2ra-245/25 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-245/25 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și respingerea recursurilor declarate de Tudor Luca, reprezentat

de avocatul Maxim Todorov, și de Centrul Național Anticorupție

în cauza civilă

Luca Tudor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Direcției

Generale Teritoriale Sud a CNA și Centrului Național Anticorupție, intervenient

accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

(repararea prejudiciului moral și material)

împotriva deciziei din 3 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat,

(Dosarul nr. 2ra-245/25

NR. PIGD 2-23056325-01-2ra-02052025)

Răspunderea solidară operează doar în condițiile stabilite de lege.

Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. D. Bosîi)

Curtea de Apel Sud, sediul Comrat (jud. A. Mironov, Gr. Colev, V. Hudoba)

4 martie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Centrul Național

Anticorupție, de Tudor Luca, reprezentat de avocatul Maxim Todorov, și de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Direcției Generale

Teritoriale Sud a CNA și Centrului Național Anticorupție, intervenient accesoriu

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea în mod solidar

a prejudiciului moral și material.

constatator din cadrul Direcției Generale Teritoriale Sud a Centrului Național

Anticorupție a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 03, în

baza art. 3133 din Codul contravențional.

menținută prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul a fost încetat

procesul contravențional pornit în privința sa, pe motiv că nu există fapta

contravenției în acțiunile sale.

material exprimat prin cheltuieli de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei.

de suferințe morale, disconfort psiho-emoțional, stres, nervozitate.

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și din contul Direcției

Generale Teritoriale Sud a Centrului Național Anticorupție și al Centrului Național

Anticorupție a prejudiciului material de 7 000 de lei și moral de 50 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial acțiunea depusă de Tudor Luca. S-a încasat în mod solidar de

1

la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției și de la Centru Național

Anticorupție în beneficiul lui Tudor Luca suma de 7 000 de lei întru compensarea

prejudiciului material și 40 000 de lei prejudiciu moral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel nemotivat, împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, casarea hotărârii contestate în partea admiterii parțiale a acțiunii și

emiterea unei noi de respingere a acțiunii.

Anticorupție a depus apel nemotivat, împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând repunerea în termenul de apel,

admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând repunerea

în termenul de apel, admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTAȚEI DE APEL

admise apelurile declarate de către reprezentantul Centrul Național Anticorupție -

Sochircă Anton, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Justiției

al Republicii Moldova și s-a modificat hotărârea din 30 noiembrie 2023

Judecătoriei Cahul, sediul Central, micșorând suma prejudiciului moral de la 40

000 de lei până la 10 000 de lei. În rest dispozițiile hotărârii instanței de fond s-au

menținut.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 3 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

expuse, recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, susținând că hotărârea instanței de apel este arbitrară și bazată

pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

2

juridică a raportului dedus judecății, întrucât agentul constatator din cadrul

Direcției Generale Teritoriale Sud a CNA a acționat în limitele competențelor sale

legale, doar constatând existența unei contravenții, fără a examina fondul cauzei și

fără a aplica sancțiuni, competență ce aparține exclusiv instanței de judecată.

măsură procedurală legală, care nu poate fi calificată drept acțiune ilicită în sensul

Legii nr. 1545/1998, nefiind întrunite condițiile de atragere a răspunderii

patrimoniale a statului. Astfel, agentul constatator nu a comis nicio abatere de

serviciu și a acționat în baza atribuțiilor sale, motiv pentru care susținerile

reclamantului privind pretinsul prejudiciu moral și material sunt nefondate.

din Constituție și a Legii nr. 1545/1998.

avocatul Maxim Todorov a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 3 martie

2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a apreciat în mod vădit nerezonabil probele

administrate în cauză, nu a evaluat corect gravitatea suferințelor morale cauzate

prin acțiunile ilicite ale agentului constatator din cadrul Direcției Generale

Teritoriale Sud a CNA, care a întocmit procesul-verbal contravențional cu

nerespectarea circumstanțelor reale ale cauzei, ceea ce a generat un disconfort

emoțional, stres, afectare psihică și stare de nervozitate reclamantului.

din Codul civil privind criteriile de evaluare a prejudiciului moral, arătând că suma

stabilită de instanța de apel este disproporționat de mică în raport cu consecințele

morale efective, astfel nefiind respectat criteriul echității.

432 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

împotriva deciziei din 3 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat,

solicitând admiterea recursului și casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare

cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

au apreciat eronat probele și au stabilit în mod nejustificat existența și cuantumul

3

prejudiciului moral, în lipsa probelor certe care să confirme prejudiciul pretins,

încălcând prevederile Legii nr.1545/1998 și normele art. 6 și art. 3 din aceeași lege

referitoare la condițiile reparației prejudiciului material și moral. Totodată,

recurentul a invocat jurisprudența națională și CEDO, conform căreia simpla

încetare a procesului penal/contravențional nu atrage automat acordarea

compensației morale, fiind necesară dovada prejudiciului real și a consecințelor

suferite.

cuantumul de 7 000 de lei admis de instanțele inferioare este nerezonabil, nefiind

dovedit în conformitate cu art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

reprezentând un onorariu de succes, care nu poate fi compensat din bugetul public.

din Codul de procedură civilă, invocând aprecierea vădit nerezonabilă a probelor

și aplicarea eronată a normelor materiale și procesuale incidente.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau

9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu

excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la

art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432

alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

4

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.”

„ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.”

„(1) Instanța judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției

Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al

hotărîrilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, al hotărîrilor Curții

Constituționale, al legilor organice și ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al decretelor

Președintelui Republicii Moldova, al hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, al actelor

normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale și ale autorităților

administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă

acestea nu contravin ordinii publice și bunelor moravuri.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

5

„În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de

lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat

astfel. Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de

lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul

ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat). Se

consideră prejudiciul nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice,

precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul

nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului

uman (prejudiciu biologic).”

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de

judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin

încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă

la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de 6

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni).”

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța

de judecată în modul prevăzut de prezenta lege”.

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:

„Repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)- g) și în capitolul III se efectuează

din contul bugetului de stat, iar în cazul cînd prejudiciul a fost cauzat de organul de

urmărire penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material

și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe

decît instanța de judecată se repară de către aceste organe.”

„Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra

prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în

special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin

contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30

alin.(11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenționale.”

6

„Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară

și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite

ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională. (31) Dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin

hotărîre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al

inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.”

„Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.”

„Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în cazul condamnării ilegale, tragerii ilegale la

răspundere penală, aplicării ilegale a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau

sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea.”

„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Sud, sediul Comrat a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 3 martie 2025 (f.d.91, Vol. II), decizia integrală fiind

expediată în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, la 16

aprilie 2025 (f.d.109, Vol. II). Însă date privind recepționarea acesteia la

materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, recursurile declarate la 2 mai 2025, 7 mai

2025, și respectiv 19 iunie 2025, se consideră depuse în termenul stabilit de art.

434 din Codul de procedură civilă.

Justiție consideră necesar de a respinge recursurile depuse de Tudor Luca,

reprezentat de avocatul Maxim Todorov, și de către Centrul Național Anticorupție,

și de a admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea admiterii

pretențiilor înaintate împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

7

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Direcției Generale

Teritoriale Sud a CNA și Centrului Național Anticorupție, intervenient accesoriu

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, solicitînd încasarea prejudiciului

material sub forma cheltuielilor de asistență juridică cauzat prin acțiunea ilicită de

tragere la răspundere contravențională în cuantum de 7 000 de lei, a prejudiciului

moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională, în

cuantum de 50 000 de lei.

admiterii parțiale a acțiunii depuse de Tudor Luca și a încasat în mod solidar de la

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al R. Moldova și de la

Centrul Național Anticorupție, în beneficiul lui Luca Tudor, suma de 7 000 de lei

întru compensarea prejudiciului material, legat de asistența juridică în cadrul

cauzei contravenționale, și cu titlu de prejudiciu moral, suma de 40 000 lei de lei.

decizia din 3 martie 2025 a admis apelurile și a modificat hotărârea din 30

noiembrie 2023 Judecătoriei Cahul, sediul Central, micșorând suma prejudiciului

moral de la 40 000 de lei până la 10 000 de lei. În rest, a menținut dispozițiile

hotărârii instanței de fond.

ilegală, generând un prejudiciu moral și material reclamantului, pentru care statul,

prin autoritățile implicate, este ținut să răspundă în temeiul art. 1405 din Codul

civil și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

reclamantul a suportat cheltuieli judiciare (asistență juridică) în cauza

contravențională, în sumă de 7 000 de lei, confirmate prin documente justificative,

sumă considerată rezonabilă și în legătură directă cu acțiunile ilegale ale

autorităților.

procesului-verbal contravențional au cauzat reclamantului suferințe morale,

constând în stres, afectare emoțională, disconfort psihic și lezarea demnității.

Totuși, instanța de apel a constatat că suma de 40 000 de lei acordată cu titlu de

prejudiciu moral este excesivă și disproporționată în raport cu circumstanțele

cauzei. Astfel că, instanța de apel a acceptat argumentele apelanților potrivit cărora

despăgubirile trebuie să aibă un caracter compensatoriu, nu punitiv, și să nu

constituie venituri nejustificate pentru victima prejudiciului. În consecință,

cuantumul daunelor morale a fost redus la o sumă rezonabilă, de 10 000 de lei.

8

Național Anticorupție sunt responsabili în mod solidar pentru prejudiciile cauzate,

întrucât acțiunile agentului constatator au fost exercitate în cadrul atribuțiilor de

serviciu, iar răspunderea revine statului, prin instituțiile sale.

verificarea corectitudinii stabilirii responsabilului pentru repararea prejudiciului

cauzat lui Luca Tudor în procesul contravențional.

compensator național de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de

răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite

comise în procesele penale de organele de urmărire penală, de procuratură și de

instanțele judecătorești.

din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nu reprezintă singurul mecanism care reglementează răspunderea

patrimonială a autorităților statului în acest sens. (...). Sub acest aspect, Curtea a

reținut că textul „potrivit legii” de la articolul 53 din Constituție nu reclamă în mod

expres ca răspunderea patrimonială a statului pentru erorile provocate de către

organele de anchetă și instanțele judecătorești să fie reglementată doar de Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998. Dispozițiile legale trebuie citite în coroborare cu

celelalte dispoziții incidente ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se

vedea HCC nr. 37 din 7 decembrie 2021, § 55).

prisma prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești în coroborare cu

art. 384 din Codul contravențional.

constatator din cadrul Direcției Generale Teritoriale Sud a Centrului Național

Anticorupție a fost întocmit procesul - verbal cu privire la contravenție nr. 03, în

baza art. 3133 din Codul contravențional, prin care ultimul a fost pus sub învinuire

pentru faptul că deținând funcția de primar al com. Pelinei, fiind persoană cu

funcție de demnitate publică, a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare (f.d.7-8, Vol. I).

având în vedere că sancțiunea contravenției prevăzute la art.3133 din Codul

9

contravențional prevede inclusiv privarea de dreptul de a deține o anumită funcție

sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un

an, procesul-verbal cu privire la contravenție sus menționat a fost remis spre

examinare Judecătoriei Cahul, sediul Central, întrucât această contravenție poate

fi examinată doar de către instanța de judecată (f.d.9, Vol. I).

menținută prin decizia irevocabilă din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul, în

temeiul art. 441 alin.(1) lit.a) din Codul contravențional, s-a încetat procesul

contravențional pornit în privința lui Luca Tudor învinuit de comiterea

contravenției prevăzute de art.3133 din Codul contravențional, pe motiv că nu

există faptul contravenției (f.d.14-15, 16-21, Vol. I).

contravențional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat și va

fi încetat în cazurile în care nu există faptul contravenției.

privință a fost pornit proces contravențional se repune în dreptul de care a fost

privată și ei i se repară cheltuielile suportate în proces dacă, prin hotărâre

definitivă, este declarată nevinovată sau răspunderea sa contravențională este

înlăturată, cu excepția cazului de amnistie.

în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să

primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile

ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională. (31) Dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în

care prin hotărîre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al

acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să

soluționeze cauza contravențională.

din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, menținută prin decizia

irevocabilă din 30 martie 2023 a Curții de Apel Cahul, a fost încetat procesul

contravențional pornit în privința lui Luca Tudor în baza art. 3133 din Codul

contravențional, pe motiv că nu există faptul contravenției, acesta dispune de

dreptul la compensarea cheltuielilor suportate în procesul contravențional și

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

juridică din partea avocatului Maxim Todorov. Astfel, pentru compensarea

10

cheltuielilor de asistență juridică, Luca Tudor a solicitat încasarea sumei de 7 000

de lei, ce se confirmă prin bonul de plată nr. 45350427 (f.d.106, Vol. I).

cu complexitatea acțiunilor realizate, și respectiv urmează a fi compensată doar

din contul Centrul Național Anticorupție.

că autoritatea publică competentă care a constatat prin procesul-verbal nr.03 din

27 septembrie 2022 în acțiunile lui Tudor Luca faptul comiterii a contravenției

prevăzute de art. 3133 din Codul contravențional, este Centrul Național

Anticorupție prin intermediul agentului constatator din cadrul subdiviziunii

teritoriale Direcția de Investigații Speciale a Direcției Generale Teritoriale „SUD”.

privire la Centrul Național Anticorupție, Centrul Național Anticorupție este un

organ specializat în prevenirea și combaterea corupției, a actelor conexe corupției

și a faptelor de comportament corupțional. Centrul este persoană juridică de drept

public, finanțat integral din bugetul de stat, dispune de conturi trezoreriale, de

ștampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova și de alte atribute

necesare. Centrul este un organ apolitic, nu acordă asistență și nu sprijină niciun

partid politic. Centrul este independent în activitatea sa și se supune doar legii.

Centrul dispune de independență organizațională, funcțională și operațională în

condițiile stabilite de lege.

privire la Centrul Național Anticorupție, Centrul este un organ unitar, centralizat

și ierarhic, constituit din aparat central și subdiviziuni teritoriale. Centrul este

independent în elaborarea programului de activitate și în exercitarea funcțiilor sale.

Structura și efectivul-limită ale Centrului, numărul și reședința subdiviziunilor

teritoriale și raza lor de activitate se aprobă de către Parlament la propunerea

directorului Centrului. Centrul este persoană juridică, dispune de un cont

trezorerial și de alte atribute necesare.

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei.

concretă a compensației se determină, având la bază unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral și anume criteriul echității, care

exprimă că suma adjudecată trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

11

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

cuantumului se face în echitate, în raport cu intensitatea suferinței, durata și

consecințele concrete, evitând îmbogățirea fără justă cauză.

și anume că, reclamantul Luca Tudor nu a fost arestat sau suspendat din funcție,

nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale în privința acestuia, procesul-verbal

cu privire la contravenție a fost încetat din motivul lipsei faptei contravenționale,

de suferințele morale cauzate reclamantului, de măsura în care compensația

bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate, de principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale,

disconfortul psiho-emoțional, starea de stres și nervozitate cauzate, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că fiind întemeiată concluzia

instanței de apel precum că suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral,

constituie un cuantum ce ar compensa suferințele avute și poate fi interpretată drept

o satisfacție echitabilă reclamantului, însă suma respectivă urmează a fi

compensată din contul Centrului Național Anticorupție – autoritatea competentă

la caz care a constatat contravenția.

caracterului solidar al obligației de plată, întrucât acesta contravine atât legislației

naționale, cât și practicii judiciare constante, acțiunea fiind întemeiată în baza

dispozițiilor art. 383 alin. (3) și art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional,

coroborate cu prevederile Legii nr. 1545/1998.

problematică (repararea prejudiciului de către autoritatea competentă să constate

contravenția), spre exemplu: dosarul nr. 2ra-46/25; dosarul nr. 2ra-1190/23.

de judecată privind compensarea lui Luca Tudor a prejudiciului material și moral,

însă acesta urmează a fi achitat exclusiv din contul Centrului Național

Anticorupție, cu excluderea obligației solidare a Ministerului Justiției și a

Centrului Național Anticorupție.

ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material ce reglementează

răspunderea/repararea prejudiciul material și moral cauzat în urma procesului

contravențional, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

12

concluzia de a respinge recursurile depuse de Tudor Luca, reprezentat de avocatul

Maxim Todorov, și de către Centrul Național Anticorupție, a admite recursul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, de a casa decizia instanței de apel și

hotărârea instanței de fond în partea admiterii pretențiilor împotriva Centrului

Național Anticorupție și de a emite o nouă hotărâre privind respingerea în această

parte a cererii de chemare în judecată. În rest, de a menține decizia instanței de

apel și hotărârea instanței de fond.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursurile depuse de Tudor Luca, reprezentat de avocatul Maxim

Todorov, și de către Centrul Național Anticorupție.

Admite recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Casează parțial decizia din 3 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat

și hotărârea din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza

civilă, Luca Tudor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Direcției Generale Teritoriale Sud a CNA și Centrului Național Anticorupție,

intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului moral și material, în partea pretențiilor de încasare solidară

de la Ministerul Justiției, și emite în această parte o nouă decizie, prin care:

Respinge pretențiile lui Luca Tudor împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral și material.

În rest, menține decizia din 3 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat

și hotărârea din 30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13