2ra-46/25 — repararea prejudiciului moral

2ra-46/25 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Alexandru Savva

și admiterea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliție

în cauza civilă

Alexandru Savva împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al

Poliției

(constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională, a

lezării dreptului la prezumția nevinovăției, precum și solicitarea recuperării

prejudiciului material și moral)

împotriva deciziei din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

Dosarul nr. 2ra-46/25

NR. PIGD 2-21148872-01-2ra-10022025

Instanța de apel nu a respectat criteriile legale privind cuantificarea prejudiciului

moral, stabilind în mod eronat cuantumul acestuia acordat în temeiul Legii nr.

1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. A. Sandu

Curtea de Apel Chișinău - jud. D. Dulghieru, A. Malîi, O. Cojocaru

22 ianuarie 2026

Examinând în lipsa părților cererile de recurs declarate de Alexandru

Savva și Inspectoratul General al Poliție,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului

Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției privind

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională,

lezarea dreptului la prezumția nevinovăției, recuperarea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Chișinău, sediul Râșcani, din 16 iunie 2018, menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 29 noiembrie 2018, a fost anulat procesul-verbal contravențional nr.

MAI03837314 din 16 februarie 2018, întocmit în baza art. 236 alin. (2) din Codul

contravențional, pe motiv că fapta nu întrunea elementele constitutive ale

contravenției.

drept și că, odată ce s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor autorității competente

de examinarea cauzelor contravenționale, este îndreptățit să solicite repararea

prejudiciului, în temeiul art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

având în vedere anularea procesului-verbal din 16 februarie 2018, are dreptul de a

solicita constatarea încălcării dreptului de a nu fi atras ilegal la răspundere

contravențională, garantat și de art. 21 din Constituție, care prevede prezumția

nevinovăției.

răspunderii statului în cazul erorilor judiciare este existența unui act de reabilitare,

care confirmă recunoașterea greșelii de către autoritatea statală și a prejudiciului

cauzat. A afirmat că, în urma acțiunilor organelor de drept, a suferit prejudicii

psihologice, manifestate prin blocaje emoționale, stres, anxietate, demoralizare,

1

descurajare, limitarea plăcerii de a trăi și dificultăți în depășirea obstacolelor, toate

cauzate de ignorarea intenționată a legii de către reprezentanții organelor de drept.

cauzei contravenționale, a suportat costuri în valoare de 69,05 lei pentru trimiteri

poștale, sumă pe care o solicită spre compensare.

CEDO, art. 3 al Protocolului nr. 7 la CEDO, art. 6 alin. (2) din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 20, 21 și 53 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova, precum și pe articole relevante din Codul penal, Codul

contravențional, Codul civil, Codul de procedură civilă și din Legea nr. 1545/1998

și Legea nr. 320/2012 privind activitatea poliției și statutul polițistului.

la răspundere contravențională și lezarea dreptului la prezumția nevinovăției, prin

întocmirea procesului-verbal din 16 februarie 2018 și prin decizia de sancționare

emisă de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Securitate

Publică, încasarea, în mod solidar, din contul Inspectoratului Național de

Securitate Publică și al Inspectoratului General al Poliției, a unui prejudiciu moral

în sumă de 10.000 de lei, cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

contravențională în temeiul procesului-verbal nr. MAI03837314 din 16.02.2018 și

a sancțiunii aplicate în baza art. 236 alin. (2) din Codul contravențional,

compensarea cheltuielilor suportate în cadrul procesului contravențional, în sumă

de 69,05 lei, și a costurilor poștale în valoare de 26,85 lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Tihon, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 15 decembrie 2022,

pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins și menținută hotărârea 15 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

2

a declarat recurs împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie

admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

declarat, a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2023, în cauza civilă

intentată de Alexandru Savva împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General

al Poliției privind constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere

contravențională, lezarea dreptului la prezumția nevinovăției, recuperarea

prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

și a dispus rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Alexandru Savva, reprezentat de avocatul Vitalie Tihon și a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 decembrie 2022, pronunțată

în cauza intentată împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de

Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției, având ca obiect

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională,

lezarea prezumției nevinovăției, repararea prejudiciului și compensarea

cheltuielilor de judecată.

dispunându-se încasarea de la Inspectoratul General al Poliției a sumei de 3.000

lei cu titlu de prejudiciu moral, 69,05 lei – cheltuieli de proces, și 15,30 lei –

cheltuieli poștale. Restul pretențiilor au fost respinse ca neîntemeiate.

în mod ilegal un proces contravențional, iar, ca urmare, acesta a fost tras ilegal la

răspundere contravențională. Din acest motiv, Alexandru Savva a dobândit dreptul

de a pretinde despăgubiri, în temeiul art. 383 alin. (3) și art. 384 alin. (2) lit. u) din

Codul contravențional, precum și în baza Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Deoarece prin

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 16 iulie 2018, a fost admisă

contestația formulată de Alexandru Savva și a fost încetat procesul

contravențional, din motivul inexistenței faptei contravenționale, s-a considerat că

persoana a fost repusă în drepturi.

3

compensației se stabilește de instanță, în conformitate cu art. 11 din Legea nr.

1545/1998 și art. 2036–2037 Cod civil, ținând cont de caracterul și gravitatea

suferințelor, precum și de circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

a justificat și nici nu a încercat să justifice ingerința în drepturile lui Alexandru

Savva, prin întocmirea procesului-verbal contravențional nr. MAI03837314 din 16

februarie 2018. În consecință, instanța de apel a obligat Inspectoratul General al

Poliției să-i achite acestuia suma de 3000 lei, cu titlu de despăgubire morală, sumă

apreciată ca fiind echitabilă.

mod solidar, despăgubiri și de la Inspectoratul Național de Securitate Publică și

Ministerul Justiției, constatând că acestea nu pot avea calitate de pârât distinct,

întrucât nu au personalitate juridică separată și nu pot figura ca subiecte de sine

stătătoare în raportul de răspundere civilă.

judecată, obligând pârâtul să achite suma de 69,05 lei, reprezentând cheltuieli

suportate în procesul contravențional, și suma de 15,30 lei, cu titlu de cheltuieli

poștale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

fie menținută hotărârea primei instanțe.

raportul juridic dedus judecății, nu a elucidat pe deplin circumstanțele esențiale ale

cauzei, iar probelor nu li s-a oferit o apreciere completă și obiectivă.

materiale și morale, IGP a considerat că acestea sunt neîntemeiate, abuzive și

lipsite de suport probatoriu.

1545/1998, susținând că prin aplicarea sancțiunii contravenționale, ulterior

anulată, i-a fost cauzat prejudiciu. Totuși, IGP a arătat că agentul constatator este

obligat, conform Codului contravențional, să întocmească proces-verbal la

constatarea unei posibile contravenții, iar această acțiune nu poate fi calificată

drept ilicită. Conform art. 385 alin. (2) Cod contravențional, agentul constatator

acționează în limitele competenței sale, iar potrivit art. 383 alin. (3), repunerea în

4

drepturi și compensarea cheltuielilor este posibilă doar dacă persoana a fost

declarată nevinovată prin hotărâre definitivă, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta

cauză. Instanța a dispus încetarea procesului din motivul inexistenței faptei, nu

pentru nevinovăție.

nu s-a constatat o faptă ilicită a autorităților. Procesul-verbal a fost întocmit legal,

în baza art. 236 alin. (2) Cod contravențional, pentru depășirea limitei de viteză.

constatator, întrucât acesta acționează individual în exercitarea atribuțiilor de

serviciu. Mai mult, obligația de compensare aparține statului, prin Ministerul

Justiției, conform art. 13 din Legea nr. 1545/1998.

ordine de recurs (dosarele nr. 2ra-513/21, 2ra-514/21, 2ra-258/21, 2ra-959/2020),

în care s-au respins cereri de chemare în judecată întemeiate pe aceleași

considerente legale.

deciziei din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia în partea pretențiilor respinse și pronunțarea unei noi hotărâri în acea parte,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

învinuirea nejustificată pentru o faptă contravențională care s-a dovedit

inexistentă, considerându-se îndreptățit la repararea prejudiciului moral. A

solicitat încasarea sumei de 10.000 lei, apreciind că aceasta este echitabilă și

proporțională cu suferințele suportate, în conformitate cu principiile jurisprudenței

CEDO și ale practicii naționale. A invocat că instanța de apel nu a stabilit corect

circumstanțele cauzei, motiv pentru care hotărârea urmează a fi casată în partea

pretențiilor respinse, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate

modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.”

Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte

normative: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023.”

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte

normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

5

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în

baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un

complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet

din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat

admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să

modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale

instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă

prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

6

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni).”

„Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate

apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană

are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial

cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care,

în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii

contravenționale.”

„Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară

și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite

ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

Realizarea de către persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional

a drepturilor sale ori renunțarea la realizarea acestor drepturi nu poate fi interpretată în

detrimentul persoanei și nu poate avea consecințe nefavorabile pentru ea.

Dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre

judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.”

„Încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei

în a cărei privință a fost pornit.”

specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III (dreptul la repararea prejudiciului moral)

se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul material și moral

a fost cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât

instanța de judecată se repară de către aceste organe.

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

7

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri: condamnare ilegală, tragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului

preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea; aplicare ilegală, în

calitate de sancțiune contravențională, a arestului, a muncii neremunerate în folosul

comunității.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit

în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință

publică la data de 17 octombrie 2024, iar decizia motivată a fost expediată

participanților la proces la 24 ianuarie 2025 (f.d. 167, vol. II). Prin urmare,

recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției la 24 ianuarie 2025 și de

Alexandru Savva la 18 martie 2025 au fost depuse în termen legal (a se vedea pct.

31).

General al Poliției și de Alexandru Savva împotriva deciziei instanței de apel,

reține că litigiul vizează stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul

moral pretins a fi fost cauzat prin acțiunile autorităților publice, în temeiul Legii

nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Instanța urmează să verifice proporționalitatea compensației stabilite, în raport cu

criteriile legale și principiul echității.

judecată constată că recursul declarat de Alexandru Savva este nefondat, întrucât

nu a fost demonstrată necesitatea majorării cuantumului despăgubirii morale

8

stabilite de instanța de apel. Pe de altă parte, recursul declarat de Inspectoratul

General al Poliției este întemeiat și urmează a fi admis, întrucât instanța de apel nu

a respectat în mod corespunzător criteriile legale privind cuantificarea

prejudiciului moral.

identificat corect cadrul juridic aplicabil și a constatat existența unei încălcări a

drepturilor lui Alexandru Savva, cuantumul despăgubirii acordate – în sumă de

3.000 lei – este disproporționat în raport cu gravitatea suferințelor reclamantului și

natura încălcării. Prin urmare, se impune diminuarea sumei stabilite, astfel încât

despăgubirea să reflecte în mod echitabil prejudiciul moral real suferit.

Șeremet din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare a întocmit procesul-

verbal nr. MAI03837314 în privința lui Alexandru Savva, pentru o pretinsă

contravenție prevăzută la art. 236 alin. (2) din Codul contravențional, aplicând o

amendă de 450 lei și 4 puncte de penalizare. Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din 16 iunie 2018, menținută de Curtea de Apel Chișinău

la 29 noiembrie 2018, procesul-verbal a fost anulat, instanțele constatând

inexistența faptei imputate.

contravențional, coroborate cu prevederile Legii nr. 1545/1998, Alexandru Savva

este îndreptățit la repararea prejudiciului cauzat prin tragerea sa nejustificată la

răspundere contravențională.

prin declanșarea și desfășurarea nelegală a procedurii contravenționale. Acest

prejudiciu rezultă din afectarea demnității și integrității psihice a persoanei, iar

potrivit art. 11 din Legea nr. 1545/1998, compensația trebuie să reflecte o

despăgubire justă și completă, stabilită prin raportare la criteriul echității.

nu se conformează criteriilor de echitate și proporționalitate, suma acordată

depășind limitele rezonabile raportate la circumstanțele speței. Deși prejudiciul

moral este real, amploarea acestuia nu justifică despăgubirea stabilită în apel.

respectiv, hotărârea definitivă prin care a fost anulat procesul-verbal

contravențional și s-a constatat inexistența faptei. Aceasta confirmă caracterul ilicit

al acțiunii autorității competente și, implicit, dreptul reclamantului la repararea

prejudiciului.

criteriilor de acordare a daunelor morale impune ajustarea sumei, astfel încât

9

compensația să reflecte un echilibru just între gravitatea suferinței și suma

acordată.

compensație rezonabilă, care reflectă corect gravitatea suferințelor cauzate

reclamantului prin declanșarea și desfășurarea nelegală a procedurii

contravenționale. Acordarea daunelor morale are caracter exclusiv compensatoriu,

nu punitiv.

diminuarea despăgubirii morale la suma de 1.500 lei, cuantum considerat suficient

pentru a acoperi prejudiciul suferit și a menține caracterul echitabil și rezonabil al

reparației, în conformitate cu practica constantă a Curții Supreme de Justiție în

cauze similare, în care despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii nr.

1545/1998 (deciziile nr. 2ra-722/24 și nr. 2ra-392/25).

sumei de 10.000 lei, Completul de judecată o consideră neîntemeiată, întrucât nu

a fost dovedită necesitatea acordării unei sume mai mari. Gravitatea încălcării, deși

existentă, nu justifică un cuantum mai ridicat decât cel stabilit, fiind deja asigurat

un echilibru just între suferințele reclamantului și despăgubirea acordată.

Justiție respinge recursul declarat de Alexandru Savva, admite recursul declarat de

Inspectoratul General al Poliției și modifică decizia instanței de apel în ceea ce

privește cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral, diminuând suma de la

3.000 (trei mii) lei la 1.500 (una mie cinci sute) lei, iar în rest menține decizia

instanței de apel.

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Alexandru Savva.

Admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.

Modifică decizia din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Savva împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului

Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției privind

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională, a

lezării dreptului la prezumția nevinovăției, precum și solicitarea recuperării

prejudiciului material și moral, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu

10

titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 3.000 (trei mii) lei la 1.500

(una mie cinci sute) lei.

În rest, menține decizia din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Diana Stănilă

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11