2ra-1309/23 — Repararea prejudiciului material și moral

La 22 aprilie 2022, Nina Soga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de Poliție Cimișlia, intervenienți accesorii Ivan Dimitrov, Alexei Lungu și Diana Spătărel, cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 6-9).

În motivarea acțiunii a invocat că, la ****** Soga Nina a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 u.c. ce constituie 500 de lei, prin decizia și procesul- verbal cu privire la contravenție nr. ******, întocmit de către agentul constatator din cadrul IP Cimișlia, Ivan Dimitrov pe motiv că: la ******, Nina Soga, în jurul orei ******, aflîndu-se în str. ****** ******, or. ****** s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa ****** și lui ******, înjosindu-le onoarea și demnitatea, prin ce a comis contravenția prevăzută de art. ****** din Codul contravențional.

La 19 iunie 2020, Nina Soga a depus contestație împotriva deciziei de sancționare și procesului-verbal contravențional nr. ****** din ******, înregistrată la IP Cimișlia cu nr. ******.

Prin hotărîrea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a admis contestația depusă de Nina Soga și s-a încetat procesul contravențional pornit în privința Ninei Soga, învinuită de comiterea contravenției prevăzute de art. ****** din Codul contravențional, fiind menținută prin decizia din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat

Reclamanta a opinat că, prin hotărîrea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia s-a constatat că agentul constatator din cadrul IP Cimișlia a desfășurat activitatea contrar art.374 alin. (3) din Codul contravențional.

La 23 decembrie 2020, Nina Soga a depus plângere la Inspectoratul de Poliție Cimișlia, solicitând pornirea proceselor contravenționale în privința ****** și lui ******, pentru răspândirea cu bună știință a informațiilor mincinoase expuse în plângerea din ******,

Prin răspunsul din 06 ianuarie 2021, Inspectoratul de Poliție Cimișlia a comunicat că în acțiunile ****** și lui ****** nu sunt elementele contravenției prevăzute de art. ****** din Codul contravențional.

La 23 decembrie 2020, Nina Soga a depus la Inspectoratul de Poliție Cimișlia cerere prealabilă, solicitând efectuarea anchetei de serviciul pentru a constata o abatere disciplinară comisă de agentul constatator din cadrul IP Cimișlia, Ivan Dimitrov, care conștient a încălcat principiul legalității, egalității în fața legii, dreptății, prezumției nevinovăție, bazându-se doar pe intima convingere 1 și declarațiile ****** și a lui ******, expuse în plângerea înregistrată la IP Cimișlia.

Prin răspunsul nr.34/30-178 din 13 ianuarie 202, Inspectoratul de Poliție Cimișlia, a comunicat că în acțiunile agentului constatator, Ivan Dimitrov nu s-au constatat abateri disciplinare.

Reclamanta a considerat că, are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite ale angajaților Inspectoratului de Poliție Cimișlia, care intenționat au încălcat normele procedurale și materiale în timpul procedurii contravenționale, în sensul art.384 alin. (2), lit. u), alin.(31) din Codul contravențional și art. 13 alin.(1) Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorului și ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din 25 februarie 1998.

A susținut că, Inspectoratul de Poliție Cimișlia este autoritate competentă care a soluționat cauza contravențională și a comis acțiuni ilicite, iar pînă în prezent nu au cerut scuze de la reclamantă pentru faptele la care a fost supusă.

Din cauza tragerii ilegale la răspundere contravențională, i-a fost dezechilibrată starea emoțională, au făcut-o ușor iritabilă și foarte sensibilă la tot ce e legat de psihicul său. Periodic acuză dureri de cap, reacții psiho emoționale sub formă de neliniște, neîncredere în forțele proprii, nesiguranță, reactivitate afectivă care perturbă calmul, are permanent o stare de disconfort sufletesc, este mereu cu psihicul încordat la maximum.

Din cauza acestui incident, mulți locuitori ai orașului Cimișlia nejustificat au început să o vorbească de rău, se uită la dînsa cu dispreț, cu aprecieri nefavorabile, unii se fac că nu o observă și nu se mai salută cu ea, iar această atitudine negativă a societății îi cauzează suferințe psihice foarte grave.

Pentru apărarea intereselor sale, a fost nevoită să angajeze avocat, suportând în acest sens cheltuieli.

În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 384 alin.(2), lit. u), alin.(31) din Codul contravențional, art. 13 alin.(1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorului și ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. 14, art. 16, art. 19, art. 21, art. 1998, art. 2007, art. 2036, art. 2037 și art. 2038 din Codul civil și art. 32 alin. (2) din Constituție.

Reclamanta a solicitat încasarea de la Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Cimișlia prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 5500 de lei.

La 15 septembrie 2022, Nina Soga, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 24 februarie 2023 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, cu emiterea unei noi hotărîri prin care instanța de apel să admită integral cererea de chemare în judecată.

La 22 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel nemotivată, iar la 29 martie 2023, a depus cerere de apel motivată, împotriva hotărârii din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că tragerea la răspundere contravențională neîntemeiată a Ninei Soga de către agentul constatator al Inspectoratului de Poliție Cimișlia sunt acțiuni ce îi oferă Ninei Soga dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material cauzat în rezultatul constatării ilegalității acțiunilor întreprinse de către agentul constatator. Or, prin hotărârea irevocabilă din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central procesul contravențional, pornit în privința Ninei Soga în baza art. ****** din Codul contravențional a fost încetat pe motivul lipsei faptului contravenției.

Reieșind din prevederile art. 383 alin. (3) din Codul contravențional, art. 19 alin.(1), (2) și art.1998 alin.(1) din Codul civil, instanța de apel a ajuns la concluzia că Nina Soga dispune de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului material cauzat prin atragerea neîntemeiată la răspundere contravențională, fapt ce atestă temeinicia cerinței ultimei cu privire la încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție în beneficiul Ninei Soga a sumei de 500 de lei cu titlu de prejudiciu material, sub formă de cheltuieli de asistență juridică, suportate în cadrul cauzei contravenționale. 3

Instanța de apel a reținut că fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul compensației depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ia în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

Prin urmare, instanța de apel a admis parțial cererea privind repararea prejudiciului moral, având în vedere caracterul și gravitatea încălcărilor constatate, natura drepturilor personale lezate și locul acestora în sistemul de valori al persoanei, precum și caracterul și intensitatea suferințelor psihice.

În opinia instanței de apel, prejudiciul moral în sumă de 1 000 de lei constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru repararea prejudiciului moral suferit de Nina Soga, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale și starea de stres cauzată apelantului.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de Nina Soga, în mărime de 20 000 de lei, este vădit disproporționat în raport cu criteriile stabilite.

De asemenea, instanța de apel a făcut referire la prevederile legale stipulate în art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, subliniind necesitatea admiterii cererii privind încasarea cheltuielilor de judecată, reieșind din bonurile de plată seria GL nr. ****** din ****** și seria ****** din ******, care atestă achitarea sumei de 6000 de lei avocatului, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. 4

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 5 e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. 6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, împotriva deciziei din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7 8