă prin care reclamantul să fi fost declarat nevinovat, ori

procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat de către instanța de

8

judecată fiind anulată și decizia agentului constatator, în temeiul art. 441 și

445 din Codul contravențional, motivând lipsa faptului contravenției. În al

doilea caz, răspunderea contravențională conform prevederilor art. 19 din

Codul contravențional este înlăturată în cazul: legitima apărare; starea de

extremă necesitate; constrângerea fizică și/sau psihică; riscul întemeiat;

cazul fortuit. Instanța de judecată care a examinat contestația asupra

procesului-verbal cu privire la contravenție, nu a constatat existența nici unul

dintre cazurile enumerate. Totodată, raportând prevederile art. 441 alin. (1),

(2), art.381 alin.(1), (3) din Codul contravențional, art. 9 alin.(1) și (2) din

Codul de procedură civilă la circumstanțele cauzei, evaluând soluția prin

prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de

fapt și de drept invocate, Inspectoratul General al Poliției a considerat că

cererea de chemare în judecată este una neîntemeiată.

statul indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de

urmărire penală ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată răspunde

pentru prejudiciile nominalizate în prezenta speță, acesta fiind obligat să

repare prejudiciul cauzat acestora dacă nu va demonstra circumstanțele care

exclud răspunderea, similar cazului din speță.

1545/1998 prevede expres cazurile în care survine dreptul persoanei la

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturi și a instanțelor de judecată, iar pentru a fi în prezența

unei acțiuni civile întemeiate nu este suficient de a fi întrunite doar

prevederile art. 6 din Legea nr. 1545/1998, dar este necesară și întrunirea

dispozițiilor prevăzute de art. 3 alin.(1) din aceeași Lege. Astfel pentru

angajarea statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire

penală, este nevoie de existența faptei ilicite, respectiv nu orice acțiune a

organelor de drept atrage răspunderea statului, la caz atragerea la răspundere

contravențională și aplicarea de către agentul constatator a amenzii

contravenționale nu atrage răspunderea satului. Întocmirea procesului-verbal

cu privire la contravenție constituie o modalitate legală de desfășurare a

procesului contravențional, iar însăși pornirea procesului contravențional cu

privire la contravenție, recunoașterea persoanei în calitate de contravenient

sunt măsuri procesuale ce țin de procesul contravențional care nu încalcă în

esență drepturilor ale persoanei și nu cauzează prejudicii dacă nu sunt

definitive și dacă nu afectează iremediabil drepturi ale persoanei în privința

cărei se întocmește proces-verbal cu privire la contravenție. La momentul

depistării comiterii unei fapte care poate fi calificată drept contravenție,

agentul constatator este obligat nemijlocit de a întreprinde toate măsurile

prevăzute de legislația contravențională, aceste acțiuni nu pot fi calificare

drept acțiuni ilicite, deoarece îndeplinirea cu exactitate a atribuțiilor de

serviciu este o obligație directă și iminentă, motiv din care nu pot fi reținute

argumentele reclamantului că acțiunile agentului constatator i-ar fi cauzat

9

prejudicii. Procesul-verbal cu privire la contravenție a fost întocmit nu de

către o autoritate publică, dar de către agentul constatator, de unde reiese că

instituția nu poate răspunde pentru acțiunile agentului constatator, care

acționează independent și în conformitate cu legislația în vigoare.

Intimatul/reclamant nu a demonstrat cumularea tuturor condițiilor generale

necesare pentru antrenarea răspunderii Inspectoratului General al Poliției în

prezenta speță, ceea ce exclude răspunderea acestuia și necesitatea reparării

prejudiciului, care survine doar drept consecință directă a faptei ilicite

comisă de autorul acesteia, situație care în speță nu se atestă, totodată statul

Republica Moldova nu are obligația de a compensa sumele exagerate

contractate între client și apărătorul său. Atribuțiile și obligațiile agentului

constatator sunt reglementate în mod expres de către Codul contravențional,

iar recurentului Inspectoratul General al Poliției nu îi sunt opozabile acțiunile

întreprinse de către agentul constatator în cadrul cauzei contravenționale,

Inspectoratul General al Poliției, de fapt, fiind instituția care creează condiții

pentru activitatea agentului constatator, nefiind împuternicit de a interveni în

procesul contravențional sub nici o formă.

regres în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 1545/1998,

deoarece într-un final nu duce la realizarea scopului primordial al actului

normativ de prevenție a acțiunilor ilicite constatate în cadrul urmăririi penale

și cauzelor contravenționale.

contravențional, constatând în procesul de judecată fapte de încălcare a

legalității și a drepturilor omului, instanța de judecată emite, odată cu

hotărârea, și o încheiere interlocutorie, prin care aceste fapte se aduc la

cunoștință persoanei cu funcție de răspundere responsabile. O astfel de

încheiere nu a fost emisă în cadrul examinării dosarului contravențional, or

instanța s-a expus din punct de vedere procedural asupra nulității procesului-

verbal cu privire la contravenție. Astfel, dreptul persoanei de recuperare a

prejudiciului cauzat survine numai în cazul și perioada procesului

contravențional, iar procesul contravențional a fost finalizat, fapt demonstrat

prin hotărârile emise pe cauza contravențională. Totodată, deși

intimatul/reclamantul avea dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului în

cadrul procesului contravențional, aceasta din motive necunoscute nu a

facut-o, prin urmare, potrivit prevederilor art. 2006 alin.(3) din Codul civil,

obligația de reparare nu se naște în măsura în care cel prejudiciat a omis, cu

intenție ori din culpă gravă să înlăture prejudiciul prin mijloace legale,

reclamantul urmând să înainteze pretențiile în cadrul procesului

contravențional. Prin urmare, intimatul/reclamantul urma să solicite

prejudiciul cauzat în cadiul procesului contravențional inițiat, ori pornind de

la prevederile generale ale Codului Contravențional înglobate în art. 1 alin.(l)

a actului legislativ, stipulează expres că prezentul cod este lege a Republicii

Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile și dispozițiile

10

generale și special în materie contravențională, determină faptele ce

constituie contravenții și prevede procesul contravențional și sancțiunile

contravenționale. În concluzie, dispozițiile normelor Codului

contravențional în care sunt prevăzute drepturile de recuperare a

prejudiciului material presupus cauzat sunt aplicabile în cadrul proceselor

contravenționale, iar în momentul în care reclamantul nu a beneficiat de

aceste drepturi în cadrul procesului contravențional, fiind emise hotărâri

definitive asupra cazului contravențional, aceste prevederi nu mai sunt

aplicabile reclamantului în cadrul unui proces civil. Faptul că nu a dorit sa

beneficieze de drepturile prevăzute în procesul contravențional nu poate fi

imputat autorităților publice.

că urmează a fi încasată suma de 750 de lei cu titlu de amendă

contravențională achitată la data de 11 iulie 2020 de către Colesnic

Alexandru din contul Inspectoratului General al Poliției. Or, potrivit pct. 1.1.

din Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 172/2019 cu privire la modul de

achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul

trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2020, încasările la bugetele

componente ale bugetului public național constituie totalitatea impozitelor,

taxelor, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie, precum și alte

încasări stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. Pct. 1.4 al Ordinului

prenotat stabilește că pentru asigurarea controlului corectitudinii încasărilor

la bugetul public național se utilizează Registrul codurilor IBAN. Ministerul

Finanțelor generează și actualizează codurile IBAN aferente încasărilor în

bugetul public național. Iar conform pct. 2.2. din Ordin, informația referitor

la codul IBAN pentru veniturile colectate sunt oferite de către

autoritățile/instituțiile bugetare respective, iar plățile se virează conform

următoarelor date bancare: Beneficiar: Ministerul Finanțelor - Trezoreria de

Stat; Codul IBAN: conform codurilor IBAN oferite de către

autoritățile/instituțiile bugetare. Totodată, conform art. 13 alin.(2) din Legea

nr. 1545/1998, amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea

au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume. În speță

se constată că suma de 750 de lei care a fost virată la contul Ministerului

Finanțelor, urmează a fi restituită de către acesta. Conform prevederilor pct.

4.1 și 4.23 din Modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public

național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2020,

aprobat prin Anexă la Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 172/2019,

amenzile aplicate de Inspectoratul național de securitate publică constituie

încasări ale bugetului de stat. Totodată, contul IBAN indicat în Confirmarea

achitării notei de plată nu este al Inspectoratului General al Poliției,

Inspectoratului național de securitate publică sau Ministerul Afacerilor

Interne drept urmare Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului

național de securitate publică sau Ministerul Afacerilor Interne nu a încasat

de la Alexandru Colesnic suma de 750 de lei. În altă ordine de idei, calitatea

11

de administrator a veniturilor încasate din contul amenzilor aplicate de

Inspectoratul național de securitate publică o avea Serviciul Fiscal de Stat

(Anexa nr. 1 la Modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public

național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2020).

Potrivit pct. 4 și 8 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului național de securitate publică din subordinea Inspectoratului

General al Poliției, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.

351/2020, Inspectoratului național de securitate publică reprezintă o

subdiviziune specializată a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, cu statut de persoană juridică de drept public, cu

competența pe întreg teritoriul Republicii Moldova, are sediul în municipiul

Chișinău, dispune de ștampila Stemei de Stat și denumirea în limba de stat

și cont trezorerial și alte atribute specifice. Misiunea Inspectoratului național

de securitate publică constă în realizarea atribuțiilor Poliției în domeniul de

ordine și securitate publică. Iar potrivit pct. 2 și 3 din Regulamentul cu

privire la organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2017, Ministerul este organul central de

specialitate al administrației publice care asigură realizarea politicii

guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate și este

persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău, și

dispune de denumire, de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de

conturi trezoreriale, precum și de alte atribute specifice autorităților publice,

stabilite în legislație.

judecată înaintate, recurentul s-a referit la un caz similar, în opinia sa, în

cadrul căruia la 24 decembrie 2019 Gheorghe Străisteanu a depus o cerere,

prin care a solicitat Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz

consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998 privind modul de recuperare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești, articolelor 45, 383, 384, 441 din Codul

contravențional, articolelor 1, 2, 9, 15, 16, 19, 21, 858, 1998, 2007, 2036,

2037 din Codul civil. Prin încheierea din 05 februarie 2020 a Curții Supreme

de Justiție (dosarul nr. 2ra-115/20), s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea

depusă de către Gheorghe Străisteanu cu privire la emiterea unui aviz

consultativ.

2ra-514/21, 2ra-258/21 Mocanu S. vs Ministerul Justiției și Inspectoratul

Național de Securitate Publică cu privire la repararea prejudiciului cauzat;

cauza nr. 2ra-959/2020, Sandu St. vs Ministerul Justiției și Inspectoratul

național de securitate publică cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție; cauza nr. 2ra-182/2020 la cererea de chemare în

judecată înaintată de Străisteanu Gh. vs Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Inspectoratul național de securitate publică privind constatarea

12

faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională

ilegală, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, încasarea

prejudiciului moral; cauza nr. 2ra-2059/19, Chersac V. vs Inspectoratul

național de securitate publică, Ministerul Justiției privind încasarea

prejudiciului material și moral; cauza nr. 2ra-565/20, Odobescu Gh. vs

Inspectoratul național de securitate publică și Ministerul Justiției cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție; cauza

nr. 2ra-2450/18, Balan M. vs Ministerul Justiției și Inspectoratul național de

securitate publică; cauza nr. 2ra- 1163/17, Dovgani A. vs. Ministerul Justiției

și Inspectoratul național de securitate publică; cauza nr. 2ra-1458/22,

Dovgani A. vs Inspectoratul național de securitate publică, intervenient

accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral.

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

recursul Inspectoratului General al Poliției.

intimaților și intervenientului accesoriu copiile recursurilor declarate,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, extrasul din poșta electronică, avizul de recepție, anexate la

materialele dosarului (Vol.II, f.d.39-40,46).

a depus referință la cererile de recurs, exprimând poziția în favoarea

admiterii acestora.

Serviciul Fiscal de Stat a depus referință, motivând, în esență, că în

procedura de restituire a amenzii contravenționale, se limitează doar la

executarea actului emis de organele abilitate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

13

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Inspectoratul Național de Securitate Publică vor fi examinate prin prisma

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare de la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 23

ianuarie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 14 martie 2024, conform scrisorii (Vol.I, f.d.253).

14

Din textul recursurilor se deduce că au luat cunoștință de decizia instanței de

apel la 14 martie 2024, pe pagina web a instanței. Astfel, recursurile depuse

la 15 martie 2024 sunt în termen.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

niciun temei de admisibilitate în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, citat supra, în redacția din 01 septembrie 2023, însă au

indicat la general prevederile art.432 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul de

procedură civilă, în redacția până la 01 septembrie 2023.

stabilite de norma în vigoare la data declarării recursurilor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate. Mai mult, motivele invocate

în cererile de recurs sunt similare celor invocate pe parcursul judecării

cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu

respectarea prevederilor legale.

a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

15

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursurile declarate de Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit.

a), urmează a fi considerate inadmisibile.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică împotriva deciziei din

23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

16