2ra-959/20 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-959/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. S. Ghercavii)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A.Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Stela

Sandu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stela Sandu

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare Nord cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție,

împotriva deciziei din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Stela Sandu, a fost casată hotărârea din 30 octombrie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 iulie 2019 Stela Sandu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare Nord (denumirea

corectă Regimentul de Patrulare Nord al INP al IGP din cadrul MAI RM) cu privire

la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 noiembrie 2018 agentul constatator din

cadrul Companiei nr.1 Bălți al Regimentului de Patrulare Nord al INP IGP MAI

RM - Popov Andrei, i-a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pentru

faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 235 alin. (1) Cod contravențional,

precum că dînsa, la data de 15 noiembrie 2018 aproximativ la ora 23:28, conducând

automobilul de model „Tayota Corolla” cu număr de înmatriculare xxxxx

deplasîndu-se pe str. xxxxx, a încălcat regulile de folosire a centurii de siguranță,

prin ce a ignorat prevederile art. 11 lit.b) din Regulamentul circulației rutiere.

Prin decizia agentului constatator din 15 noiembrie 2018 i-a fost aplicată

sancțiunea amenzii contravenționale în mărime de 9 unități convenționale,

echivalentul a 450 lei și 3 puncte de penalizare.

Reclamanta a menționat că a contestat procesul verbal cu privire la

contravenție și decizia de sancționare și la 07 martie 2019 a fost emisă hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care contestația i-a fost admisă, fiind anulat

procesul verbal contravențional și decizia de sancționare din 15 noiembrie 2018

întocmite în baza art. 235 alin. (1) Cod contravențional, dispunîndu-se încetarea

procesului contravențional din lipsa faptei contravenționale. Hotărârea în cauză a

fost contestată cu recurs de către agentul constatator și la 16 iunie 2019 a fost emisă

decizia Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins ca nefondat recursul agentului

Popov Andrei și menținută, fără modificări, hotărârea atacată.

A invocat reclamanta că, a fost sancționată de către agentul constatator fără

careva temei legal, iar prin acțiunile ilicite și neîntemeiate ale agentului constatator

iau fost cauzate stări de nervozitate, deprimări și suferințe fizice, chestiune ce

impune necesitatea solicitării prejudiciului moral.

A solicitat reclamanta încasarea în mod solidar din contul bugetului de stat,

precum și din contul Inspectoratului Național de Patrulare Nord cu sediul în mun.

Bălți, str. I. Franco 2A (denumire corectă – Regimentul de Patrulare Nord al INP al

IGP din cadrul MAI RM) a prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central

acțiunea depusă de Stela Sandu a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, Stela Sandu la

07 noiembrie 2019 a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Stela Sandu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

În susținerea soluției sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 53 alin.

(2) din Constituție, art. 14 alin. (1) și (2), 1405 alin. (1), 1422 alin. (1) din Codul

civil, art. 3 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

de judecată nr. 1545 din 25 februarie 1998 și a reținut că, din conținutul cererii de

chemare în judecată depusă de Stela Sandu rezultă solicitarea reparării prejudiciului

din contul bugetului de stat și din contul agentului constatator ca urmare a acțiunilor

ilegale de tragere la răspundere contravențională și sancționare contravențională cu

amenda de către agentul constatator. Însă, după cum indică normele mai sus citate,

repararea din contul bugetului de stat a prejudiciului într-o cauză contravențională

survine doar ca urmare a supunerii persoanei la arest contravențional ilegal, în cazul

reținerii contravenționale ilegale sau a aplicării ilegale a amenzii contravenționale

de către instanța de judecată.

La caz, însă, Stela Sandu nu a fost supusă arestului contravențional, reținerii

contravenționale, precum și nu i-a fost aplicată de către instanța de judecată amenda

contravențională; respectiv, Stela Sandu nu este îndreptățită să solicite repararea

prejudiciului moral din contul bugetului de stat. Prin urmare, în latura pretențiilor

legate de solicitarea încasării prejudiciului din contul bugetului de stat, cererea de

chemare în judecată a Stelei Sandu este neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a aplicat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr.

320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și

pct. 20 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, a conchis că Regimentul de Patrulare Nord

cu sediul mun. Bălți, str. I. Franco 2A, constituie o unitate/serviciu de patrulare din

nordul țării subordonat Inspectoratului Național de Patrulare cu sediul în mun.

Chișinău, str. Doina, 102, respectiv Regimentul menționat nu poate figura în mod

desinestătător ca subiect al raportului obligațional de răspundere civilă inițiat de

Stela Sandu, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale specializate –

2

Inspectoratul Național de Patrulare din cadrul IGP al MAI RM, cu statut de

persoană juridică și cu competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Prin urmare, Colegiul Civil al instanței de apel a reținut că, acțiunea formulată

de Stela Sandu împotriva Regimentului de Patrulare Nord (denumit de reclamantă

ca Inspectoratul Național de Patrulare Nord cu sediul: mun. Bălți, str. Ivano Franco

2A) este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător.

La 16 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Stela Sandu a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, le consideră neîntemeiate și urmează a fi casate.

A susținut că agentul constatator a emis decizia la 15 noiembrie 2018, iar

decizia Curții de Apel Bălți prin care a fost respins ca nefondat recursul agentului

constatator cu menținerea fără modificări a hotărârii atacate, a fost emisă la 12 iunie

2019, în tot acest timp a suportat emoții negative, deprimări, stres. Orice situație

neplăcută lasă o urmă asupra stării psihice a persoanei, același lucru a fost și în

cazul ei.

Prin notificarea din 01 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 11 iunie 2020 Ministerul Justiției a recepționat copia recursului declarat

de Stela Sandu, însă nu s-a folosit de dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 27 februarie

2020 a fost recepționată de Stela Sandu la 11 mai 2020, fapt confirmat prin avizul

de recepție a scrisorii (f.d.89).

Astfel, recursul declarat de Stela Sandu la 16 aprilie 2020, prin intermediul

oficiului poștal, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stela Sandu nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Stela Sandu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Stela Sandu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4