2ra-878/23 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin actiunile ilicite ale agentului constatator

2ra-878/23 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin actiunile ilicite ale agentului constatator (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de

Oxana Reaboi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Lidia

Stan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliție Bălți al IGP al MAI al RM și

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova și Ciprian Vladimirov, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor poliției,

împotriva deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-878/23

nr. PIGD 2-21152277-01-2ra-23062023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Bălți, sediul Central – jud. A. Roșca

Curtea de Apel Bălți – jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, reprezentat de Oxana Reaboi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

completată prin cererea din 22 februarie 2022, împotriva Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare IGP

al MAI al RM), Inspectoratului de Poliție Bălți al IGP al MAI al RM (în continuare

IP Bălți al IGP al MAI al RM) și Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor poliției (vol. I, f.d. 2, 87 recto-verso).

noiembrie 2019, agentul constatator din cadrul IP Bălți, Ciprian Vladimirov, a

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 354 din Codul

contravențional, pe faptul că, Lidia Stan, la 25 octombrie 2019, în jurai orei 17:50,

în rezultatul unui conflict în scara blocului locativ din str. 1 Mai, 7„A”, s-a exprimat

cu cuvinte necenzurate în adresa Danielei Rotari și a lovit-o cu un coș de rufe în

regiunea capului, provocându-i dureri fizice.

IP Bălți, Ciprian Vladimirov, din aceiași dată, pentru săvârșirea faptei

contravenționale prevăzute de art. 354 din Codul contravențional, în privința Lidiei

Stan a fost aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 30 u.c., ceea ce

constituie 1 500 MDL.

Central, menținută prin decizia din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis

contestația depusă de Lidia Stan, din alte motive decât cele invocate și s-a declarat

nul procesul-verbal cu privire la contravenție din 12 noiembrie 2019, întocmit de

agentul constatator din cadrul IP Bălți, Ciprian Vladimirov în privința Lidiei Stan în

baza art. 354 din Codul contravențional, din motivul neconsemnării în procesul-

1

verbal a datelor și faptelor indicate la art. 443 alin. (6) din Codul contravențional.

Totodată, s-a anulat decizia de sancționare aplicată de agentul constatator din cadrul

IP Bălți, Ciprian Vladimirov, din 12 noiembrie 2019, adoptată în privința Lidiei Stan

în baza art. 354 din Codul contravențional, cu încetarea procesului contravențional.

contravențională, pentru o faptă care nu a avut loc. În urma acestor acuzații

neîntemeiate și false, a fost discreditată în fața vecinilor, unii din ei și ignorând-o.

avocat pentru asistență juridică, iar în consecință a suportat și cheltuieli suplimentare

pentru întocmirea contestației și reprezentarea intereselor sale în fața judecătoriei și

a curții de apel.

art. 383, art. 384 și art. 441 din Codul contravențional, dar și a art. 2036 și 2037 din

Codul civil, urmează să-i fie compensat prejudiciul material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale agentului constatator din cadrul IP Bălți, Ciprian Vladimirov.

încasarea în mod solidar din contul IGP al MAI al RM, din contul IP Bălți al MAI

al RM și din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în

beneficiul său a compensației pentru prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 USD

(vol. I, f.d. 87-88 recto-verso).

ASPECTE DE PROCEDURĂ

s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova (vol. I, f.d. 9).

sediul Central, s-a atras Ciprian Vladimirov în proces în calitate de intervenient

accesoriu de partea pârâților (vol. I, f.d. 56 recto-verso).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis parțial acțiunea depusă de Lidia Stan și s-a încasat din contul IGP al MAI al

RM în beneficiul acesteia suma de 1 000 MDL, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral. În rest, acțiunea s-a respins (vol. I, f.d. 121, 126-131 recto-verso).

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 27 mai 2022 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central (vol. I, f.d. 123-124), iar la 24 octombrie 2022 a depus cererea de apel

motivată (vol. I, f.d. 140-150).

Grosu, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 27 mai 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central (vol. I, f.d. 125 recto-verso), iar la 24 octombrie

2024 avocatul Dragoș Grosu a depus cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 172-173

recto-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de IGP al MAI al RM și de Lidia Stan și reprezentantul acesteia,

avocatul Dragoș Grosu, fiind menținută hotărârea din 27 mai 2022 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central (vol. I, f.d. 205, 206-212).

art. 383 alin. (3), art. 384 alin. (1) lit. u), alin. (31) lit. u) și art. 441 alin. (2) din Codul

contravențional, persoana în privința căreia a fost pornit proces contravențional are

dreptul de a cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, în cazul în care prin hotărâre

judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

procesul-verbal cu privire la contravenție, Lidia Stan este în drept să pretindă

repararea prejudiciului moral, prin prisma art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul

contravențional.

că, în speță, nu există temei de a pretinde repararea prejudiciului moral suferit, or, în

temeiul art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, însăși încetarea procesului

contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost

pornit procesul. Or, persoana lezată într-un drept al său sau într-un interes recunoscut

de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial

cauzat.

3

pârâtul corespunzător, or, conform art. 13 alin. (1) Legea nr. 1545/1998, prejudiciul

material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către

alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe.

nr. 320 din 27 decembrie 2012 și a Regulamentului cu privire la organizarea și

funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul

reprezintă unitatea centrală de administrare și control al Poliției, cu statut de

persoană juridică de drept public, având competență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei

de Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute

specifice, în modul stabilit. Totodată, Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne are în subordinea sa subdiviziuni specializate și

subdiviziuni teritoriale.

subdiviziune a IGP al MAI al RM, iar compensația prejudiciului moral urmează a fi

încasată anume de la IGP al MAI al RM, care are statut de persoană juridică cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

reieșind din circumstanțele cauzei, având în vedere caracterul și gradul de gravitate

al încălcărilor admise, de natura drepturilor personale lezate și locul acestora în

sistemul de valori ale persoanelor, de caracterul și gradul suferințelor psihice, suma

de 1 000 MDL constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru compensarea

prejudiciul moral suferit de către Lidia Stan, având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și

frustrare cauzate reclamantei. Iar, suma pretinsă de 1 000 000 USD este vădit

disproporțională și excesivă în raport cu criteriile stabilite și principiul general al

echității.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Oxana Reaboi, a depus prin

intermediul poștei electronice și a oficiului poștal cerere de recurs, în temeiul

art. 432 alin. (2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 09

februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei recurate și a

4

hotărârii din 27 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei

decizii noi de respingere integrală a pretențiilor Lidiei Stan, ca fiind nefondate și

neîntemeiate (vol. II, f.d. 1, 2-7, 32-42, 86).

ARGUMENTELE RECURSULUI

în esență, a reiterat circumstanțe de fapt și de drept similare celor expuse în referința

depusă pe marginea cererii de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar

invocând că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. 432 alin. (2) lit. c) și d) din Codul

de procedură civilă).

referitor la angajarea răspunderii statului în temeiul Legii nr. 1545/1998, or, în

condițiile speței, nu este întrunită nici o condiție din cele prevăzute la art. 6 din

această Lege. Iar, art. 10 din Legea nr. 1545/1998 prevede expres că dreptul

persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de

prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.

persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară

și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile

ilicite ale autorității competente să constate sau să soluționeze cauza

contravențională. Astfel, pentru antrenarea unei astfel de răspunderi a autorității

competente să soluționeze cauza contravențională este necesar ca acțiunile să fie

ilicite. La caz, însă, prin hotărârea instanței de judecată de anulare a procesului-

verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator nu au fost

constatate acțiuni nelegitime ale autorității competente să soluționeze cauza

contravențională.

demonstra că au fost încălcate legalitatea procesului contravențional și drepturile

omului. La fel, în speță nu există nicio hotărâre definitivă prin care intimata Lidia

Stan să fi fost declarată nevinovată, or, procesul-verbal cu privire la contravenție a

fost declarat nul pe motive de procedură. Drept consecință, se prezumă că nu există

fapta ilicită din partea organelor poliției, iar în concluzie nu poate surveni nici

răspunderea autorității, în momentul în care legitimitatea acțiunilor acestora nu au

fost examinate de către instanța de judecată.

5

contravenție constituie o modalitate legală de desfășurare a procesului

contravențional, iar întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și

recunoașterea persoanei în calitate de contravenient sunt măsuri procesuale ce țin de

procesul contravențional, care nu încalcă în esență drepturile persoanei și nu

cauzează prejudicii, dacă nu sunt definitive și dacă nu prejudiciază iremediabil

drepturile persoanei în privința căreia se întocmește procesul-verbal cu privire la

contravenție.

urma acțiunilor organelor poliției sunt necesare întrunirea unor condiții speciale,

care în speță nu se atestă.

amendă contravențională de către agentul constatator, iar instanța de judecată a

anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, încetând

procesul contravențional pornit în privința Lidiei Stan. În context, art. 3 lit. d) din

Legea nr. 1545/1998 statuează expres că, repararea prejudiciilor poate fi realizată

doar dacă amenda contravențională a fost aplicată de instanța de judecată.

fac parte din sfera de aplicare a acțiunilor ilicite comise în cadrul procesului

contravențional prevăzute de Legea nr. 1545/1998.

ilicit ce atrage răspunderea statului în baza acestei Legi. Astfel, răspunderea

patrimonială a statului pentru repararea prejudiciului material și moral poate surveni

doar în cazul cauzării acestui prejudiciu prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Agenții constatatori

care fac parte din organele de menținere a ordinii publice nu sunt subiecți ai acestui

raport juridic.

ședinței de judecată agentul constatator Ciprian Vladimirov, care are calitatea

procesuală de intervenientul accesoriu. Respectiv, instanța de apel nu elucidat și

constatat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii,

iar în consecință nu a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a

probelor prezentate.

hotărâri judecătorești prin care pretențiile reclamanților înaintate față de IGP al MAI

al RM au fost respinse ca fiind nefondate, făcând referire în acest sens la soluțiile

6

Curții Supreme de Justiție în dosarele nr. 2ra-337/21 (Victor Sigutkin), nr. 2ra-

1723/19 (Dumitru Cazacu) și nr. 2ra-1306/22 (Ludmila Bobeico).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

reprezentat de Oxana Reaboi, împotriva deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de

Apel Bălți, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

7

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din e-mailul Zimbra cu adresa

8

„inna.oinegra@justice.md”, copia deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel

Bălți a fost notificată în mod electronic reprezentantului recurentului IGP al MAI al

RM, Oxanei Reaboi, la 11 aprilie 2023 (vol. I, f.d. 216 verso). În această ordine de

idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea

de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererea de recurs a fost depusă la 07 iunie 2023 (vol. II, f.d. 1, 86).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, reprezentat de Oxana Reaboi, conține obiecții de fapt și de

drept similare celor expuse în referința depusă pe marginea cererii de chemare în

judecată și în cererea de apel, cărora le-au fost date apreciere în mod corespunzător

de către Curtea de apel. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

9

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra

Franței, § 45).

10

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten

contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de

Oxana Reaboi.

și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Oxana Reaboi.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

11