2ra-1636/23 — privind repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1636/23 — privind repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție
Cimișlia și de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ludmila Manea împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului de Poliție Cimișlia al
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii
Moldova, Ina Ciobanu, Diana Spătărel, Alexei Lungu și Ivan Dimitrov, cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea ilegală
la răspundere contravențională,
împotriva deciziei din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care
s-a admis apelul declarat de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele
Ludmilei Manea, s-a casat integral hotărârea din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care
s-a admis acțiunea parțial înaintată de Ludmila Manea,
(Dosarul nr. 2ra–1636/23
Nr. PIGD 2-22084154-01-2ra-05122023)
Recursul sunt vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (Dumitru Cherdivara)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Grigori Golev, Dmitrii Fujenco, Ștefan Starciuc)
27 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de Inspectoratul General al Poliției al
MAI al RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iunie 2022, avocatul Valeriu Stănescu, acționând în numele și
interesele reclamantei Ludmila Manea s-a adresat cu cererea de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Cimișlia și a Inspectoratului
General al Poliției al MAI al RM, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor
al RM, Ina Ciobanu, Diana Spătărel, Alexei Lungu și Ivan Dimitrov, cu privire
la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea ilegală la
răspundere contravențională.
În motivarea acțiunii a invocat că la 23 mai 2020 Ina Ciobanu a depus
plângere la Inspectoratul de Poliție Cimișlia, înregistrată cu nr. XXX prin care
a acuzat-o pe Ludmila Manea, că dânsa la 23 mai 2020, ora 09:40, aflîndu-se
în curtea casei din str. XXXX XXX XXX nr. XX în prezența martorilor Lungu
Alexei și Spătărel Diana a înjurat-o, lezându-i onoarea și demnitatea.
A menționat că la 08 iunie 2020 de către agentul constatator din cadrul
Inspectoratul de Poliție Cimișlia, Ivan Dimitrov a fost întocmit proces verbal
contravențional nr.MAIXXXXXX prin care a fost recunoscută vinovată
Ludmila Manea în comiterea contravenției prevăzută de art. XX alin. (X) din
Codul contravențional. Iar, prin decizia agentului constatator din cadrul
Inspectoratul de Poliție Cimișlia, Ivan Dimitrov din 08 iunie 2020, Ludmila
Manea a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 u.c., ceea, ce constituia
500,00 de lei.
Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție și cu decizia
de sancționare contravențională, a depus contestație, iar, prin hotărârea din
04 august 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, s-a admis contestația
depusă de Ludmila Manea împotriva procesului verbal cu privire la
contravenție nr. MAI XXXXXXX întocmit la 08 iunie 2020, în baza art. XX
alin. (X) din Codul contravențional și a deciziei de sancționare. S-a anulat
procesul - verbal cu privire la contravenție nr. MAI XXXXX întocmit la 08
iunie 2020 întocmit în privința Ludmilei Manea în temeiul art. XX alin. (X) din
Codul contravențional și decizia de sancționare din aceiași dată. S-a încetat
procesul contravențional pornit împotriva Ludmilei Manea.
În acest sens, a menționat că dat fiind faptul că hotărârea sus menționată a
devenit definitivă, în temeiul art. 13 alin. (1) din Legea privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procurorului și ale instanțelor judecătorești nr.1545 din 25 februarie
1
1998, Inspectoratul General de Poliție al MAI are sarcina de a repara prejudiciul
material și moral cauzat reclamantei Ludmila Manea prin aplicarea ilicită de
către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Cimișlia, Ivan
Dimitrov, la 08 iunie 2020, a amenzii contravenționale în mărime de 10 u.c.,
ceea ce constituia 500,00 de lei.
Respectiv, a susținut că având în vedere gravitatea suferințelor psihice
pricinuite Ludmilei Manea, atrasă ilegal la răspundere contravențională, ținând
cont de faptul că Inspectoratul de Poliție Cimișlia, este autoritate competentă
care a soluționat cauza contravențională și până în prezent nu a cerut scuze de
la Ludmila Manea pentru faptele la care a fost supusă. Or, atragerea ilegală la
răspundere contravențională au dezechilibrat reclamantei Ludmila Manea
starea emoțională, au făcut-o ușor iritabilă și foarte sensibilă la tot ce e legat de
psihicul său. Periodic acuză dureri de cap, reacții psihoemoționale sub formă
de neliniște, neîncredere în forțele proprii, nesiguranță, reactivitate afectivă
care perturbă calmul, are permanent o stare de disconfort sufletesc, este mereu
cu psihicul încordat la maximum. Nu poate trăi în regim normal ca mai înainte,
fapt ce o deranjează foarte mult. S-a făcut o imagine negativă a reclamantei
Manea Ludmila astfel mulți locuitori ai orașului Cimișlia, nejustificat au
început s-o vorbească de rău, se uită la ea cu dispreț, cu aprecieri nefavorabile,
unii se fac că nu o observă și nu se mai salută cu ea. De aceia nu se simte comod
în orașul său, printre concetățenii săi și atitudinea negativă a societății îi
cauzează suferințe psihice foarte grave. Ținînd cont de faptul că în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin
fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte
cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige
persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Subsecvent, a menționat că pornind de la principiul că, sănătatea și
suferința unui om nu poate fi evaluată în bani, a considerat că suma de 20000,00
de lei, solicitată de a fi încasată în beneficiul reclamantei Ludmila Manea din
contul Inspectoratul General de Poliție al MAI al RM, cu titlu de prejudiciu
moral, reprezintă o compensație echitabilă și rezonabilă pentru suferințele
psihice (sufletești) pricinuite de acțiunile amorale și ilegale a Inspectoratul de
Poliție Cimișlia acțiuni ce urmează să fie sancționate prin obligația
Inspectoratului de Poliție Cimișlia să compenseze prejudiciul moral cauzat prin
intenția directă.
Drept urmare, cu referire la dispozițiile art. 384 alin.(2), lit.u), alin.(3/1)
din Codul contravențional, art. 13 alin.(1) al Legii privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procurorului și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, art.
14, art. 16, art. 19, art. 21, art. 1998, art. 2007, art. 2036, art. 2037, art. 2038
din Codul civil și art. 32 alin. (2) din Constituție, a solicitat admiterea acțiunii,
încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Cimișlia și a Inspectoratului
General al Poliției al MAI și a cu titlu de prejudiciu moral, suma de 20000,00
de lei cauzat reclamantei de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului
2
de Poliție Cimișlia, Ivan Dimitrov, și suma de 5000,00 de lei cu titlu de
prejudiciu material.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
către avocatul Stănescu Valeriu în interesele reclamantei Manea Ludmila,
împotriva Inspectoratului de Poliție Cimișlia și a Inspectoratului General al
Poliției al MAI al RM, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al RM, Ina
Ciobanu, Diana Spătărel, Alexei Lungu și Ivan Dimitrov, cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere
contravențională (f.d. 108; 122/125, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 octombrie 2022, avocatul Stănescu Valeriu, acționând în interesele
reclamantei Manea Ludmila a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 121, vol.I),
iar la 21 martie 2023 a depus motivarea apelului, împotriva hotărârii din 11
octombrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia sediul central, prin care a solicitat
casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care
instanța de apel să admită integral acțiunea apelantei – reclamanta Manea
Ludmila (f.d. 140/146, vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a admis
apelul declarat de către avocatul Valeriu Stănescu, în interesele Ludmilei
Manea. S-a casat integral hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul central, și pronunță o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial
acțiunea înaintată de avocatul Stănescu Valeriu, în interesele Ludmilei Manea.
S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Cimișlia, în beneficiul
Ludmilei Manea suma de 1000,00 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma
de 5000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la
judecarea prezentului litigiu. În rest, pretențiile reclamantei s-au respins ca fiind
neîntemeiate (f.d. 199; 200/207, vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile aplicabile
la caz și criticile aduse în apel, a conchis că instanța de judecată ierarhic
inferioară, corect a ajuns la concluzia că apelul declarat de partea reclamantă
ca fondat și întemeiat, iar hotărârea instanței fond este nefondată, afectată de
erori materiale, fapt care convinge instanța de apel în pronunțarea unei decizii
de casare a acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere parțială a acțiunii,
din următoarele considerente.
În susținerea soluției instanța de apel a notat că instanța de fond corect a
determinat raportul juridic dedus judecății, ca fiind guvernat de Legea privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii nr.1545-XIII
din 25 februarie 1998, însă, incorect a soluționat cauza.
3
La fel, instanța de apel în cadrul examinării cauzei a stabilit cu certitudine
că prin hotărârea din 04 august 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,
s-a admis contestația depusă de către Ludmila Manea împotriva procesului-
verbal cu privire la contravenție nr. MAIXXXXXXXdin 08 iunie 2020 în
temeiul art. XX alin. (X) din Codul contravențional și împotriva deciziei de
sancționare din aceeași dată. S-a anulat procesul-verbal cu privire la
contravenție nr.MAIXXXXX din 08 iunie 2020 și decizia de sancționare din
aceeași dată, și s-a încetat procesul contravențional pornit împotriva Ludmilei
Manea în temeiul art. XX alin. (X) din Codul contravențional (f.d. 68/71, vol.I).
În continuare, instanța de apel analizând dispozițiile art. 1, art.2, art. 3
alin. (1) și art. 13 alin. (1), (2) din Legea privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,
în coraport cu prevederile art. 384 alin. (2) lit. u) și alin. (3/1) din Codul
contravențional, a reținut că din sensul normelor de drept citate rezultă
indubitabil că persoana în privința căreia a fost pornit proces contravențional
are dreptul de a cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în cazul în care prin
hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau
inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze
cauza contravențională.
În virtutea acestui fapt instanța de apel ținând cont de faptul că hotărârea
din 04 august 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, prin care a fost
anulată decizia de sancționare din 08 iunie 2020 și procesul-verbal cu privire la
contravenție MAIXXXX din 08 iunie 2020, întocmite în privința Ludmilei
Manea, a devenit definitivă și irevocabilă la 20 august 2020, în corespundere
cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 și art. 384
alin. (2) lit. u) și alin. (31) din Codul contravențional, a conchis că apelanta
Ludmila Manea este îndreptățită să solicite repararea prejudiciilor materiale și
morale cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție
Cimișlia, prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul
bugetului instituției care are personalitate juridică distinctă și poate fi subiect a
raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile
enunțate supra.
Subsecvent, reieșind din circumstanțe descrise, instanța de apel a
constatat că Ludmila Manea poate pretinde repararea prejudiciului material și
moral prin prisma art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, astfel, că
soluția primei instanțe, de respingere a acțiunii în partea încasării prejudiciului
moral, este neîntemeiată întrucât instanța de judecată greșit a considerat că
Ludmila Manea nu a probat prejudicial moral. Or, simplul fapt de învinuire și
sancționare contravențională pentru fapte ce nu au fost comise de reclamantă,
în sine reprezintă o gravă învinuire, ce provoacă suferințe psihice, prin faptul
că un organ al statului, care este insitutit cu obligațiunea de supraveghere și
apărare a cetățenilor, omite erori în activitatea sa și sancționează pe nedrept
persoana, provocîndu-i în asemenea caz o neîncredere și o lipsă de protecție din
partea organelor de drept.
4
În continuare, instanța de apel a considerat necesar de a respinge criticile
intimatului Inspectoratul de Poliție Cimișlia al IGP al MAI al RM, invocate în
referință, precum că la momentul depistării comiterii unei fapte care poate fi
calificată drept contravenție, agentul constatator este obligat de a întreprinde
nemijlocit toate măsurile prevăzute de Codul contravențional, din acest motiv,
acestea nu pot fi calificate drept acțiuni ilicite, deoarece îndeplinirea cu
exactitate a atribuțiilor de serviciu este o îndatorire directă și iminentă, motiv
din care nu pot fi reținute argumentele reclamantului precum că acțiunile
agentului constatator i-ar fi cauzat prejudiciu material și moral. Or, prin
pornirea procesului contravențional, aplicarea sancțiunii contravenționale,
acțiuni ce au generat contestarea deciziei contravenționale în instanțele de
judecată, reprezintă în sine încălcarea drepturilor persoanei de a nu fi judecată
și trasă la răspundere contravențională, fără a-i fi demonstrată vinovăția.
În acest context, instanța de apel a relevat că potrivit art. 12 alin. (1) din
Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului, Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de
administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență
pe tot teritoriul Republicii Moldova. Iar, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr.
320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului, Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – unități ale
Poliției cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător
împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General
al Poliției, care sînt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității
administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare
aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.
Drept urmare, în contextul celor descrise instanța de apel a conchis în
privința temeiniciei pretenției referitor la cuantumul despăgubirilor materiale
în sumă de 5000,00 de lei cheltuieli de asistență juridică în prezenta procedură
civilă, or, reclamanta Ludmila Manea a prezentat instanței bonul de plată seria
GL nr. XXX din XX iunie XX (f.d. 2, vol.I), privind achitarea serviciilor de
asistență juridică, pretenție care va fi admisă și dispusă spre încasare din contul
Inspectoratului de Poliție Cimișlia al IGP al MAI al RM în beneficiul Ludmilei
Manea.
Așadar, având în vedere cele menționate, instanța de apel a respins
criticile intimatului Inspectoratul de poliție Cimișlia al IGP al MAI al RM,
precum că pretenția privind restituirea prejudiciului material suportat pentru
serviciile de asistență juridică este neîntemeiată.
În continuare, analizând prevederile art. 2036 alin. (1), (3) și art. 2037
din Codul civil, instanța de apel a concluzionat că pretenția înaintată de
Ludmila Manea cu privire la repararea prejudiciului moral în cuantum de
20 000,00 de lei, urmează a fi admisă parțial, cu încasarea din contul
Inspectoratului de Poliție Cimișlia a sumei de 1000,00 de lei cu titlu de
prejudiciu moral, cuantum ce în opinia instanței reprezintă o satisfacție
echitabilă pentru reclamantă. Or, la determinarea cuantumului prejudiciului
moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile
5
pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie
stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a
prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele
efectiv pricinuite și suma acordată.
Suplimentar, instanța de apel a notat că, unul din criteriile orientative
generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă
că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Iar, potrivit
jurisprudenței CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea
vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.
Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Totodată, instanța de apel a concluzionat că nu pot fi reținute
argumentele apelantei Ludmila Manea precum că suma de 20 000,00 de lei cu
titlu de prejudiciu moral pentru suferințele suportate este reală și echitabilă,
deoarece aceasta este vădit disproporțională și excesivă, nefiind în relație de
proporționalitate cu gravitatea suferințelor psihice suportate.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că concluziile
instanței de fond, expuse în hotărâre, sânt în contradicție cu circumstanțele
pricinii și aceasta a dat o apreciere eronată probelor prezentate, instanța de apel
a ajuns la concluzia de a admite apelul declarat de avocatul Valeriu Stănescu în
interesele Ludmilei Manea și de a casa hotărârea instanței de fond, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care a admis parțial acțiunea înaintată de avocatul Valeriu
Stănescu în interesele reclamantei Ludmila împotriva Inspectoratului de Poliție
Cimișlia și a Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, intervenienți
accesorii Ministerul Finanțelor al RM, Ina Ciobanu, Diana Spătărel, Alexei
Lungu și Ivan Dimitrov, cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin atragerea ilegală la răspundere contravențională.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.1, vol.II),
Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General al Poliției al MAI al
RM, au declarat recurs împotriva deciziei din 05 septembrie 2023 a Curții de
Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel cu emiterea unei decizii prin care să fie menținută hotărârea
primei instanțe.
În motivarea recursului au invocat că nu sunt de acord cu decizia
contestată, considerând-o neîntemeiată și neargumentată, pasibilă de a fi casată,
din considerent că instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în considerație
argumentele tuturor participanților la proces, nu au fost examinate și elucidate
pe deplin toate aspectele, argumentele și probele prezentate, nefiind studiate
minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.
27.1. Suplimentar au menționat că ce ține de admiterea pretenției cu privire
la prejudiciu moral este neîntemeiată, exagerată, nejustificată, în condițiile în
care n-au fost prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și concludente
6
care să confirme faptul vătămării drepturilor personale nepatrimoniale privind
integritatea morală, prezumție valabilă până la proba contrarie, iar în partea
admiterii încasării prejudiciului material ca urmare a achitării onorariului
avocatului pentru asistenta juridică, acesta urma a fi probat de reclamantă
printr-un borderou de calcul cu privire la volumul și taxele lucrului efectuat.
27.2. În acest context, au considerat necesar de a menționat că criteriul
echității presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie
juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure
efectiv o compensare suficientă și nicidecum să aibă efect compensatoriu, sau
exagerat.
27.3. Subsidiar, cu titlu de practică uniformă a instanțelor de judecată pe
categoria dată de litigii, au invocat că drept exemplu poate fi luat în considerare
decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă
Negură Ion împotriva Ministerului Justiție a RM, Inspectorul General al Poliției
al Mai al RM.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa părților și participanților la proces, copia
recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de Inspectoratul
General al Poliției al MAI al RM, împotriva deciziei din 05 septembrie 2023 a
Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale de
a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea anexată la materialele dosarului (f.d. 12, vol.II).
Intimata Ludmila Manea, reprezentantul acesteia avocatul Valeriu
Stănescu, precum și intervenienții accesorii Ministerul Finanțelor al RM, Ina
Ciobanu și Ivan Dimitrov, deși, la 02 ianuarie 2024 și la 04 ianuarie 2024, au
recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f.d. 13/17, vol.II), aceștia nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia
referitor la recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de
Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM.
Corespondența expediată în adresa intervenienților accesorii Diana
Spătărel și Alexei Lungu a fost returnată în adresa Curții Supreme de Justiție,
de către oficiul poștal, cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 18/21, vol.II).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
7
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei
în ședință publică la 05 septembrie 2023 (f.d. 199, vol.I).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.2a-45/2023, rezultă că, la 05 octombrie 2023, Curtea de Apel Comrat a
expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal,
copia deciziei integrale din 05 septembrie 2023, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire (f.d.208, vol.I), iar, la 12 octombrie 2023 a fost
recepționată de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de Inspectoratul General al
Poliției al MAI al RM, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f.d. 217/218, vol.I).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de Inspectoratul General
al Poliției al MAI al RM, la 22 noiembrie 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 36 din prezenta
încheiere.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.429 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 431 alin.(1)–(2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
8
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de Inspectoratul General al
Poliției al MAI al RM, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că din
analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea -
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de reprezentantul Inspectoratului de Poliție Cimișlia
și a Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, Mariana Cebanu nu
conțin argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
9
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-
1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la cauza civilă invocată de reprezentantul Inspectoratului de
Poliție Cimișlia și a Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, Mariana
Cebanu în cererea de recurs, cu titlu de practică unitară, Completul de judecată
10
menționează că nu poate fi apreciată ca fiind o practică uniformă, întrucât
aceasta a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, dar nu de Curtea Supremă
de Justiție în perioada anterioară modificării orientării jurisprudențiale în
materia interpretării normelor legale aplicabile spețelor ce vizează aceeași
problematică.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în
prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile pe marginea
unei astfel de categorii de litigii oferă o apreciere distinctă (a se vedea de
exemplu cauza civilă nr. 2ra-1528/23 din 28 ianuarie 2026).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că hotărârile invocate de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al
MAI al RM și a Inspectoratului de Poliție Cimișlia al IGP al MAI al RM,
Mariana Cebanu, nu pot fi considerate relevant acestei categorii de cauze și nu
corespunde liniei jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului
de Poliție Cimișlia și a Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM,
Mariana Cebanu, împotriva deciziei din 05 septembrie 2023 a Curții de Apel
Comrat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin
prisma art. 433 alin. (1) lit. f), urmează a fi apreciat ca fiind vădit neîntemeiat
și considerat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. f), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Cimișlia și de
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, împotriva deciziei din 05 septembrie 2023 a Curții de
Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
11