2ra-1683/22 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1683/22 (2-21179598-01-2ra-30112022) Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 25 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Daniel Grib împotriva Inspectoratului Național de Patrulare Nord, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu – agentul constatator, Dumitru Oboroc cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de avocatul Stela Sandu, în interesele apelantului Daniel Grib și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 06 decembrie 2021, Daniel Grib a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare Nord, Ministerul Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 18 februarie 2021 de către reprezentantul agentului constatator din cadrul DP Nord a INSP, Dumitru Oboroc, în privința reclamantului a fost întocmită decizia de sancționare, emisă în baza acordului de colaborare, pentru faptul că la data de 18 februarie 2021, ora 23.45, conducea mijlocul de transport de model VAZ 2107, cu n/î XXXXX, fără revizia tehnică și asigurare de răspundere civilă în mod obligatoriu, precum și fără permis de conducere asupra sa, astfel ignorând prevederile pct.120, pct. 10 alin. 2 lit. a) RCR, reclamantul fiind sancționat pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 229 alin. 2, 3, art. 232 alin.1 Cod contravențional cu amendă în mărime de 3 u.c., echivalent a 150 lei și 3 u.c., echivalent a 150 lei cu aplicarea a 5 puncte de penalizare.

A menționat reclamantul că, nefiind de acord cu decizia de sancționare emisă în baza acordului de colaborare, la data de 24 ianuarie 2021 a contestat-o cu recurs, solicitând declararea nulității acesteia cu încetarea procesului contravențional din motivul lipsei faptei contravenționale.

A mai indicat reclamantul că, prin decizia din 14 iulie 2021 a Judecătoriei 1 Bălți, a fost admisă contestația depusă de avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Daniel Grib, împotriva deciziei emise în baza acordului de colaborare a agentului constatator din cadrul Direcției de Patrulare Nord al INSP, Dumitru Oboroc din data de 18 februarie 2021, prin care a fost supus răspunderii contravenționale conform art. 229 alin. 2), 3), art. 232 alin.1) Cod contravențional, cu anularea deciziei emise în baza acordului de colaborare de către agentul constatator din cadrul Direcției de Patrulare Nord al INSP, Dumitru Oboroc din data de 18 februarie 2021, aceasta fiind menținută prin decizia din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de agentul constatator al DP ”Nord” a INSP, Dumitru Oboroc, declarat împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

A considerat reclamantul că, prin acțiunile ilegale ale organelor de drept i s- a adus atingere dreptului extra-patrimonial manifestat prin stări psihologice și anume: lezarea onoarei și demnității, tristețe, deprimare, frică, umilință, inferioritate și stres. La fel, a indicat reclamantul că, emoțiile negative care persistă și acum i-au afectat acestuia starea psihică, acțiunile organului cu funcție de răspundere lăsându-i consecințe și în prezent, având în vedere că suferințele emoționale durează în timp, astfel, primul a evaluat aceste suferințe psihice în sumă de 20 000 lei, care urmează a fi încasate din contul pârâților. Totodată, a mai indicat reclamantul că, în cadrul examinării cauzei contravenționale în instanțele de judecată, acesta a fost reprezentat de către avocat, cu care a încheiat un contract de asistență juridică, suportând cheltuieli, în sensul dat, în sumă de 5000 lei.

Astfel, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, încasarea, solidară, din contul pârâților a prejudiciului material în mărime de 5000 lei, ce constituie cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul cauzei contravenționale și prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei. Prin hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 28 februarie 2022 și ulterior la 17 mai 2022, avocatul Stela Sandu, în interesele lui Daniel Grib, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de avocatul Stela Sandu, în interesele apelantului Daniel Grib și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele 2 anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii contestate, din următoarele considerente.

La caz, instanța de apel a reiterat prevederile art. 384 alin. 2) lit. u) și alin. 31) din Codul contravențional, potrivit căruia: persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile pretins ilicite ale autorității competente să constate contravenția, doar în cazul existenței unei hotărâri judecătorești definitive de constatare a caracterului ilicit al acțiunilor agentului constatator.

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313, alin. 5) din Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigații.

Potrivit prevederilor art.12, alin.1) din Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova. Iar în conformitate cu art.14, alin.1 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sînt unități ale Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate.

Potrivit prevederilor art.15 alin.1) din Legea menționată supra, poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale - unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care sînt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției. Astfel, instanța de apel a stabilit că, contravenția a fost constatată de către agentul constatator al Direcției Patrulare Nord care reprezintă o subdiviziune teritorială a Inspectoratului Național de Securitate Publică fără personalitate juridică.

Pretențiile reclamantului formulate împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al RM (succesor de drepturi al Inspectoratului Național de Patrulare), nu pot fi admise și pe motiv că Inspectoratul Național de Patrulare, absorbită de Inspectoratul Național de Securitate Publică al RM, fiind o 3 subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere delictuală civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Or, art.12 alin.1) din Legea nr 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, prevede că Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova și calitatea de pârât urmează să o aibă anume - Inspectoratul General al Poliției, care are sediul în orașul Chișinău, cum și își are sediul în orașul Chișinău și Ministerul Justiției al RM. Colegiul instanței de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de Daniel Grib împotriva Inspectoratului Național de Patrulare Nord, Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu – agentul constatator, Dumitru Oboroc cu privire la repararea prejudicului material și moral.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de avocatul Stela Sandu, în interesele apelantului Daniel Grib și a menține hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La 27 octombrie 2022, reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți și emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii. În motivarea recursului depus, recurentul Daniel Grib, reprezentat de avocatul Stela Sandu a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței. Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 noiembrie 2022 (f.d. 122), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus, informând despre necesitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 09 ianuarie 2023, reprezentantul intimatului Serviciul patrulare Edineț, Ocnița, Briceni al Secției patrulare „Nord” a Direcției patrulare „Nord” al Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției, Iurie Burlacu a solicitat respingerea recursului depus ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 septembrie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 27 octombrie 2022. 4 Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal și poștei electronice a copiei deciziei integrale participanților la proces la 12 octombrie 2022, conform scrisorii de însoțire (f.d. 108), iar potrivit avizului de recepție contrasemnat nr. DS8007071187AS, recurentul Daniel Grib a recepționat copia deciziei la – 21 octombrie 2022 (f.d. 110). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre 5 probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului Daniel Grib, avocatul Stela Sandu, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 6