2ra-1190/23 — privind repararea prejudiciului material si moral

2ra-1190/23 — privind repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Mihail Cîvîrjic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național

de Securitate Publică, Direcția Patrulare Sud, Alexandr Perepelița privind

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s-

a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, și s-a menținut hotărârea din 22

noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

(Dosarul nr. 2ra-1190/23

Nr. PIGD 2-22041628-01-2ra-24082023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (M. Hanganu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, A. Curdov, S. Gubenco)

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM privind

încasarea prejudiciului material și moral.

invocat că din luna septembrie 2019 a început activitatea ca stagiar-spălător la

o spălătorie auto din mun. XXXXX, str. XXXX nr. XX.

- auto, după ce a terminat de spălat automobilul, s-a urcat la volanul mașinii pe

care o spălase (de vreme ce proprietarul a lăsat-o la spălătorie, iar la plecare a

cerut ca la finele procedurii să fie scos din garajul (boxa) destinată pentru

prestarea serviciilor de spălătorie și parcat în parcarea aferentă a spălătoriei

auto), așadar, în momentul când a dorit să iasă în marșarier din garajul (boxa)

destinată pentru spălarea mașinilor, în oglinda retrovizoare a văzut că trecerea

era blocată de mașina colaboratorilor de poliție, care s-au oprit pe teritoriul

spălătoriei, motiv din care fără să coboare din mașină prin geamul deschis, s-a

adresat către polițist cu rugămintea de a scoate mașina de serviciu pentru a

putea parca mașina clientului pe care o spălase în parcare.

dânsul a început să strige să coboare din mașină, după care a fost dus la IP

Comrat, astfel, în privința lui Mihail Cîvîrjic au fost întocmite mai multe

procese - verbale cu privire la contravenție, unul din ele fiind seria MAIXX

XXXX din XX noiembrie XX în baza art. XX din Codul contravențional, cu

trimiterea materialului în instanța de judecată.

depus la instanța de judecată materialul și procesul - verbal seria MAIXX

XXXX din XX noiembrie XX, întocmit pe numele Mihail Cîvîrjic de

comiterea contravenției prevăzute de art. XXX din Codul contravențional,

pentru examinare conform competenței.

contract cu privire la acordarea asistenței juridice cu avocatul Igor Izvecov și

respectiv a achitat suma de 3 000,00 de lei.

seria MAIXX XXX5 din XX noiembrie XXX, întocmit pe numele Mihail

Cîvîrjic de comiterea contravenției prevăzute de art. XX din Codul

1

contravențional, la 01 februarie 2021, a pronunțat o hotărâre prin care s-a

încetat procesului pe cauza contravențională de învinuire a acestuia în

comiterea contravenției, prevăzute de art. XX din Codul contravențional, din

cauza lipsei faptei contravenționale.

art. 384 din Codul Contravențional, prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, prevederile art. 2027, art. 2036, art. 2037 și art. 2038 alin. (1) din

Codul civil, precum și prevederile art. 6 CEDO a solicitat încasarea în

beneficiul lui Mihail Cîvîrjic din contul pârâților a sumei 3 000,00 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistentă juridică achitată avocatului pentru acordarea de

asistență juridică în conformitate cu contractul nr. 826 din 20 iulie 2020 și bon

de plată seria QL nr. 500316 din 20 iulie 2020, încasarea în beneficiul lui

Mihail Cîvîrjic din contul pârâților suma de 50 000,00 de lei, cu titlu de

despăgubiri pentru prejudiciul moral, suma de 6 000,00 de lei cu titlu de

cheltuieli judiciare achitate avocatului pentru acordarea de asistență juridică în

conformitate cu contractul nr. 15 din 21 martie 2022 și bon de plată seria QL

nr. 500189 din 21 martie 2022, precum și suma 12,50 lei, achitați de acesta cu

titlu de taxă de stat pentru primirea hotărârii din 01 februarie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu mențiunea irevocabilă.

precizare a cerințelor acțiunii, indicând ca pârâții Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și

Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM.

cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, Direcția Patrulare Sud,

Alexandr Perepelița a fost tras în proces în calitate de intervenient accesoriu

din partea pârâtului, Inspectoratul General de Politie al MAI al RM (f.d.31).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Cîvîrjic împotriva Ministerului Justiției al RM, Inspectoratului General de

Poliție, Ministerului Finanțelor al RM privind încasarea prejudiciului material

și moral. S-a încasat din contul Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM,

în beneficiul lui Mihail Cîvîrjic sum a de 9 000,00 de lei cu titlu de prejudiciu

material pentru asistența juridică acordată, suma 12,50 lei, achitați de acesta cu

titlu de taxă de stat pentru primirea hotărârii din 01 februarie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central cu mențiunea irevocabilă (emisă în cauza

contravențională), precum și suma de 5 000,00 de lei cu titlu de prejudiciu

moral. În rest, au fost respinse cerințele acțiunii (f.d. 55, 59-69).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a depus apel nemotivat (f.d. 57), care a fost completat la 07 februarie 2023,

2

împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri pe cauză, prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă de

Mihail Cîvîrjic (f.d. 87-90).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

nefondată cererea de apel declarată de Inspectoratului General de Poliție al

MAI al RM. S-a menținut hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Mihail Cîvîrjic împotriva Ministerului Justiției al RM,

Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM, Ministerului Finanțelor al

RM privind încasarea prejudiciului material și moral. S-a încasat din contul

Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM, în beneficiul reclamantului

Mihail Cîvîrjic cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în

instanța de apel în mărime de 1000,00 de lei.

alin. (3), art. 384 alin. (2) lit. u), art. 384 alin. (31) art. 441 alin. (2) din Codul

contravențional, art. 16 alin. (1) lit. g) Codul civil, art. 19 alin. (1) – (3), art.

1998 alin. (1), art. 2036 alin.(1)-(3) și art. 2037 alin.(1)-(3) din Codul civil, în

coraport cu suportul probatoriu anexat la materialele cauzei, prin prisma

criticelor formulate în cererea de apel a conchis că soluția fondului este justă,

fiind bazată pe interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale, precum

și pe cercetarea obiectivă a materialelor dosarului, situație ce impune

menținerea actului judecătoresc contestat.

hotărârii din 01 februarie 2021 a Judecătoriei, sediul Central, procedura pe

cauză de contravenție inițiată în baza procesului-verbal cu privire la

contravenție seria și nr. MAIXX XXXX din XX noiembrie XX în privința lui

Mihail Cîvîrjic de învinuire în săvârșirea contravenției, prevăzute de art. XX

din Codul contravențional, a fost încetată din cauza absenței în acțiunile lui

Mihail Cîvîrjic a faptei contravenționale, prevăzute de art. XX din Codul

contravențional.

organului împuternicit să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională a fost constatată prin hotărârea din 01 februarie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, care a devenit definitivă prin neatacare cu

cerere de recurs de către participanți la proces.

privința căreia a fost întocmit în mod ilicit procesul-verbal cu privire la

contravenție, are dreptul la restabilirea în drepturi, în special are dreptul să

ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite

ale autorității competente să constate contravenție.

răspundere civilă sus-menționate, prevăzute de articolele 2036, 2037 din Codul

3

civil, sunt indisolubil legate de prevederile Legii RM speciale nr. 1545-XIII

din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

faptul că reieșind din interpretarea corectă a prevederile art. 1, art. 3 alin. (1) –

(2), art. 6 și art.7 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, se reține faptul că există

o listă exhaustivă de cazuri care dau dreptul unei persoane pentru repararea

prejudiciului material și moral, precum și pentru cheltuielile de judecată

(articolele 3, 7 din lege), totodată, temeiurile de despăgubire pentru prejudiciu

fiind condiționate separat (art. 6 din lege).

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și

ale instanțelor judecătorești, nu poate fi aplicată în această categorie de cauze,

deoarece pentru a pretinde de la stat repararea prejudiciului material în baza

Legii nominalizate trebuie să existe concomitent condițiile prevăzute de art. 3

și art. 6 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, condiții care nu sunt

prezente în speță, în legătură cu ce consideră eronată aplicarea de către

judecătoria Comrat sediul Central a legii vizate, instanța de apel a concluzionat

ca acestea sunt neîntemeiate. Or, potrivit practicii consacrate a Curții Europene

a Drepturilor Omului (cauzele Ezeh&Connors c. Regatului Unit, nr. 39665/98

și 40086/98; Silberberg c. Moldovei din 01 februarie 2005; Angel c. României

din 04 octombrie 2007; Cadubetz c. Slovaciei din 02.10.2007; Salabiaku c.

Franței din 16 iulie 1987; Telfner c. Austriei din 20 martie 2001 și multe altele)

a fost stabilită similitudinea procedurii de tragere la răspundere pentru

contravenție cu procedura de tragere la răspundere penală. Astfel, reieșind din

jurisprudența CEDO, tragerea ilegală la răspundere pentru contravenție trebuie

să fie considerată echivalentă cu tragerea ilegală la răspundere penală.

de judecată a aplicat în mod corect dispozițiile Legii nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, deoarece există o listă de cazuri care conferă reclamantului

dreptul la repararea prejudiciului material și moral (art. 3) și temeiurile de

reparare a prejudiciului material și moral în conformitate cu art. 6 al Legii

nominalizate, mai ales că acțiunile ilegale ale agentului constatator, legate de

tragerea la răspundere pentru contravenție, fără îndoială i-au limitat drepturile

acestuia, inclusiv dreptul la un proces echitabil, de a primi în timp util

despăgubiri de asigurare cu privire la faptul accidentului de trafic rutier, etc.

în calitate de persoană trasă în mod ilegal la răspundere pentru contravenție,

are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat în urma tragerii

4

sale ilegale la răspundere pentru contravenție, ceea ce presupune faptul că

cerința sa de despăgubire pentru prejudiciul material este întemeiată.

corespunzător a intereselor sale în cadrul procesului contravențional, la 20 iulie

2020 a fost încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Igor Izvecov,

care a estimat serviciile sale pentru reprezentarea intereselor sale la 3000,00 de

lei, pe care Mihail Cîvîrjic le-a achitat, fapt confirmat de bonul de plată seria

QL nr. 500316 din 20 iulie 2020. (f.d. 10, 11, vol.I)

încasare a prejudiciului material de la pârâtul Inspectoratul General de Poliție

al MAI al RM în mărime de 3000,00 de lei pentru cheltuieli suportate de către

acesta în cadrul procedurii contravenționale a fost susținută de dovezi

convingătoare și întemeiată, prin urmare, instanța de judecată în mod legal a

admis această cerință a acțiunii invocată de către Mihail Cîvîrjic.

hotărârea contestată instanța de fond eronat a dispus încasarea prejudiciul

material în sumă de 3000,00 de lei pentru cheltuielile suportate de către

reclamant în cadrul procesului contravențional, deoarece potrivit art. 63 alin.

(5) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 „Cu privire la avocatură”, cheltuielile

suportate în legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice în

organele de urmărire penală și instanțele de judecată în cauzele penale, civile

și administrative se încasează concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără

o procedură litigioasă prealabilă, instanța de apel a conchis de este neîntemeiat,

or, în temeiul art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești acordă dreptul

reclamantului de încasare a prejudiciului material sub forma sumelor plătite

pentru asistență juridică pe cauza contravențională, respectiv în cadrul

prezentei cauze civile reclamantul s-a folosit în mod legal de acest drept.

argumentul apelantului privind faptul că acțiunile agentului constatator în acest

caz nu pot fi calificate drept ilegale, deoarece în privința acestuia nu există

nicio hotărâre judecătorească definitivă care ar stabili caracterul ilegal al

acțiunilor sau omisiunilor sale. Or, prin hotărârea din 01 februarie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, a fost constatată lipsa faptei

contravenționale în acțiunile sale, deja este o dovadă, precum că agentul

constatator a constatat în mod eronat că în acțiunile lui Mihail Cîvîrjic există

fapta contravențională, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul

contravențional, și această circumstanță confirmă caracterul ilegal al organului

competent să constată contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Iar, potrivit art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, încetarea procesului

contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință

a fost pornit.

5

din Codul de procedură civilă, în coraport cu cerința reclamantului privind

încasarea prejudiciului material compus din cheltuieli suportate în legătură cu

acordarea asistenței juridice în prezenta cauză civilă, instanța de apel a conchis

că prima instanță corect a admis și pe deplin a admis această cerință, or, după

cum rezultă din materialele cauzei, între Mihail Cîvîrjic și biroul avocatului

„Igor Izvecov” reprezentat de avocatul Igor Izvecov, a fost încheiat contractul

nr. 15/2022 din 21 martie 2022 privind acordarea asistenței juridice, în care

costul serviciilor avocatului a constituit suma de 6000,00 de lei (f.d. 12/13,

Vol.I), fiind achitate potrivit chitanței de plată seria QL nr. 500189 din 21

martie 2022 (f.d. 14, Vol.I), precum și suma de 12,50 lei cu titlu de taxă de stat

pentru primirea hotărârii din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

central cu mențiunea irevocabilă, fapt ce se confirmă prin chitanța de plată nr.

1126800 din 13 martie 2022 (f.d. 15, Vol.I), și prin urmare, încasarea sumelor

indicate de către instanța de fond din contul Inspectoratul General de Poliție al

MAI al RFM în beneficul lui Mihail Cîvîrjic este destul de legitimă.

pârâților a prejudiciului moral în sumă de 50 000,00 de lei, instanța de apel a

constatat că instanța de fond just a admis parțial cerința și a decis încasarea de

la pârâtul Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM în beneficiul lui

Mihail Cîvîrjic a sumei de 5 000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ținând

cont de principiul echității, de gradul admiterii posibile a reclamantului prin

repararea acordată, precum și de necesitatea restabilirii echității sociale,

reieșind din prevederile art. 2037 alin.(1)–(3) din Codul civil, precum și

prevederile pct. 22 Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție al RM nr. 8

din 24 decembrie 2012, care prevede că Curtea Europeană examinează și

apreciază dacă persoanei i-au fost cauzate frică, anxietate sau stres prin

încălcarea drepturilor garantate de Convenție. Acestea ar trebui compensate ca

daune morale. Mărimea prejudiciului moral trebuie să fie proporțională cu

sumele acordate de Curtea Europeană în cauze similare, adică în cazurile de

încălcări similare ale Convenției, care sunt îndreptate împotriva Republicii

Moldova sau țărilor cu un nivel de dezvoltare economică care poate fi

comparat cu cel al Republicii Moldova. Sarcina probării a mărimii

prejudiciului moral îi revine solicitantului și se apreciază individual pentru

fiecare caz, ținând cont de argumentele ambelor părți și de jurisprudența Curții

Europene.

în urma acțiunilor ilegale din partea agentului constatator, ar putea fi cauzate

niște suferințe psihice, și anume ar putea să se afle într-o stare de disconfort,

din cauza arbitrarului din partea colaboratorilor organelor de drept și din cauza

faptului că agentul constatator a întocmit în mod neîntemeiat un proces-verbal

cu privire la contravenție, el a fost obligat să apeleze la serviciile unui avocat

și timp de opt luni să-și dovedească nevinovăția în timp ce procesul era în

derulare. Cu toate acestea, ținând cont de criteriul echității și de împrejurările

cauzei, acestea nu pot fi apreciate după suma propusă de reclamant.

6

împrejurările cauzei și de cuantumul despăgubirii acordate în împrejurări

similare, instanța de apel a considerat că prejudiciul moral în sumă de 5 000,00

de lei este întemeiat și proporțional cu prejudiciul care a fost suportat de către

reclamant, putând servi drept compensație suficientă suferințelor psihice și

fizice suportate de către reclamant în urma acțiunilor ilegale ale agentului

constatator. Argumentele apelantului conform cărora suma de 5 000, 00 de lei

încasată în beneficiul reclamantului cu titlu de prejudiciu moral nu este

justificată și nu este întemeiată, în condițiile în care nu au fost prezentate probe

veridice, admisibile, care să confirme faptul de încălcare a drepturilor

personale nepatrimoniale privind integritatea morală, colegiul le consideră

neîntemeiate reieșind din cele susmenționate.

(11) din Codul de procedură civilă, în coraport cu cererea părții intimate privind

încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM în

beneficiul lui Mihail Cîvîrjic a cheltuielilor de judecată pentru acordarea

acestuia a asistenței juridice în instanța de apel în sumă de 1 000,00 de lei, a

conchis admiterea acesteia ca întemeiată, or, potrivit chitanței de plată seria

QL nr. 500242 din 20 martie 2023, Mihail Cîvîrjic a achitat avocatului Igor

Izvecov pentru acordarea asistenței juridice acestuia în instanța de apel suma

de 1000,00 de lei, astfel, reieșind din cuantumul rezonabil al onorariilor pentru

avocații din Republica Moldova, a complexității cauzei, a examinării cauzei în

apel în cadrul unei singure ședințe de judecată, precum și a practicii existente

a Curții Europeane a Drepturilor Omului privind compensarea cheltuielilor de

judecată, instanța de apel a conchis că urmează a fi încasat din contul

Inspectoratului General de Poliție al MAI al RM, în beneficiul lui Mihai

Cîvîrjic, cheltuielile de judecată pentru acordarea acestuia a asistenței juridice

la Curtea de Apel Comrat în sumă de 1000,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

General de Poliție al MAI al RM, a declarat recurs împotriva deciziei din 20

martie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

decizii prin care să fie respinsă acțiunea.

elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în partea

ce ține de încasarea cheltuielilor de asistența juridică, s-a abținut de a da un

răspuns explicit în cele mai importante întrebări formulate de către apelant în

fața instanței, circumstanță care în esență a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate, rezultate din încălcarea și aplicarea în mod eronat a normelor de

drept material pertinente speței.

general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să

reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este dictată

7

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să

inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea

de a controla judecata primelor instanțe.

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor

reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de

către instanța de recurs. Or, reieșind din efectul devolutiv al apelului, Curții de

Apel Comrat îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul judiciar

complet, în fapt și în drept, manifestat prin verificarea corectitudinii soluției

pronunțate de prima instanță în sensul determinării obiectul material al acțiunii

civile, temeiului apariției acesteia, stabilirii obiectului probațiunii, care

presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile

și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului,

precum și să încadreze juridic raporturile litigioase, prin identificarea cadrului

legal pertinent și aplicabil speței.

recurentul a menționat prevederile art.3 alin.(1), (2), art.6, art.10 din Legea nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998, art. 384 alin. (2) lit. u), art. 384 alin. (31) din

Codul contravențional. Iar, din hotărârile anexate de către intimatul/reclamant

la cererea de chemare în judecată nu se constată condiția obligatorie stipulată

de prevederile art. 384 alin. (31) din Codul contravențional și anume nu a fost

constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente

să constate contravenție sau să soluționeze cauza contravențională. Mai mult,

potrivit art. 450 alin. (2) din Codul contravențional, constatând în procesul de

judecată fapte de încălcare a legalității și a drepturilor omului, instanța de

judecată emite, odată cu hotărârea, și o încheiere interlocutorie, prin care aceste

fapte se aduc la cunoștință persoanei cu funcție de răspundere responsabile. O

astfel de încheiere nu a fost emisă în cadrul examinării dosarului

contravențional, or, instanța s-a expus din punct de vedere procedural asupra

nulității procesului- verbal cu privire la contravenție. Astfel, dreptul persoanei

de recuperare a prejudiciului cauzat survine numai în cazul și perioada

procesului contravențional, iar procesul contravențional a fost finalizat, fapt

demonstrat prin hotărârile emise pe cauza contravențională, totodată, deși

intimatul/reclamantul avea dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului în

cadrul procesului contravențional, aceasta din motive necunoscute nu a făcut-

o, învederând în context prevederile art. 2006 alin. (3) din Codul civil.

intimatul/reclamantul urma să solicite prejudiciul cauzat în cadrul procesului

contravențional inițiat. În concluzie, dispozițiile normelor Codului

contravențional în care sunt prevăzute drepturile de recuperare a prejudiciului

material presupus cauzat sunt aplicabile în cadrul proceselor contravenționale,

iar în momentul în care reclamantul nu a beneficiat de aceste drepturi în cadrul

procesului contravențional, fiind emise hotărâri definitive asupra cazului

contravențional, aceste prevederi nu mai sunt aplicabile reclamantului în

cadrul unui proces civil, totodată, faptul că nu a dorit să beneficieze de

8

drepturile prevăzute în procesul contravențional nu poate fi imputat

autorităților publice. Astfel, prin coroborarea normelor citate și examinării

circumstanțelor cauzei, intimatul eronat a interpretat prevederile legale potrivit

cărora bugetul de stat al RM, prin intermediul Inspectoratul General al Poliției,

urmează să suporte cheltuieli iraționale ce țin de repararea unui prejudiciu

material și moral presupus, cauzat de efectuarea corespunzătoare de către

agentul constatator a atribuțiilor de serviciu conform împuternicirilor. Or,

conform normelor de drept intimat/reclamant Mihail Cîvîrjic nu i-au fost aduse

prejudicii ce l-ar îndreptăți să solicite repararea lor.

Codul de procedură civilă, în raport cu probele și circumstanțelor din

materialele dosarului recurentul a considerat că instanța de apel eronat a

menținut hotărârea instanței de fond în partea încasării cheltuielilor de judecată

precum și dispunerea încasări în sumă de 1000,00 de lei în ordine de apel

deoarece reclamantul/intimat nu au probat și nici nu au prezentat argumente

convingătoare privind suportarea cheltuielilor de asistența juridică.

Inspectoratul de Poliție Hâncești al IGP al MAI al RM, Inspectoratul General

al Poliției al MAI al RM – dosar nr. 2ra-1507/21, Ministerul Justiției al RM,

Valeriu Chersac vs Inspectoratului Național de Patrulare și Ministerului

Justiție al RM – dosar nr.2ra-2059/19 și Ghenadie Odobescu împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare și Ministerului Justiției al RM – dosar

nr.2ra-565/20.

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINDE DE RECURS

terestre (f.d.173) ,cât și prin intermediul poștei electronice (f.d. 174), a expediat

în adresa părților și participanților la proces, copia recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, împotriva deciziei din 20

martie 2023 a Curții de Apel Comrat, pentru cunoștință, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de expediere și extrasul din poșta electronică anexate la

materialele dosarului.

recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, împotriva

deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, drept urmare, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral

acțiunea înaintată de Mihail Cîvîrjic (f.d. 185/194).

Ministerul Justiției al RM, precum și Ministerul Finanțelor al RM, deși, au

recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și

nu au depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursului

declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, împotriva deciziei

din 20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat.

9

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat deciziei la 09 aprilie

2024, iar, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.3876

(f.d.185,vol.I), rezultă că, la 21 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat

părților, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 09 aprilie

2024, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

recursul declarat de IGP al MAI al RM, la 16 iunie 2024, anterior recepționării

copiei deciziei contestate, se consideră depus în termenul stabilit de art.434 din

Codul de procedură civilă (a se vedea pct.43).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-

9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 318-321, art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse

modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII –

Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților

de apel.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

recursului declarat de Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM,

împotriva deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat, la 29 iunie

2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 158), va fi examinată prin prisma

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în

vigoare până la 01 septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.”

10

depunerii recursului, reglementa că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

depunerii recursului reglementa că:

,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

depunerii recursului, reglementa că:

,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

recursului, reglementa că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui

act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b)

recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana

care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat

după ce a fost examinat.”

din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023), prevede că:

,,(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1); a1) recursul este depus împotriva unui

act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5); b) recursul

este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a

înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce

a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță

fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat.

nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023), stabilește că:

,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

11

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în redacția Legii în vigoare de la data depunerii cererii de

recurs), enunțate la pct. 49-51 din prezenta încheiere.

General al Poliției al MAI al RM a invocat temei de admisibilitate prevederile

art. 432 alin.(2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de

26 iunie 2023.

recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(1) și

(2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului, precum că, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, sau

în cazul în care instanța judecătorească a interpretat eronat legea, nu a stabilit

că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și anume,

dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea

cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a

stabilit.

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

din Codul de procedură civilă.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele

indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă

instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce

12

ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a

depistat.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursurile

în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate

de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder vs. Regatul Unit, p.38; cauza Stanev vs.

Bulgaria (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services vs. Franța, p. 45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (cauza Helmers vs. Suedia din 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM în

cererea de recurs, cu titlu de practică unitară, Completul de judecată

menționează că nu poate fi apreciată ca fiind o practică uniformă a Curții

Supreme de Justiție, întrucât aceasta a fost pronunțată în perioada anterioară

modificării orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale

aplicabile spețelor ce vizează aceeași problematică.

prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe

marginea unei astfel de categorii de litigii oferă o apreciere distinctă (a se vedea

de exemplu actele de dispoziție emise de instanța de recurs în cauzele civile

nr. 2ra-263/23 din 28 iunie 2023, nr. 2ra-816/23 din 20 septembrie 2023, nr.

2ra-1541/23 din 13 martie 2025, nr. 2ra-1594/23 din 07 mai 2025 și nr.2ra-

878/23 din 17 septembrie 2025, etc.)

că hotărârile invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al

MAI al RM nu pot fi considerate relevant acestei categorii de cauze și nu

corespunde liniei jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.

13

Justiție concluzionează că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției

al MAI al RM, împotriva deciziei din 20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibile.

art. 433 alin. (1) lit. a), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împotriva deciziei din

20 martie 2023 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

14