2ra-1083/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1083/22

2-20118317-01-2ra-08082022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ludmila

Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Manea

împotriva Inei Ciobanu, Dianei Spătărel și Alexei Lungu, intervenienți accesorii

Inspectoratul de Poliție Cimișlia, Elena Covali, Daniel Radu, Nina Soga și Inspectoratul

General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu și

a fost menținută hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Central,

constată:

La data de 25 septembrie 2020, Ludmila Manea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inei Ciobanu, Dianei Spătărel și Alexei Lungu cu privire la repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 23 mai 2020, Ina Ciobanu

a depus plângere la Inspectoratul de Poliție Cimișlia, prin care a acuzat-o că la 23 mai

2020, în curtea casei din str. Ștefan cel Mare 100, în prezența martorilor Alexei Lungu

și Diana Spătărel, a înjurat-o cu cuvinte murdare, adică prin vorbe i-a lezat onoarea și

demnitatea.

A menționat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04813716

din 08 iunie 2020, a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de

art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, fiind sancționată cu amendă în mărime de 10

u.c., ce constituie 500 de lei. Nefiind de acord cu decizia agentului constatator, la

1

19 iunie 2020 a contestat-o în instanța de judecată. Prin hotărârea din 04 august 2020 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a fost admisă contestația și au fost anulate

procesul verbal cu privire la contravenție nr. MAI04813716 din 08 iunie 2020 și decizia

de sancționare din aceeași dată, cu încetarea procesului contravențional pornit în

privința ei, pe motiv că nu există faptul contravenției, pentru care a fost învinuită.

Reclamanta a invocat că Ina Ciobanu, cu suportul pârâților Diana Spătărel și

Alexei Lungu, deși au fost preîntâmpinați de răspundere penală sub semnătură conform

art. 313 din Codul penal, au răspândit despre ea informații ce nu corespund realității,

fapt ce îi lezează onoarea și demnitatea. Pârâții nu și-au cerut scuze pentru acuzațiile

nefondate și ca urmare a acțiunilor ilegale și amorale ale acestora, starea ei emoțională

a fost dezechilibrată, periodic acuză dureri de cap, are reacții psihoemoționale, sub

formă de neliniște, neîncredere în forțele proprii, nesiguranță, reactivitate afectivă care

perturbă calmul, are permanent o stare de disconfort sufletesc, este mereu cu psihicul

încordat la maxim, nu poate lucra în regim normal ca mai înainte, fapt ce o deranjează

foarte mult. La fel, pârâții i-au creat o imagine negativă, astfel, mulți locuitori ai or.

Cimișlia nejustificat au început să o vorbească de rău, se uită la ea cu dispreț, unii nu

se mai salută cu ea.

Ludmila Manea și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 16, 19, 21,

1998, 2036, 2037, 2038 din Codul civil și ale art. 32 alin. (2) din Constituția RM,

solicitând încasarea din contul pârâților cu titlu de prejudiciu moral a câte 50 000 de lei

de la fiecare, în total 150 000 de lei, obligarea pârâților să restabilească situația

anterioară încălcării dreptului reclamantei la o reputație ireproșabilă, cerându-și scuze

public de la aceasta, încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei au fost atrași în proces în calitate de intervenienți

accesorii Inspectoratul de Poliție Cimișlia, Elena Covali, Daniel Radu, Nina Soga și

Inspectoratul General al Poliției.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 01 octombrie 2021 Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu

Stănescu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Central și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu și a fost

menținută hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pentru antrenarea răspunderii

delictuale, este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal.

Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii,

se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite.

Respectiv, Curtea de Apel Comrat a concluzionat că instanța de fond corect a

constatat că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală desdăunare. În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest

criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

2

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Prin urmare, în speța dată, hotărârea din

04 august 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin care a fost admisă

contestația înaintată de către Ludmila Manea și a fost încetat procesul contravențional,

constituie o satisfacție echitabilă penru aceasta.

Instanța de apel a constatat că nu sunt întrunite condițiile pentru stabilirea

abuzului pârâților în realizarea drepturilor constituționale ale Ludmilei Manea, luând în

considerație și faptul că martorii Diana Spătărel și Alexei Lungu, fiind obligați de a se

prezenta la Inspectoratul de Poliție Cimișlia, au depus declarații corespunzătoare.

Astfel, în cazul în care Ludmila Manea a considerat că mărturiile depuse de Diana

Spătărel și Alexei Lungu sunt mincinoase și nu corespund adevărului, urma să adreseze

o plângere la Inspectoratul de Poliție Cimișlia privind tragerea la răspundere penală a

acestora. Mai mult ca atât, faptul că o mărturie este mincinoasă urmează a fi stabilit de

instanța de judecată printr-o hotărâre definitivă în cadrul unui dosar penal.

La data de 25 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ludmila Manea,

reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au aplicat

eronat normele de drept procedural și nu s-au expus asupra probelor prezentate în

susținerea acțiunii, contrar prevederilor art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul recurentei consideră că este eronată concluzia instanțelor de

judecată precum că încetarea procesului contravenționat reprezintă o satisfacție

echitabilă, deoarece intimații, prin declarații mincinoase, au încălcat drepturile și

interesele legitime ale Ludmilei Manea, inclusiv dreptul la o reputație ireproșabilă.

Totodată, în cererea de recurs Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu

Stănescu, a solicitat examinarea recursului în prezența participanților la proces în

conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Iar, potrivit art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul declarat admisibil se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide

asupra oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În sensul normelor de drept procedural citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a respinge cererea cu privire la examinarea recursului în prezența participanților la

proces, deoarece prevederile art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează

expres că asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la

proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre

care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 05 mai 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa Ludmilei Manea și a avocatului Valeriu Stănescu la data de 24 iunie 2022,

fiind recepționată de către ultimii la 29 iunie 2022 (f.d. 36, 39, 42 volumul II).

Astfel, recursul, declarat la 25 iulie 2022, este în termen.

La data de 08 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 63, 65-68, volumul II), însă,

intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ludmila Manea, reprezentată de

avocatul Valeriu Stănescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Ludmila

Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Ludmila Manea, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5