2ra-1819/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

Dosarul nr. 2ra–1819/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. A.Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) Î N C H E I E R E 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Dmitrii Danileico împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material, obligarea agentului constatator să prezinte scuze și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) în partea în care acțiunea a fost admisă și în această parte fiind emisă hotărâre de respingere a pretențiilor, con st ată: La 30 august 2017, Dmitrii Danileico s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 7000 lei,

obligarea agentului constatator să prezinte scuze și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la 26 noiembrie 2016, agentul constatator Colesnic Alexandru inspectorul inferior de patrulare al IIP Compania Nr.2 Bălți, a întocmit în privința reclamantului, procesul verbal nr.1030 1989 8137 8547, cu privire la contravenție în baza art. 233 alin. (1) al Codului contravențional, materialele fiind expediate spre examinare în Judecătoria Bălți (sediul Fălești), în conformitate cu art. 395 al Codului contravențional. La fel, reclamantul a menționat că, procesul-verbal a fost contestat de către el și prin hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălti (sediul Fălești), a fost încetat procesul contravențional cu privire la învinuirea lui Danileico Dmitrii în temeiul art. 233 alin. (1) Cod Contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției.

Nefiind de acord cu decizia nominalizată, locotenentul-colonel de poliție Guila Vladislav, a contestat-o cu recurs la Curtea de Apel Bălti. Prin decizia 1 Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2017 recursul declarat de Guila Vladislav a fost respins ca nefondat, cu menținerea hotărârii primei instanței fără modificări. Decizia nominalizată fiind irevocabilă din momentul pronunțării. În acest sens reclamantul a indicat că, pentru apărarea drepturilor sale încălcate, reclamantul a fost nevoit să-și angajeze un avocat și să suporte cheltuieli pentru achitarea onorariului avocatului ales. Faptul dat se confirmă prin bonul de plată pentru serviciile de asistență juridică nr.906838 din 11 aprilie 2017, în sumă de 7000 lei.

Reieșind din cele relatate rezultă că, prin acțiunile ilicite ale agentului constatator al IP Bălti, Colesnic Alexandru și prin procesul verbal din 26 noiembrie 2016, reclamantul Danileico Dmitrii a fost recunoscut culpabil de comiterea contravenției prevăzute de art.233 alin. (1) al Codului contravențional — absolut ilegal. La fel, reclamantul a menționat că în urma acțiunilor ilegale ale agentului constatator, reclamantul a suferit nu doar prejudiciu material ci și prejudiciu moral, acesta manifestându-se prin suferințe și frustrări psihice, iar agentul constatator Colesnic Alexandru urmează să-i aducă scuze în formă scrisă, pentru acțiunile sale ilegale în baza art. 12 al Legii nr.1545 din 25 februarie 2016. Prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central), acțiunea înaintată a fost admisă parțial.

A fost încasat din contul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Dmitrii Danileico cheltuielile de judecată în mărime de 7000 lei, și cheltuielile de judecată compuse din asistența juridică în mărime de 4000 lei. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) prin care a fost încetată procedura contravențională intentată neîntemeiat pe numele lui Danileico Dmitrii reprezintă acele premise faptice și legale în temeiul cărora reclamantul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului material cauzat de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți prin tragerea ilicită la răspundere contravențională, însă nu din contul bugetului de stat, ci din contul bugetului instituției date, în condițiile enunțate la art. 7 și art. 11 din Lege.

Prima instanță a concluzionat că, în speță, reieșind din prevederile art. 13 alin. (1) din Lege acțiunea înaintată împotriva Ministerului Justiției și agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți Alexandru Colesnic urmează a fi respinsă deoarece sarcina compensării prejudiciului material și moral cauzat reclamantului revine subiectului responsabil (prin intermediul funcționarilor săi) care a aplicat ilicit amenzile contravenționale – Inspectoratul de Poliție Bălți ca entitate juridică autonomă și distinctă ce dispune de buget propriu, parte procesuală care nu se regăsește în cercul co-pârâților reflectați în cererea de chemare în judecată.

Or, agentul constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic nu a participat în cadrul prezentului proces în calitate de reprezentant al 2 Inspectoratului de Poliție Bălți ci în ipostaza de persoană fizică cu interese material-juridice proprii, împuterniciri (procură) ce ar emana din partea angajatorului nefiind la materialele dosarului. Cu privire la pretenția cu privire la obligarea agentului constatator, inspector inferior de patrulare Colesnic Alexandru, la aducerea scuzelor în formă scrisă reclamantului, instanța a notat că art. 12 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 nu prevede obligația agentului constatator de a prezenta scuze scrise persoanei în privința căreia a fost pornit procesul contravențional, care ulterior a fost încetat de instanța judecătorească.

Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) în partea în care acțiunea a fost admisă și în această parte fiind emisă hotărâre de respingere a pretențiilor.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, nici o condiție din cele menționat în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 nu se regăsește în justificarea pretențiilor reclamantului Danileico Dmitrii, or reclamantul n-a fost supus ilegal arestului contravențional, reținerii contravenționale ilegale, precum și nu i-a fost aplicată ilegal amenda contravențională pentru a solicita compensarea prejudiciului din bugetul de stat în baza Legii nr. 1545. Făcând o apreciere a materialelor cauzei, instanța de apel a constatat că în privința reclamantului sancțiunea contravențională nu a fost aplicată de Inspectoratul de Poliție Bălți, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost expediat conform competenței instanței de judecată, iar prin decizia Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 06 februarie 2017 procesul contravențional, pornit în privința reclamantului Danileico Dmitrii a fost încetat, hotărârea fiind menținută de către instanța ierarhic superioară prin decizie definitivă și irevocabilă.

Colegiul de apel a considerat greșită concluzia primei instanțe precum că prejudiciul material a fost produs în urma acțiunilor organului care a adoptat procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința lui Danileico Dmitrii și anume de către Inspectoratul de Poliție Bălți, deoarece acesta din urmă nu a aplicat sancțiunea contravențională dar a expediat procesul verbal cu privire la contravenție pentru judecare conform competentei Judecătoriei Fălești. La 19 iulie 2019 (prin oficiul poștal), Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei contestate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. La 16 septembrie 2019 (prin poștă electronică) și la 19 septembrie 2019 (prin oficiul poștal), Inspectoratul General al Poliției a depus o referință la recursul declarat de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat 3 de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind 4 admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5