2ra-1723/19 — repararea prejudiciului material si obligarea prezentarii scuzelor

Dosarul nr. 2ra-1723/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. Al. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dumitru

Cazacu, reprezentat de avocatul Valentina Moruz

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Cazacu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului de Poliție Bălți cu

privire la repararea prejudiciului material și obligarea să prezinte scuze,

compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne, casată hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul central

și emisă o nouă hotărâre

constată:

La 21 septembrie 2018, Dumitru Cazacu, reprezentat de avocatul Valentina

Moruz a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

RM, Inspectoratului General de Poliție al MAI și Inspectoratului de Poliție Bălți cu

privire la repararea prejudiciului material și obligarea să prezinte scuze,

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 17 septembrie 2017 agentul

constatator Andrei Rusu, inspector inferior de patrulare al IP INP. nr. 2 Bălti, a

1

întocmit în privința lui procesul verbal cu privire la contravenție în baza art. 240

alin. (l) Cod contravențional.

Nefiind de acord cu procesul verbal cu privire la contravenție din 17

septembrie 2017, dânsul l-a contestat în ordinea art. 448 Cod contravențional, în

instanța de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălti sediul central din 24 aprilie 2018, a fost

admisă contestația înaintată, a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție

și decizia agentului constatator din 17 septembrie 2017.

Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, agentul constatator a contestat-

o cu recurs la Curtea de Apel Bălti.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018 recursul a fost respins ca

nefondat, cu menținerea hotărârii primei instanțe fără modificări, astfel decizia

nominalizată devenind irevocabilă din momentul pronunțării.

A menționat că pentru apărarea drepturilor sale încălcate, dânsul a fost nevoit

să-și angajeze un avocat și să suporte cheltuieli pentru achitarea onorariului

avocatului ales. Faptul dat se confirmă prin bonul de plată pentru serviciile de

asistență juridică nr. 906862 din 15 iunie 2018, în sumă de 3000 lei.

A considerat că prin acțiunile ilicite ale colaboratorului IP Bălti, Andrei Rusu

și prin procesul verbal și decizia de sancționare din 17 septembrie 2017, dânsul a

fost recunoscut culpabil de comiterea contravenției prevăzute de art. 240 alin.(l)

Cod contravențional, absolut ilegal.

La fel, a precizat că în urma acțunilor ilegale ale agentului constatator, a

suferit nu doar prejudiciu material, ci și prejudiciu moral, acesta manifestindu-se

prin suferințe și flustrări psihice, astfel agentul constatator urmând să-i aducă scuze

în formă scrisă, pentru acțiunile sale ilegale în baza art. 12 al Legii nr.1545 din 25

februarie 2016.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 5, 6, 7 al Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul pârâților

Ministerul Justiției al RM, Inspectoratul General de Poliție în beneficiul său a

prejudiciului material în sumă de 3 000 de lei, obligarea lui Andrei Rusu, Inspector

inferior de patrulare al Regimentului de Patrulare Nord nr. 2 Bălti, la aducerea

scuzelor în formă scrisă, încasarea din contul pârâților în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2 000 de lei.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost admisă parțial acțiunea.

A fost încasat de la Inspectoratul General de Poliție al MAI în beneficiul lui

Dumitru Cazacu prejudiciul material compus din cheltuielile de judecată în sumă

de 3 000 de lei.

2

A fost încasată de la Inspectoratul General de Poliție al MAI în beneficiul lui

Dumitru Cazacu suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată compuse din

asistență juridică în sumă de 2 000 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță, prin prisma art. 13 alin. (1) din Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și dat fiind faptul că prin

hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, devenită irevocabilă

prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost încetată procedura

contravențională pe numele lui Dumitru Cazacu, a constatat întemeiată acțiunea

ultimului cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de agentul constatator

din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți prin tragerea ilicită la răspundere

contravențională din contul instituției respective.

Totodată, instanța de fond a considerat neîntemeiată acțiunea înaintată

împotriva Ministerului Justiției și agentului constatator cu privire la repararea

prejudiciului.

La fel, a conchis asupra netemeiniciei pretenției cu privire la obligarea

agentului constatator de a prezenta scuze, nefiind niciun temei legal de admitere a

cerinței.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Inspectoratului General de Poliție, casată hotărârea din 31 octombrie

2018 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea

a fost respinsă integral.

Instanța de apel a constatat că pretențiile înaintate de Dumitru Cazacu nu se

încadrează în prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, deoarece acesta nu a fost suspus arestului contravențional,

nu a fost reținut și în privința acestuia nu a fost aplicată amendă contravențională

anume de către instanța de judecată.

La 16 iulie 2019, Dumitru Cazacu a declarat recurs împotriva deciziei din

19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu soluția adoptată de

instanța de apel, și anume cu faptul că angajarea răspunderii statului pentru

recuperarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești survine doar în cazurile strict

prevăzute de lege, respectiv nu orice acțiune ale organelor de drept, chiar și ilegală,

atrage răspunderea statului.

A menționat că la examinarea cauzei în apel, instanța inferioara nu a părtuns

în esența cauzei, nu a stabilit corect raporturile juridice între părți, nu a constatat si

nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar

3

concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, la fel normele de drept material au fost încălcate si aplicate

eronat, ceea ce constituie temei de casare a decizieii instanței de apel în

conformitate cu prevederile art.445 alin.(l) lit. f) CPC.

A evidențiat că în cadrul cauzei contravenționale, dânsul ca persoană acuzată

în materie penală, a fost în drept să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art.

6 paragraf 3 lit. c) CEDO, inclusiv dreptul de a fi asistat de un apărător ales de el,

drept pe care dânsul l-a realizat și care este ocrotit de legea supremă a RM prin art.

26 din Constituția RM.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, hotărârea Judecătoriei Bălți din 24 aprilie

2018 și menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2018, echivalează

cu sentința de achitare de sub o acuzație în săvârșirea unei infracțiuni, în sensul

prevăzut de art. 6 CEDO. Drept urmare, în legătură cu cauza contravențională si

consecințele acesteia, dânsul prin efectul hotărârii de achitare menționate, are

aceleași drepturi și garanții, ca și persoanele care au fost acuzate și pedepsite ilicit

în cadrul procesului penal, fiind ulterior achitate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 8 mai 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 82),

însă careva date care ar confirma recepționarea copiei deciziei de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul în termenul legal.

La 2 septembrie 2019 și la 16 septembrie 2019, Inspectoratul de Poliție Bălți

a depus referință la recursul declarat de Dumitru Cazacu, solicitând respingerea

acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Cazacu, reprezentat de

avocatul Valentina Moruz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Cazacu, reprezentat

de avocatul Valentina Moruz nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

5

de Dumitru Cazacu, reprezentat de avocatul Valentina Moruz urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Cazacu, reprezentat de

avocatul Valentina Moruz împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6