2ra-1309/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1309/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Inspectoratul
General al Poliției,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nina
Soga împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de Poliție
Cimișlia, intervenienți accesorii Ivan Dimitrov, Alexei Lungu și Diana Spătărel,
cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-1309/23
NR. PIGD 2-22057678-01-2ra-14082023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările
operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01 septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. D. Cherdivara
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, jud. Gr. Colev, D. Fujenco, Ș. Starciuc
19 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Inspectoratul General al Poliției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 aprilie 2022, Nina Soga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de Poliție Cimișlia,
intervenienți accesorii Ivan Dimitrov, Alexei Lungu și Diana Spătărel, cu privire
la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 6-9).
În motivarea acțiunii a invocat că, la ****** Soga Nina a fost sancționată
cu amendă în mărime de 10 u.c. ce constituie 500 de lei, prin decizia și procesul-
verbal cu privire la contravenție nr. ******, întocmit de către agentul constatator
din cadrul IP Cimișlia, Ivan Dimitrov pe motiv că: la ******, Nina Soga, în jurul
orei ******, aflîndu-se în str. ****** ******, or. ****** s-a exprimat cu
cuvinte necenzurate în adresa ****** și lui ******, înjosindu-le onoarea și
demnitatea, prin ce a comis contravenția prevăzută de art. ****** din Codul
contravențional.
La 19 iunie 2020, Nina Soga a depus contestație împotriva deciziei de
sancționare și procesului-verbal contravențional nr. ****** din ******,
înregistrată la IP Cimișlia cu nr. ******.
Prin hotărîrea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a admis contestația depusă de Nina Soga și s-a încetat procesul
contravențional pornit în privința Ninei Soga, învinuită de comiterea contravenției
prevăzute de art. ****** din Codul contravențional, fiind menținută prin decizia
din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Comrat
Reclamanta a opinat că, prin hotărîrea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei
Cimișlia s-a constatat că agentul constatator din cadrul IP Cimișlia a desfășurat
activitatea contrar art.374 alin. (3) din Codul contravențional.
La 23 decembrie 2020, Nina Soga a depus plângere la Inspectoratul de
Poliție Cimișlia, solicitând pornirea proceselor contravenționale în privința
****** și lui ******, pentru răspândirea cu bună știință a informațiilor
mincinoase expuse în plângerea din ******,
Prin răspunsul din 06 ianuarie 2021, Inspectoratul de Poliție Cimișlia a
comunicat că în acțiunile ****** și lui ****** nu sunt elementele contravenției
prevăzute de art. ****** din Codul contravențional.
La 23 decembrie 2020, Nina Soga a depus la Inspectoratul de Poliție
Cimișlia cerere prealabilă, solicitând efectuarea anchetei de serviciul pentru a
constata o abatere disciplinară comisă de agentul constatator din cadrul IP
Cimișlia, Ivan Dimitrov, care conștient a încălcat principiul legalității, egalității în
fața legii, dreptății, prezumției nevinovăție, bazându-se doar pe intima convingere
1
și declarațiile ****** și a lui ******, expuse în plângerea înregistrată la IP
Cimișlia.
Prin răspunsul nr.34/30-178 din 13 ianuarie 202, Inspectoratul de Poliție
Cimișlia, a comunicat că în acțiunile agentului constatator, Ivan Dimitrov nu s-au
constatat abateri disciplinare.
Reclamanta a considerat că, are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul
cauzat prin acțiunile ilicite ale angajaților Inspectoratului de Poliție Cimișlia, care
intenționat au încălcat normele procedurale și materiale în timpul procedurii
contravenționale, în sensul art.384 alin. (2), lit. u), alin.(31) din Codul
contravențional și art. 13 alin.(1) Legii privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorului și
ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din 25 februarie 1998.
A susținut că, Inspectoratul de Poliție Cimișlia este autoritate competentă
care a soluționat cauza contravențională și a comis acțiuni ilicite, iar pînă în
prezent nu au cerut scuze de la reclamantă pentru faptele la care a fost supusă.
Din cauza tragerii ilegale la răspundere contravențională, i-a fost
dezechilibrată starea emoțională, au făcut-o ușor iritabilă și foarte sensibilă la tot
ce e legat de psihicul său. Periodic acuză dureri de cap, reacții psiho emoționale
sub formă de neliniște, neîncredere în forțele proprii, nesiguranță, reactivitate
afectivă care perturbă calmul, are permanent o stare de disconfort sufletesc, este
mereu cu psihicul încordat la maximum.
Din cauza acestui incident, mulți locuitori ai orașului Cimișlia nejustificat
au început să o vorbească de rău, se uită la dînsa cu dispreț, cu aprecieri
nefavorabile, unii se fac că nu o observă și nu se mai salută cu ea, iar această
atitudine negativă a societății îi cauzează suferințe psihice foarte grave.
Pentru apărarea intereselor sale, a fost nevoită să angajeze avocat,
suportând în acest sens cheltuieli.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.
384 alin.(2), lit. u), alin.(31) din Codul contravențional, art. 13 alin.(1) al Legii
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procurorului și ale instanțelor judecătorești, nr. 1545 din
25 februarie 1998, art. 14, art. 16, art. 19, art. 21, art. 1998, art. 2007, art. 2036,
art. 2037 și art. 2038 din Codul civil și art. 32 alin. (2) din Constituție.
Reclamanta a solicitat încasarea de la Inspectoratul General al Poliției și
Inspectoratul de Poliție Cimișlia prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei și
cheltuieli de judecată în sumă de 5500 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nina Soga. S-
a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul Ninei Soga
cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 4000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
2
La 15 septembrie 2022, Nina Soga, reprezentată de avocatul Valeriu
Stănescu, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 24 februarie 2023 a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond în
partea respingerii cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, cu emiterea
unei noi hotărîri prin care instanța de apel să admită integral cererea de chemare
în judecată.
La 22 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere
de apel nemotivată, iar la 29 martie 2023, a depus cerere de apel motivată,
împotriva hotărârii din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanței de fond, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins cererea
de apel depusă de Inspectoratul general al Poliției.
S-a admis cererea de apel depusă de Nina Soga, reprezentată de avocatul
Valeriu Stănescu. S-a casat integral hotărârea din 13 septembrie 2022 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care:
S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nina Soga. S-a
încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul Ninei Soga
prejudiciul material în sumă de 500 de lei.
S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul
Ninei Soga prejudiciul moral în sumă de 1000 de lei.
S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul
Ninei Soga cheltuieli judiciare pentru asistență juridică în sumă de 6000 de lei. În
rest, pretențiile reclamantei s-au respins , ca fiind neîntemeiate.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că tragerea la
răspundere contravențională neîntemeiată a Ninei Soga de către agentul
constatator al Inspectoratului de Poliție Cimișlia sunt acțiuni ce îi oferă Ninei
Soga dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material cauzat în rezultatul
constatării ilegalității acțiunilor întreprinse de către agentul constatator. Or, prin
hotărârea irevocabilă din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central procesul contravențional, pornit în privința Ninei Soga în baza art.
****** din Codul contravențional a fost încetat pe motivul lipsei faptului
contravenției.
Reieșind din prevederile art. 383 alin. (3) din Codul contravențional, art.
19 alin.(1), (2) și art.1998 alin.(1) din Codul civil, instanța de apel a ajuns la
concluzia că Nina Soga dispune de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului
material cauzat prin atragerea neîntemeiată la răspundere contravențională, fapt
ce atestă temeinicia cerinței ultimei cu privire la încasarea din contul
Inspectoratului General de Poliție în beneficiul Ninei Soga a sumei de 500 de lei
cu titlu de prejudiciu material, sub formă de cheltuieli de asistență juridică,
suportate în cadrul cauzei contravenționale.
3
Instanța de apel a reținut că fiecare persoană care pretinde că a suferit, este
în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este
împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se
de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de
personalitatea părților. Cuantumul compensației depinde și de durata menținerii
consecințelor vătămării. Instanța de judecată, la stabilirea cuantumului
prejudiciului moral, ia în considerație circumstanțele în care a fost cauzat
prejudiciul.
Prin urmare, instanța de apel a admis parțial cererea privind repararea
prejudiciului moral, având în vedere caracterul și gravitatea încălcărilor
constatate, natura drepturilor personale lezate și locul acestora în sistemul de
valori al persoanei, precum și caracterul și intensitatea suferințelor psihice.
În opinia instanței de apel, prejudiciul moral în sumă de 1 000 de lei
constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru repararea prejudiciului moral
suferit de Nina Soga, având în vedere principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale și starea de stres cauzată
apelantului.
Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de Nina Soga, în mărime de 20
000 de lei, este vădit disproporționat în raport cu criteriile stabilite.
De asemenea, instanța de apel a făcut referire la prevederile legale
stipulate în art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă,
subliniind necesitatea admiterii cererii privind încasarea cheltuielilor de judecată,
reieșind din bonurile de plată seria GL nr. ****** din ****** și seria ******
din ******, care atestă achitarea sumei de 6000 de lei avocatului, cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 august 2023, la 21 noiembrie 2023 și 14 decembrie 2023,
Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei din 12 iunie
2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a
deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de
chemare în judecată să fie respinsă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare au aplicat eronat
normele de drept material, cît și normele de drept procedural.
La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a
referinței.
4
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat
de Inspectoratul General al Poliției, intimații nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a fost depus
până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,
data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
5
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs depusă de Inspectoratul
General al Poliției, la 14 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de
lege, or, decizia din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat a fost expediată
ulterior depunerii cererii de recurs.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în
art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la
data depunerii recursului
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de
Inspectoratul General al Poliției, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, conține obiecții de fapt și de
drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor
faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o
simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și
indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a
recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Inspectoratul General
al Poliției, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției,
împotriva deciziei din 12 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7
8