2ra-1819/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

Dosarul nr. 2ra–1819/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. A.Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Danileico Dmitrii

reprezentat de avocatul Moruz Valentina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Dmitrii

Danileico împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și

agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic cu

privire la încasarea prejudiciului material, obligarea agentului constatator să

prezinte scuze și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din

19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) în partea în care acțiunea a fost

admisă și în această parte fiind emisă hotărâre de respingere a pretențiilor,

con st ată:

La 30 august 2017, Dmitrii Danileico s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului General al Poliției și

agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic cu

privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 7000 lei, obligarea agentului

constatator să prezinte scuze și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 26 noiembrie 2016, agentul constatator

Colesnic Alexandru inspectorul inferior de patrulare al IIP Compania Nr.2 Bălți, a

întocmit în privința reclamantului, procesul verbal nr.1030 1989 8137 8547, cu

privire la contravenție în baza art. 233 alin. (1) al Codului contravențional,

materialele fiind expediate spre examinare în Judecătoria Bălți (sediul Fălești), în

conformitate cu art. 395 al Codului contravențional.

La fel, reclamantul a menționat că, procesul-verbal a fost contestat de către el

și prin hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălti (sediul Fălești), a fost

încetat procesul contravențional cu privire la învinuirea lui Danileico Dmitrii în

temeiul art. 233 alin. (1) Cod Contravențional, din motiv că nu există faptul

contravenției. Nefiind de acord cu decizia nominalizată, locotenentul-colonel de

poliție Guila Vladislav, a contestat-o cu recurs la Curtea de Apel Bălti. Prin decizia

1

Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2017 recursul declarat de Guila Vladislav a fost

respins ca nefondat, cu menținerea hotărârii primei instanței fără modificări.

Decizia nominalizată fiind irevocabilă din momentul pronunțării.

În acest sens reclamantul a indicat că, pentru apărarea drepturilor sale

încălcate, reclamantul a fost nevoit să-și angajeze un avocat și să suporte cheltuieli

pentru achitarea onorariului avocatului ales. Faptul dat se confirmă prin bonul de

plată pentru serviciile de asistență juridică nr.906838 din 11 aprilie 2017, în sumă

de 7000 lei.

Reieșind din cele relatate rezultă că, prin acțiunile ilicite ale agentului

constatator al IP Bălti, Colesnic Alexandru și prin procesul verbal din 26

noiembrie 2016, reclamantul Danileico Dmitrii a fost recunoscut culpabil de

comiterea contravenției prevăzute de art.233 alin. (1) al Codului contravențional —

absolut ilegal.

La fel, reclamantul a menționat că în urma acțiunilor ilegale ale agentului

constatator, reclamantul a suferit nu doar prejudiciu material ci și prejudiciu moral,

acesta manifestându-se prin suferințe și frustrări psihice, iar agentul constatator

Colesnic Alexandru urmează să-i aducă scuze în formă scrisă, pentru acțiunile sale

ilegale în baza art. 12 al Legii nr.1545 din 25 februarie 2016.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central),

acțiunea înaintată a fost admisă parțial.

A fost încasat din contul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul lui Dmitrii Danileico cheltuielile de judecată în

mărime de 7000 lei, și cheltuielile de judecată compuse din asistența juridică în

mărime de 4000 lei.

În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în conformitate cu art. 13

alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, hotărârea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești)

prin care a fost încetată procedura contravențională intentată neîntemeiat pe

numele lui Danileico Dmitrii reprezintă acele premise faptice și legale în temeiul

cărora reclamantul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului material

cauzat de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți prin

tragerea ilicită la răspundere contravențională, însă nu din contul bugetului de stat,

ci din contul bugetului instituției date, în condițiile enunțate la art. 7 și art. 11 din

Lege.

Prima instanță a concluzionat că, în speță, reieșind din prevederile art. 13 alin.

(1) din Lege acțiunea înaintată împotriva Ministerului Justiției și agentului

constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți Alexandru Colesnic urmează a fi

respinsă deoarece sarcina compensării prejudiciului material și moral cauzat

reclamantului revine subiectului responsabil (prin intermediul funcționarilor săi)

care a aplicat ilicit amenzile contravenționale – Inspectoratul de Poliție Bălți ca

entitate juridică autonomă și distinctă ce dispune de buget propriu, parte procesuală

care nu se regăsește în cercul co-pârâților reflectați în cererea de chemare în

judecată.

Or, agentul constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți, Alexandru Colesnic

nu a participat în cadrul prezentului proces în calitate de reprezentant al

2

Inspectoratului de Poliție Bălți ci în ipostaza de persoană fizică cu interese

material-juridice proprii, împuterniciri (procură) ce ar emana din partea

angajatorului nefiind la materialele dosarului.

Cu privire la pretenția cu privire la obligarea agentului constatator, inspector

inferior de patrulare Colesnic Alexandru, la aducerea scuzelor în formă scrisă

reclamantului, instanța a notat că art. 12 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

nu prevede obligația agentului constatator de a prezenta scuze scrise persoanei în

privința căreia a fost pornit procesul contravențional, care ulterior a fost încetat de

instanța judecătorească.

Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din 19 aprilie

2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) în partea în care acțiunea a fost admisă și

în această parte fiind emisă hotărâre de respingere a pretențiilor.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, nici o condiție din cele

menționat în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 nu se

regăsește în justificarea pretențiilor reclamantului Danileico Dmitrii, or

reclamantul n-a fost supus ilegal arestului contravențional, reținerii

contravenționale ilegale, precum și nu i-a fost aplicată ilegal amenda

contravențională pentru a solicita compensarea prejudiciului din bugetul de stat în

baza Legii nr. 1545.

Făcând o apreciere a materialelor cauzei, instanța de apel a constatat că în

privința reclamantului sancțiunea contravențională nu a fost aplicată de

Inspectoratul de Poliție Bălți, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost

expediat conform competenței instanței de judecată, iar prin decizia Judecătoriei

Bălți (sediul Fălești) din 06 februarie 2017 procesul contravențional, pornit în

privința reclamantului Danileico Dmitrii a fost încetat, hotărârea fiind menținută de

către instanța ierarhic superioară prin decizie definitivă și irevocabilă.

Colegiul de apel a considerat greșită concluzia primei instanțe precum că

prejudiciul material a fost produs în urma acțiunilor organului care a adoptat

procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința lui Danileico Dmitrii

și anume de către Inspectoratul de Poliție Bălți, deoarece acesta din urmă nu a

aplicat sancțiunea contravențională dar a expediat procesul verbal cu privire la

contravenție pentru judecare conform competentei Judecătoriei Fălești.

La 19 iulie 2019 (prin oficiul poștal), Danileico Dmitrii reprezentat de

avocatul Moruz Valentina a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel

Bălți cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei

contestate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 16 septembrie 2019 (prin poștă electronică) și la 19 septembrie 2019 (prin

oficiul poștal), Inspectoratul General al Poliției a depus o referință la recursul

declarat de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina,

solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

3

de către Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul Moruz Valentina, neîntemeiat și

care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Danileico Dmitrii reprezentat de avocatul

Moruz Valentina, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

4

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Danileico Dmitrii reprezentat de

avocatul Moruz Valentina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Danileico Dmitrii

reprezentat de avocatul Moruz Valentina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5