2ra-1639/23 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs admis. Consolidarea jurisprudentei Curtii Supreme de Justitie. Interpretarea eronată de către instanta de apel a normelor de drept material.
2ra-1639/23 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
DECIZIE
cu privire la admiterea recursului declarat de Alexandru Savva,
în cauza civilă intentată la cererea depusă Alexandru Savva către
Inspectoratul General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 2ra-1639/23
NR. PIGD 40248-01-2ra-21022024-1)
Recurs admis. Consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. Interpretarea eronată de
către instanța de apel a normelor de drept material.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. N. Mămăligă
Curtea de Apel Chișinău: jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
8 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Alexandru
Savva,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 iunie 2022, Alexandru Savva a depus cerere de chemare în judecată
către Inspectoratul General al Poliției solicitând repararea prejudiciului moral
cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională în cuantum 15 000
lei și a cheltuielilor judiciare (f. d. 1-7).
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că în privința sa a
fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 70 alin.(1)
din Codul Contravențional care ulterior a fost anulat prin hotărârea din 3
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din lipsa faptei
contravenției.
Reclamantul în drept și-a întemeiat pretențiile în art.5, art.6 CEDO, art. 3
al Protocolului nr.7 CEDO, art. 6 alin.(2)m DUDO, art.20, 21, 53 a
Constituției, art.1-3, 8, 10, 11 din Codul de procedură civilă, art. 5 alin.(1), 441
alin.(1) lit. a), art. 441 alin.(2) din Codul Contravențional, Legea 1545 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești; art.9 alin.(1),
art. 9 alin.(2) lit. f), art. 16 alin.(1) lit. g), art.19 alin.(1), art. 21, 1198 alin.(1),
2207, 2036 alin.(1), (2), art. 94, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandru Savva. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în
beneficiul lui Alexandru Savva suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciul moral
precum și cheltuielile de judecată în suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli
pentru asistență juridică, în total 3500 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca
neîntemeiate (51, 58-64).
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
General al Poliției a declarat apel nemotivat (f. d. 53-55,) împotriva hotărârii
din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 18 august 2023,
a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandru Savva să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 75-
79).
La 5 iulie 2023, Alexandru Savva a declarat apel nemotivat (f. d. 57)
împotriva hotărârii din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar
la 5 septembrie 2023, a prezentat apelul motivat, solicitând casarea hotărârii
din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea pretențiilor
admise cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea integrală
a cererii de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva (f. d. 81-87).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Alexandru Savva și admis apelul declarat de
Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din 22 iunie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată o nouă hotărâtre prin care
cerere de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva a fost respinsă ca
nefondată (f. d. 93, 94-98).
În susținerea poziției enunțate, instanța de apel a reținut prevederile art.
384 alin. (2), lit. u) Cod contravențional, potrivit cărora persoana în a cărei
privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească
despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale
autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza
contravențională. Iar, potrivit art. 384 alin. (3/1) Cod contravențional statuează
expres, că dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin
hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau
al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze
cauza contravențională.
Instanța de apel a considerat că, existența hotărârii din 26 februarie 2021,
prin care a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în
privința lui Savva Alexandru nu denotă și caracterul ilicit al acțiunilor sau al
2
inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze
cauza contravențională.
Colegiul judiciar, a reținut că pentru angajarea răspunderii statului pentru
prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții
speciale și anume: că fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii
delictuale, va avea particularități în materia respectivă. Nu orice acțiune ilicită
a organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție
necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin
erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare
și prejudicierea neîntemeiată a persoanei.
Totodată, instanța de apel, a concluzionat lipsa măsurii preventive,
arestului contravențional în privința lui Savva Alexandru precum și
neefectuarea acțiunilor speciale de investigație în procesul contravențional.
Colegiul judiciar, a menționat că apariția dreptului la repararea
prejudiciului în cazul atragerii la răspundere contravențională este condiționat
de tipul sancțiunii. La caz, pretențiile reclamantului nu au întrunit condițiile
legale de apariție a dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești, deoarece aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de
amendă și puncte de penalizare, de către agentul constatator nu cade sub
incidența normelor legale.
Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de
apel a opinat despre necesitatea respingerii ca fiind neîntemeiată, or potrivit
prevederile art. 10 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul persoanei
fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de
prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. Or, situația lui Savva
Alexandru nu întrunește condițiile legale pentru a pretinde la despăgubiri de
ordin moral pentru faptul că a fost sancționat contravențional.
Instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe prevederile art. 3 alin.(1) lit.
d), art. 10 din Legea 1545-XIII din 25 februarie 1998 Legii privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești; art. 1405, 1422 alin. (1),
(3), art. 1423 alin. (1), (2) din Codul civil.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 noiembrie 2023, prin poștă, Alexandru Savva a declarat recurs
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care a fost
suplimentat prin considerații depuse la 18 august 2025 (f. d. 129-140),
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe în partea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată
depusă de Alexandru Savva, cu emiterea unei noi decizii de admiterea integrală
a acțiunii depuse (f. d. 102-108).
În motivarea recursului, recurentul Alexandru Savva a menționat că actele
cauzei denotă tragerea sa ilegală la răspunderea contravențională și scoaterea
de sub urmărire cu clasarea cauzei contravenționale din motiv că fapta nu
întrunește elementele constitutive ale contravenției. Or, caracterul ilegal a
acțiunilor agentului constatator se manifestă prin încălcarea principiului
general potrivit cărui nici o persoana nevinovată nu poate fi trasă la răspundere.
A susținut recurentul că i-a fost cauzate suferințele psihice prin faptul că
a fost învinuit pe nedrept pentru săvârșirea unei contravenții.
Recurentul a invocat că compensația bănească pentru prejudicial
nepatrimonial cauzat în echivalent bănesc nu poate fi compensat doar prin
simplă constatare a încalcării drepturilor recurentului. Mărimea prejudiciului
moral pretins spre încasare urmează a fi proporțional sumelor dispuse spre
încasare de către CEDO atât și de practica națioanală.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS
La 22 aprilie 2024, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului
declarat de Alexandru Savva, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă
prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului (f. d. 114).
La data de 27 mai 2024, Inspectoratul General al Poliției a depus referință
prin care a solicitat declararea recursului depus de Alexandru Savva ca fiind
inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 53 din Constituția:
4
„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină
recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile
săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.”
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la
art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt
lezate prin hotărâre.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
5
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre ”
Art. 15 alin. (1) din Codul civil:
„(1) Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate,
de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,
și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei
vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând
în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de
viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire
care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări
similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
Art. 30 alin.(11) lit. c) din Codul contravențional:
„ (11) Se consideră că nu a fost supus răspunderii contravenționale contravenientul: c) în a
cărui privință procesul contravențional a încetat.”
Art. 383 alin.(3) din Codul contravențional:
„Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional se repune în dreptul
de care a fost privată și ei i se repară cheltuielile suportate în proces dacă, prin hotărîre
definitivă, este declarată nevinovată sau răspunderea sa contravențională este înlăturată, cu
excepția cazului de amnistie.”
Art. 441 alin.(1) lit. a), alin. (2) din Codul contravențional:
„(1) Procesul contravențional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat și
va fi încetat în cazurile în care: a) nu există faptul contravenției”;
„ (2) Încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a
cărei privință a fost pornit.”
Art. 384 alin.(2) lit. u) din Codul contravențional:
6
„ Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul: să ceară și să
primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale
autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 15 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat reprezentantului
recurentului, avocatului Vitalie Tihon decizia motivată din 23 noiembrie 2023,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele
cauzei (f. d. 99).
Astfel, recursul depus de Alexandru Savva, la 23 noiembrie 2023, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și
audierea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea
de recurs depusă de Alexandru Savva, este întemeiată, care urmează a fi
admisă, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii
primei instanțe, din motivele ce succed.
După cum denotă din actele cauzei, Alexandru Savva, înaintând acțiunea
în instanța de judecată, a solicitat încasarea din contul Inspectoratului General
al Poliției în beneficiul său prejudiciul moral în sumă de 15000 lei cauzat în
urma tragerii ilicite la răspundere contravențională și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial cererea
de chemare în judecată depusă de Alexandru Savva, a încasat din contul
Inspectoratului General al Poliției, suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral
și cheltuielile de judecată în mărime de 1500 lei, în rest, pretențiile au fost
respinse ( f. d. 51, 58-64).
Judecând apelurile declarate, instanța de apel a respins cererea de apel
depusă de Alexandru Savva, a admis cererea de apel depusă de Inspectoratul
General al Poliției, a casat hotărârea din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins integral cererea de
chemare în judecată depusă de Alexandru Savva (f. d. 93, 94-98).
7
Pentru a decide astfel, instanța de apel a învederat că, la caz, nu sunt
întrunite nici una din situațiile indicate la art. 3 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 1545
din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, deoarece reclamantul, Alexandru Savva, nu a fost
supus nici unei din situațiile indicate la art. 3, iar anularea procesului-verbal cu
privire la contravenție nu denotă caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor
autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza
contravențională.
Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că deși la examinarea cauzei au fost stabilite pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, soluția
instanței de apel în sensul adoptat nu poate fi menținută, fiind rezultată din
interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios
și circumstanțele probatorii ale dosarului.
Completul de judecată, consideră oportun de a menționa că Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Ozturk vs. Germania (hotărârea din
21 februarie 1984), a analizat caracterul „penal” al contravenției și a statuat că
o eventuală distincție între contravenții și infracțiuni în legislația internă a
statalelor semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei
categorii de fapte din sfera de aplicare a art. 6 din CEDO care garantează
dreptul unui individ la un proces echitabil.
Instanța de recurs, evidențiază că ținând cont de interpretările CtEDO a
caracterului ”penal” al contravențiilor urmează a fi delimitate contravențiile
examinate de către instanțele de judecată de cele examinate de către agenții
constatatori din cadrul diferitor autorități publice, în special, din punctul de
vedere a subiectului răspunzător pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite
comise în cadrul acestor procese contravenționale.
Totodată, art.13 alin.(1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, statuează că
prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor
contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de
către aceste organe.
Conform art. 384 alin.(2) lit. u) al Codului contravențional, persoana în a
cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să
primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile
8
ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze
cauza contravențională.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că, la 13 aprilie 2021, Inspectoratul
General al Poliției a întocmit procesul-verbal nr. MAI052213792 în baza art.
70 alin.(1) din Cod contravențional în privința lui Alexandru Savva.
Prin hotărârea din 3 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, procesul contravențional pornit în privința lui Alexandru Savva prin
care a fost aplicată sancțiune contravențională în baza art. 70 alin.(1) din Codul
Contravențional a fost încetat din lipsa faptului contravenției.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, reține că procesul
contravențional declanșat împotriva reclamantului a fost încetat prin hotărârea
judecătorească definitivă, în urma constatării lipsei faptei contravenționale
imputate. Această constatare echivalează cu lipsa vinovăției reclamantului. Or,
inițierea procedurii contravenționale a fost una nejustificată și de natura să
cauzeze reclamantului prejudicii morale.
În circumstanțele descrise instanța de recurs conchide că reclamantul este
îndreptățit să pretindă și să primească despăgubiri morale, ca urmare a
prejudiciului suferit prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție
finalizat cu încetarea procesului pe motivul inexistenței faptei.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție subliniază că în
corespundere cu art. 15 alin. (1) al Codului civil, apărarea drepturilor civile
încălcate se face pe cale judiciară, iar conform art. 53 alin. (2) din Constituție,
statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin
erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele
judecătorești.
Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru
prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de
caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este
o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate.
Prin urmare, ținând cont de gravitatea contravenției de a cărei săvârșire a
fost învinuit, de durata examinării cauzei contravenționale în instanța de
judecată, de măsură în care compensația bănească poate atenta suferințele fizice
și psihice cauzate reclamantului, de principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, instanța de recurs conchide corectitudinea
încasării de către prima instanța cu titlu de prejudicial moral a sumei de 2000
le, în rest pretenția fiind respinsă.
9
Totodată, cuantumul prejudiciului moral stabilit de 2 000 de lei este
corelativ și comparabil cu practica Curții Supreme de Justiție în cazuri similare
în care reclamanții au înaintat cereri de chemare în judecată în temeiul Legii nr.
1545 din 25 februarie 1998 (dosarul 2ra-1594/23, dosarul 2ra-1319/23, dosarul
2ra-878/23).
Completul de Judecată a Curții Supreme de Justiție, consideră că prima
instanță corect, în temeiul art. 82, art. 90 lit. i) și art. 96 alin. (1) și (1¹) din
Codul de procedură civilă, a dispus încasarea din contul Inspectoratului
General al Poliției a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică, acestea fiind apreciate ca reale, necesare și rezonabile.
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Alexandru Savva.
Casează integral decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
și menține hotărârea din 22 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Alexandru Savva către Inspectoratul General al Poliției cu privire la repararea
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10