2ra-959/20 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-959/2020 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. S. Ghercavii) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A.Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Stela Sandu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stela Sandu împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare Nord cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție, împotriva deciziei din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Stela Sandu, a fost casată hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 05 iulie 2019 Stela Sandu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare Nord (denumirea corectă Regimentul de Patrulare Nord al INP al IGP din cadrul MAI RM) cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 noiembrie 2018 agentul constatator din cadrul Companiei nr.1 Bălți al Regimentului de Patrulare Nord al INP IGP MAI RM - Popov Andrei, i-a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pentru faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 235 alin. (1) Cod contravențional, precum că dînsa, la data de 15 noiembrie 2018 aproximativ la ora 23:28, conducând automobilul de model „Tayota Corolla” cu număr de înmatriculare xxxxx deplasîndu-se pe str. xxxxx, a încălcat regulile de folosire a centurii de siguranță, prin ce a ignorat prevederile art. 11 lit.b) din Regulamentul circulației rutiere. Prin decizia agentului constatator din 15 noiembrie 2018 i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în mărime de 9 unități convenționale, echivalentul a 450 lei și 3 puncte de penalizare.

Reclamanta a menționat că a contestat procesul verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare și la 07 martie 2019 a fost emisă hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care contestația i-a fost admisă, fiind anulat procesul verbal contravențional și decizia de sancționare din 15 noiembrie 2018 întocmite în baza art. 235 alin. (1) Cod contravențional, dispunîndu-se încetarea procesului contravențional din lipsa faptei contravenționale. Hotărârea în cauză a fost contestată cu recurs de către agentul constatator și la 16 iunie 2019 a fost emisă decizia Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins ca nefondat recursul agentului Popov Andrei și menținută, fără modificări, hotărârea atacată.

A invocat reclamanta că, a fost sancționată de către agentul constatator fără careva temei legal, iar prin acțiunile ilicite și neîntemeiate ale agentului constatator iau fost cauzate stări de nervozitate, deprimări și suferințe fizice, chestiune ce impune necesitatea solicitării prejudiciului moral. A solicitat reclamanta încasarea în mod solidar din contul bugetului de stat, precum și din contul Inspectoratului Național de Patrulare Nord cu sediul în mun. Bălți, str. I. Franco 2A (denumire corectă – Regimentul de Patrulare Nord al INP al IGP din cadrul MAI RM) a prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei. Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central acțiunea depusă de Stela Sandu a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, Stela Sandu la 07 noiembrie 2019 a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de Stela Sandu, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

În susținerea soluției sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție, art. 14 alin. (1) și (2), 1405 alin. (1), 1422 alin. (1) din Codul civil, art. 3 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată nr. 1545 din 25 februarie 1998 și a reținut că, din conținutul cererii de chemare în judecată depusă de Stela Sandu rezultă solicitarea reparării prejudiciului din contul bugetului de stat și din contul agentului constatator ca urmare a acțiunilor ilegale de tragere la răspundere contravențională și sancționare contravențională cu amenda de către agentul constatator.

Însă, după cum indică normele mai sus citate, repararea din contul bugetului de stat a prejudiciului într-o cauză contravențională survine doar ca urmare a supunerii persoanei la arest contravențional ilegal, în cazul reținerii contravenționale ilegale sau a aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată. La caz, însă, Stela Sandu nu a fost supusă arestului contravențional, reținerii contravenționale, precum și nu i-a fost aplicată de către instanța de judecată amenda contravențională; respectiv, Stela Sandu nu este îndreptățită să solicite repararea prejudiciului moral din contul bugetului de stat. Prin urmare, în latura pretențiilor legate de solicitarea încasării prejudiciului din contul bugetului de stat, cererea de chemare în judecată a Stelei Sandu este neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a aplicat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și pct. 20 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, a conchis că Regimentul de Patrulare Nord cu sediul mun. Bălți, str. I. Franco 2A, constituie o unitate/serviciu de patrulare din nordul țării subordonat Inspectoratului Național de Patrulare cu sediul în mun.

Chișinău, str. Doina, 102, respectiv Regimentul menționat nu poate figura în mod desinestătător ca subiect al raportului obligațional de răspundere civilă inițiat de Stela Sandu, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale specializate – 2 Inspectoratul Național de Patrulare din cadrul IGP al MAI RM, cu statut de persoană juridică și cu competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, Colegiul Civil al instanței de apel a reținut că, acțiunea formulată de Stela Sandu împotriva Regimentului de Patrulare Nord (denumit de reclamantă ca Inspectoratul Național de Patrulare Nord cu sediul: mun. Bălți, str. Ivano Franco 2A) este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător.

La 16 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Stela Sandu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră neîntemeiate și urmează a fi casate. A susținut că agentul constatator a emis decizia la 15 noiembrie 2018, iar decizia Curții de Apel Bălți prin care a fost respins ca nefondat recursul agentului constatator cu menținerea fără modificări a hotărârii atacate, a fost emisă la 12 iunie 2019, în tot acest timp a suportat emoții negative, deprimări, stres.

Orice situație neplăcută lasă o urmă asupra stării psihice a persoanei, același lucru a fost și în cazul ei. Prin notificarea din 01 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. La 11 iunie 2020 Ministerul Justiției a recepționat copia recursului declarat de Stela Sandu, însă nu s-a folosit de dreptul de a depune referință. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2020 a fost recepționată de Stela Sandu la 11 mai 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii (f.d.89). Astfel, recursul declarat de Stela Sandu la 16 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, este în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stela Sandu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Stela Sandu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Stela Sandu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4