2ra-317/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

2ra-317/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-317/23

2-21144667-01-2ra-27022023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, L. Pruteanu, I. Cotruță

DECIZIE

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursurile declarate de către avocatul Vitalie Tihon, în interesele lui

Alexandru Savva, de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de

Securitate Publică,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Savva împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și

Inspectoratului Național de Securitate Publică cu privire la constatarea încălcării

dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, constatării încălcării

dreptului la prezumția nevinovăției admise prin întocmirea procesului-verbal cu privire

la contravenție și a deciziei de sancționare, repararea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

menținut hotărârea din data de 30 iunie 2022 și încheierea din 04 octombrie 2022 ale

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 28 septembrie 2021, Alexandru Savva a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Securitate Publică, prin

care a solicitat constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere

contravențională, constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției admise prin

întocmirea în privința sa a procesului-verbal nr. MAI 04704870 din 08 iulie 2019 și a

deciziei de sancționare, încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate

Publică a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, ca rezultat a tragerii ilegale la

răspundere contravențională și încasarea tuturor cheltuielilor suportate în cauza dată.

În motivarea acțiunii, Alexandru Savva a invocat că, la 08 iulie 2019, colaboratorii

Inspectoratului Național de Patrulare au întocmit procesul-verbal de constatare a

pretinsei fapte pe semnele contravenției, prevăzute de art. 236, alin. (2) din Codul

contravențional, fiind emisă în acest sens o decizie de sancționare, care a fost

contestată. Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

menținută prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încetat

procesul contravențional intentat în baza procesului-verbal din 08 iulie 2019 de

constatare a faptei contravenționale și sancționată de art. 236, alin.(2) din Codul

contravențional, din motivul lipsei faptei contravenției, circumstanță ce a dus la

reabilitarea de drept.

1

Reclamantul a susținut că, prin prisma faptului anulării procesului-verbal nr. MAI

04704870 din 08 iulie 2019 și a deciziei de sancționare, poate cere constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspunde contravențională. Or,

circumstanțele în care aceste acte au fost întocmite și apoi anulate, reprezintă o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților constituționale ale sale, în condițiile în

care art. 21 din Constituția Republicii Moldova garantează prezumția nevinovăției, iar

fapta de care a fost acuzat, în sensul art. 6 din CEDO, constituie „acuzație în materie

penală”.

Alexandru Savva a pretins că a fost tras ilegal la răspundere contravențională. În

așa mod, i-au fost încălcate grav precum și limitate mai multe drepturi fundamentale și

anume prezumția nevinovăției, inviolabilitatea, dreptul la libertate și siguranța

individuală, garantate de art. 5, art. 6 din CEDO, articolele 20-21 din Constituție, art.

1, alin. (2 - 3), art. 8, art. 10 și art. 11 din Codul de procedură penală.

De asemenea, a menționat că legislația în vigoare acordă dreptul persoanei

sancționate contravențional, contrar prevederilor legale, de a pretinde repararea

prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală. La admiterea contestațiilor împotriva

actelor întocmite de autoritatea competentă, în esență, s-a constatat ignorarea

prevederilor legale de către agentul constatator, iar acțiunile acestuia în sensul legii,

pot fi calificate ca fiind contrare normelor legale.

Reclamantul a afirmat că în cadrul examinării cauzei contravenționale a beneficiat

de servicii de asistență juridică din partea CA „Vitalie Tihon”, pentru serviciile cărui a

achitat suma de 3 000 lei, conform bonului de plată seria PL nr. 238902 din 04 martie

de asistență juridică suportate în cauza contravențională.

În rezultatul acțiunilor organelor de drept, reclamantul a menționat că a avut de

suferit mult din punct de vedere psihologic. Printre blocajele emoționale care au

influențat sănătatea psihologică și care își produc în continuare efectul, sunt stresul,

nervozitatea, bulversarea interioară și neliniștea, anxietate cauzată de incertitudinea

creată de organele de drept, suferințe psihice, nervi, griji, afectare sufletească și

spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, limitare de a se bucura de

plăcerea vieții, de satisfacții spirituale și materiale, disconfort psihologic, dificultatea

în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării intenționate de reprezentanții

organelor de drept a legislației în vigoare. Calitatea de contravenient în cadrul

procedurilor contravenționale, i-a creat o stare de neliniște și nesiguranță cu privire la

parcursul procesului contravențional, inclusiv prin prisma măsurilor de constrângere în

procesul contravențional, precum și a eventualului rezultat. Însăși faptul că organele

statului te învinuiesc de acțiuni ilegale pe care nu le-ai comis, fiind luate și în

considerare multitudinea hotărârilor CtEDO în care Statul RM a fost recunoscut

vinovat de încălcarea drepturilor omului la faza de urmărire penală/contravențională,

i-au motivat frică de siguranță, reputația și libertatea sa. În circumstanțele speței, este

indubitabil că, i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că a fost învinuit pe

nedrept pentru săvârșirea unei contravenții/infracțiuni. De altfel, suferințele psihice

suportate se manifestă și prin faptul că acesta a fost învinuit pentru acțiuni care s-au

dovedit că nu au avut loc. Drept urmare, este îndreptățit la repararea prejudiciului moral

cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională/penală, estimat la suma de

10 000 lei, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și frustrare. Mărimea

2

prejudiciului este în măsură de a atenua suferințele psihice cauzate, care este una

echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit.

Prin cererile de modificare și concretizare a pretențiilor, Alexandru Savva a

concretizat pârâții în proces, fiind indicat suplimentar Inspectoratul General al Poliției,

solicitând constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională

ilegală în cadrul procedurii contravenționale, constatarea lezării dreptului la prezumția

nevinovăției admise prin întocmirea în privința sa a procesului-verbal din 08 iulie 2019

și a deciziei de sancționare de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului

Național de Patrulare, încasarea, în mod solidar, din contul Inspectoratului General al

Poliției și al Inspectoratului Național de Securitate Publică a prejudiciului moral în

sumă de 10 000 lei, ca rezultat a tragerii ilegale la răspundere contravențională în

temeiul procesului-verbal din 08 iulie 2019 și deciziei de sancționare, a prejudiciului

material în mărime de 3 000 lei, ce constituie cheltuieli de asistență juridică suportate

în cadrul cauzei contravenționale și a tuturor cheltuielilor suportate în cauza dată, în

special a cheltuielilor de asistență juridică pentru serviciile prestate pentru instanța de

fond, în mărimea lor, real suportată, de 3 000 lei, conform dovezilor prezentate în acest

sens.

Prin hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva, s-a încasat de la

Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul lui Alexandru Savva suma

de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ca rezultat al tragerii ilegale la răspundere

contravențională, suma de 3 000 lei, cu titlu de prejudiciu material (cheltuieli de

asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei contravenționale), iar în total

suma de 5 000 lei. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva

împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică a fost respinsă, ca fiind

nefondată. Cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva împotriva

Ministerului Justiției și Inspectoratului General de Poliție cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală,

constatarea faptului lezării dreptului la prezumția nevinovăției admise prin întocmirea

în privința reclamantului a procesului-verbal cu privire la contravenție, și a deciziei de

sancționare, încasarea prejudiciului moral, material și a cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca fiind nefondată. (f.d.119,132-139, vol.I)

Prin încheierea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Alexandru Savva cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare.(f.d. 178-180, vol.I)

Având în vedere dezacordul cu hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul Național de

Securitate Publică și Alexandru Savva, au contestat-o cu apel.(f.d.126,129, vol.I)

Prin decizia din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au respins cererile

de apel depuse de Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul Național de Securitate

Publică și de Alexandru Savva, s-a menținut hotărârea din 30 iunie 2022 și încheierea

din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 220,221-239, vol.I)

La 01 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal Alexandru Savva,

reprezentat de avocatul Vitalie Tihon, a depus recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea respingerii apelului său, casarea hotărârii instanței de fond

în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

cererii de chemare în judecată. (f.d.1-19,vol.II)

3

În motivarea recursului Alexandru Savva, reprezentat de avocatul Vitalie Tihon,

a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată,

menționând că instanțele de judecată nu au stabilit toate circumstanțele care au

importantă pentru soluționarea cauzei, au încălcat normele de drept material și de drept

procedural.

Recurentul a susținut că prejudiciului moral pretins spre încasare, urmează să fie

proporțional suferințelor suportate, implicit având în vedere sumele dispuse spre

încasare de CtEDO, precum și de practica națională.

În opinia recurentului cuantumul prejudiciului moral, încasat de instanțele de

judecată este vădit disproporționat și diminuat în raport cu circumstanțele stabilite la

caz, or, la determinarea cuantumului prejudiciului urmează să se respecte criteriul

echității, care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste,

raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o

compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea echilibrului între

daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Alexandru Savva a menționat că i-au fost cauzate suferințe psihice, prin faptul că

a fost învinuit pe nedrept pentru săvârșirea unei contravenții, de alt fel suferințele

psihice s-au manifestat prin faptul că a fost învinuit pentru acțiuni care s-au dovedit că

nu au avut loc.

Referitor la cheltuielile de judecată suportate în prezentul litigiu, recurentul a

evidențiat că activitatea avocatului nu se rezumă la prezența sa, obligatoriu, în cadrul

ședințelor de judecată, însă la acordarea asistenței juridice, exprimate, la caz, prin

întocmirea actelor cu caracter juridic, acordarea de consultații, fapt, în speță, realizat.

Din conținutul actelor de procedură realizate rezultă cert că proiectele actelor au fost

întocmite de avocatul Vitalie Tihon, prezentate în cadrul raportului de acordare a

asistenței juridice, pentru a fi susținute, prezentate în fața instanței.

Alexandru Savva a susținut că nu prezența fizică a avocatului constituie o dovadă

de acordare a asistenței juridice, însă a actelor și acțiunilor realizate de avocat în

interesul clientului său. La caz, nu este clar, în baza cărui temei juridic valabil, dar mai

importat, în baza cărei probe, instanța a ajuns la concluziile sale. Mai mult, prin

respingerea cerinței de compensare a cheltuielilor de asistență juridică în cadrul cauzei

pendinte, acesta a fost discriminat.

La 10 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică au depus cerere de recurs

împotriva deciziei din data de 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei contestate pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.18-25, vol.II)

În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național

de Securitate Publică au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o a fi neîntemeiată și neargumentată, nefiind constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

Capătul de cerere privind solicitarea încasării prejudiciului material, cu titlu de

cheltuieli suportate de reclamant în prezenta cauză, este neîntemeiată, nefondată,

abuzivă și pur declarativă, în acest sens nefiind prezentate probe pertinente și

concludente.

La fel au menționat că Alexandru Savva nu este îndreptățit să solicite repararea

prejudiciului material cauzat, din motiv că nu se află în nici una din cazurile prevăzute

de art. 383, alin. (3), art.384, alin.(2), lit. u) și art.384 alin.(31) din Codul

4

contravențional și anume nu există nicio hotărâre definitivă prin care acesta să fi fost

declarat nevinovat, ori procesul-verbal contravențional și decizia agentului constatator

să fi fost anulate în temeiul art.441 și art. 448 din Codul contravențional, motivând

lipsa faptului contravenției.

Din hotărârea anexată de către Alexandru Savva la cererea de chemare în judecată

nu se constată condiția obligatorie stipulată de prevederile art. 384 alin.(31) din Codul

contravențional și anume nu a fost constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al

inacțiunilor autorității competente să constate contravenție sau să soluționeze cauza

contravențională.

Recurenții au declarat că agentul constatator la momentul depistării comiterii unei

fapte care poate fi calificată drept contravenție, este obligat nemijlocit de a întreprinde

toate măsurile prevăzute de Codul Contravențional. Din acest motiv, acestea nici într-

un caz nu pot fi calificate drept acțiuni ilegale, deoarece îndeplinirea cu exactitate a

atribuțiilor de serviciu este o îndatorire directă, motiv pentru care nu pot fi reținute

argumentele reclamantului precum că, agentul constatator ar fi comis abateri de la

prevederile legale.

Alexandru Savva a înaintat neîntemeiat cererea de chemare în judecată, iar

temeiurile invocate nefiind aplicabile speței, or, dispozițiile Codului contravențional în

care sunt prevăzute drepturile de recuperare a prejudiciului material presupus cauzat

sunt aplicabile doar în cadrul proceselor contravenționale, iar faptul că Alexandru

Savva nu a dorit să beneficieze de drepturile prevăzute în procesul contravențional,

fiind emise hotărâri definitive asupra cazului contravențional, nu poate fi imputat

Inspectoratului Național de Securitate Publică.

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică au

susținut că repararea prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite, neignorând circumstanțele și cazurile enumerate și anume în cazul în care

prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală,

aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea,

aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii

neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire și se traduce prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

Alexandru Savva nu poate pretinde de la Inspectoratul Național de Securitate

Publică prejudiciul material și prejudiciul moral cauzat în rezultatul tragerii ilegale la

răspundere contravențională, în condițiile în care acesta nu este pârâtul corespunzător,

or, la caz organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de

cauze este Ministerul Justiției.

Totodată, au menționat că, dreptul persoanei de recuperare a prejudiciului cauzat

survine numai în cazul și perioada procesului contravențional, astfel contravenientul

avea dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului în cadrul procesului

contravențional. Prevederile Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 nu sunt

aplicabile speței, din considerentul că la art. 3 alin.(1) și (2) prevede condițiile în care

5

este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice, iar la art. 6 sunt

stipulate cazurile în care apare dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul

stabilite de prezenta lege, precum și art. 10 din aceeași lege.

La caz, nu poate fi invocată prejudicierea materială și morală, astfel încât

reclamantul, contrar prevederilor art. 118, alin.(1) din Codul de procedură civilă, nu a

făcut dovada acestor circumstanțe pretinse.

Recurenții au menționat că reclamantul a interpretat eronat prevederile legale

potrivit cărora bugetul de stat, prin intermediul Inspectoratului Național de Securitate

Publică, urmează să suporte cheltuieli iraționale ce țin de repararea unui prejudiciu

presupus, or, la caz, lui Alexandru Savva nu i-au fost aduse prejudicii ce l-ar îndreptăți

în a solicita repararea lor, totodată, ultimului, fiind posibil de a fi presupus, că, i-a fost

reparat prejudiciu prin anularea sancțiunilor prevăzute de Codul contravențional.

Cu referire la capătul de cerere privind constatarea încălcării dreptului la un

proces echitabil, de a nu fi tras eronat la răspunderea contravențională și aplicarea

ilegală a sancțiunii administrative, recurenții au menționat că, argumentele și

declarațiile cu privire la acțiunile ilegale ale agentului constatator și prezumția

nevinovăției, nu pot fi examinate prin prisma legislației civile. Or, prezumția

nevinovăției și cazurile de tragere la răspundere contravențională, sunt prevăzute de

normele corespunzătoare din Codul contravențional. Prin urmare, în speță sunt

aplicabile și prevederile art. 265 lit. a) din Codul de procedură civilă, de încetare a

procesului în partea pretenției privind prezumția nevinovăției, din motiv că această

solicitare nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

La 28 noiembrie 2023 Alexandru Savva a depus considerații, prin care a susținut

cele invocate în cererea de recurs, suplimentar a menționat că prin hotărârea instanței

de fond și decizia instanței de apel este încălcat principiul securității raporturilor

juridice ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, care presupune o

practică judecătorească unitară. (f.d. 87-98, vol.II)

În conformitate cu prevederile art. 434, alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 31 ianuarie 2023, notificată

recurenților, prin intermediul poștei electronice, la 17 februarie 2023. (f.d.240, vol.I)

Recursurile declarate de către Alexandru Savva, reprezentat de avocatul Vitalie

Tihon, la 01 februarie 2023 și de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul

Național de Securitate Publică, la 10 martie 2023 sunt în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat Ministerului Justiției, Inspectoratului

General al Poliției și Inspectoratului Național de Securitate Publică copia recursului

depus de către Alexandru Savva, iar lui Alexandru Savva copia recursului depus de

către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică.

Copia recursurilor au fost recepționate de către autoritățile intimate la 03 martie

2023, iar de către Alexandru Savva, la 23 martie 2023, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele dosarului. (f.d 15-17, 31, vol. II)

Până la data examinării recursurilor, Ministerul Justiției, Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică nu au prezentat opinia asupra

argumentelor invocate în recursul depuse de Alexandru Savva și nici Alexandru Savva

nu a prezentat opinia asupra argumentelor invocate în recursul depus de Inspectoratul

General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică.

6

Dat fiind faptul că instanța de recurs a comunicat intimaților copia recursurilor,

lipsa unei referințe din partea acestora nu va împiedica Curtea să examineze recursurile

în fond.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează

sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea

unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă, recursurile declarate de către avocatul Vitalie Tihon, în interesele lui

Alexandru Savva, de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de

Securitate Publică, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 vor

fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestora, însă procedura

de examinare conform noilor reglementări.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme

de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia din 31

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în instanța

de apel.

În conformitate cu articolul 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții Europene a

Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018)

potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu

fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza

7

Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să

nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Instanța de recurs constată că, înaintând prezenta cerere de chemare în judecată,

reclamantul Alexandru Savva a solicitat constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras

ilegal la răspundere contravențională, lezării dreptului la prezumția nevinovăției,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei ca rezultat a tragerii ilegale la

răspundere contravențională și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin

hotărârea din 30 iunie 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Savva, a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în

beneficiul lui Alexandru Savva suma de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ca

rezultat al tragerii ilegale la răspundere contravențională, suma de 3 000 lei, cu titlu de

prejudiciu material (cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul examinării

cauzei contravenționale), în rest, a respins cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru, ca fiind nefondată. (f.d.119,132-139, vol.I)

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data

de 31 ianuarie 2023, a respins cererile de apel depuse de Inspectoratul General al

Poliției, Inspectoratul Național de Securitate Publică și de Alexandru Savva, a menținut

hotărârea din 30 iunie 2022 și încheierea din 04 octombrie 2022 ale Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. (f.d. 220,221-239, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că Alexandru Savva, în baza prevederilor art.

1398, art. 1405 din Codul civil, art. 384 din Codul contravențional și al Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, are dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral și material pentru atragerea

ilegală la răspundere contravențională, deoarece, prin faptul anulării procesului-verbal

nr. MAI 04704870 din 08 iulie 2019 și a deciziei de sancționare, s-a constatat

încălcarea dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegală și lezarea

dreptului la prezumția nevinovăției.

Totodată, în baza art. 13 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, instanța

de apel a concluzionat că prejudiciul cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor

contravenționale se repară de către organele care le-a aplicat, la caz de către

Inspectoratul Național de Securitate Publică, respingând argumentul Inspectoratului

Național de Securitate Publică că pe cazul dat este pârâtul necorespunzător.

Efectuând controlul judiciar al deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie

2023, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței

de apel de a menține hotărârea instanței de fond este prematură, rezultată din aprecierea

necuvenită a pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator

anexat la dosar, precum și normele de drept ce reglementează acest aspect.

În speță, Alexandru Savva a solicitat constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras

ilegal la răspundere contravențională, constatarea lezării dreptului la prezumția

nevinovăției, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea acestuia

drept.

Prin prisma art. 2 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 rezultă că prin

acțiuni ilicite se subînțelege acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale

instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se

manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană

8

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale

persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța

de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și

materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Articolul 3, alin. (1) al aceleași norme legale prevede că este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării

ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează

drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor

legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

Totodată, art. 13, alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 prevede

că repararea prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor

contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste

organe.

Prin urmare, pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin aplicarea ilicită a

amenzilor contravenționale de către agentul constatator, este responsabil organul care

a constatat contravenția.

La rândul său alin. (2), lit. u), art. 384 din Codul contravențional prevede că

persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și

să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite

ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

La caz, contravenția a fost constatată de către agentul constatator al

Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției.

Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

menținută prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a încetat

procesul contravențional intentat de către agentul constatator al Inspectoratului

Național de Patrulare în privința lui Alexandru Savva, din motivul inexistenței faptei

contravenționale.

Alexandru Savva, invocând încălcarea dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere

contravențională, a formulat pretențiile sale privind repararea prejudiciului material și

moral față de Ministerul Justiției și Inspectoratul Național de Securitate Publică și

Inspectoratul General al Poliției.

În virtutea art. 12, alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este

unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și

cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

9

Totodată, conform art. 14, alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Potrivit art. 15-17 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12

noiembrie 2019, Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2)

subdiviziuni teritoriale.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului

Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni

specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală.

Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială

generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

Instanța de recurs, analizând decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023

constată că instanța de apel corect a stabilit că Alexandru Savva are dreptul de a solicita

repararea prejudiciului moral și material cauzat prin atragerea ilegală la răspundere

contravențională, însă, prematur a menținut hotărârea instanței de fond prin care s-a

dispus încasarea prejudiciului material și moral de la Inspectoratul Național de

Securitate Publică, fără a analiza prin prisma Legii cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 și a Regulamentului privind

organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, cine repară prejudiciul cauzat prin tragerea

ilegală la răspundere contravențională.

În acest aspect, este evident că instanța de apel a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, fără a stabili cine se face responsabil pentru repararea

prejudiciul cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională în condițiile în

care Alexandru Savva a formulat pretențiile privind repararea prejudiciului material și

moral față de Ministerul Justiției, Inspectoratul Național de Securitate Publică și

Inspectoratul General al Poliției, dacă Inspectoratul Național de Securitate Publică prin

efectul legii poate fi subiect de sine stătător în raportul obligațional de răspundere civilă

și poate avea calitatea de pârât.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca

instanța de apel a menținut soluția instanței de fond privind admiterea pretenției lui

Alexandru Savva privind repararea prejudiciului material în mărim de 3 000 lei, format

din cheltuielile de asistență juridică suportată în cadrul dosarului contravențional.

În conformitate cu art. 7, lit. e) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 în

cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.

În susținerea pretenției cu privire la compensarea sumelor plătite pentru asistența

juridică în cadrul cauzei contravenționale Alexandru Savva a prezentat bonul de plată

seria PL nr. 238902 din 04 martie 2020, actul intermediar din 04 martie 2020 de

predare-primire a serviciilor acordate în baza contractului de mandat nr. LI din 02

septembrie 2019 și copia mandatului seria MA, nr 1476154 din 02 septembrie 2019

prin care a delegat împuterniciri avocatului Vitalie Tihon de al reprezenta în cauza

contravențională. (f.d. 56,58,59, vol.I)

Totodată, instanța de recurs constată că în prezenta acțiune Alexandru Savva a

fost reprezentat de avocatul Vitalie Tihon, iar drept confirmare a împuternicirilor a

prezentat mandatul seria MA, nr 1476148 din 29 decembrie 2021. (f.d. 63, vol.I)

10

Conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire

la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.

Analizând mandatele avocaționale prezentate de către Alexandru Savva, care sunt

de strictă evidență, instanța de recurs observă că mandatul avocațional, prin care

Alexandru Savva l-a împuternicit pe avocatul Vitalie Tihon de a-i acorda asistență

juridică în cadrul în procesul contravențional, eliberat la 02 septembrie 2019, are un

număr mai mare (1476154), decât mandatul eliberat la 29 decembrie 2021 pentru

reprezentarea intereselor în prezenta acțiune (1476148).

În conformitate cu art.11, alin. (3) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu

privire la avocatură nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de

reprezentare a intereselor în instanțele de judecată în alt temei decât în baza contractului

de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocați.

În aceste circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că instanța de apel pentru a menține soluția instanței de fond privind

admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material suportat cu titlu de

cheltuieli de judecată în cauza contravențională întâi urma să verifice dacă Alexandru

Savva și avocatul Vitalie Tihon au încheiat contractul de asistență juridică, dacă într-

adevăr avocatul Vitalie Tihon a acordat asistență juridică lui Alexandru Savva în cadrul

cauzei contravenționale și dacă acest mandat care este de evidență strictă într-adevăr a

fost eliberat la data de 02 septembrie 2019, anume pentru cauza contravențională de

referință.

Așa dar, prin prisma efectului devolutiv al apelului cu care a fost învestită prin

lege, instanța de apel avea obligația la judecarea fondului cauzei să stabilească și să

analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să verifice cine poartă răspundere pentru

prejudiciul cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională. Totodată în

eventualitatea depistării responsabilului de repararea prejudiciului și admiterea

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, la stabilirea cuantumul

prejudiciului să verifice întrunirea criteriilor orientative de apreciere a prejudiciului

moral, inclusiv să țină cont de gravitatea contravenției.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată ajunge la concluzia că recurenții

nu au fost auziți de instanța de apel, într-un mod echitabil, cu respectarea garanțiilor

prevăzute la articolul 6 din Convenție.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa ca

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate

trece drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real ascultate,

adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizata. Altfel spus, art. 6 din

CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația de a proceda la un examen

efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor și elementelor de proba ale părților.

În această ordine de idei, în condițiile din speță, constatările instanței de apel nu

conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei,

din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța

de recurs este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții

și să verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

11

concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată de

neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în

cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție concluzionează necesitatea admiterii recursurilor depuse de

către avocatul Vitalie Tihon, în interesele lui Alexandru Savva, de către Inspectoratul

General al Poliției și Inspectoratul Național de Securitate Publică și casării deciziei din

31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 431, art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către avocatul Vitalie Tihon, în interesele lui

Alexandru Savva, de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de

Securitate Publică.

Se casează integral decizia din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Savva împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și

Inspectoratului Național de Securitate Publică cu privire la constatarea încălcării

dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională, constatării încălcării

dreptului la prezumția nevinovăției admise prin întocmirea procesului-verbal cu privire

la contravenție și a deciziei de sancționare, repararea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12