2r-212/25 — Repararea prejudiciului

La 23 iunie 2023 Miron Alexandru și reprezentantul acestuia Daniliuc Nicolae au depus cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curtea de Apel Bălți, Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 aprilie 2024 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Miron Alexandru împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curtea de Apel Bălți, Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

La 30.09.2024 Miron Alexandru și reprezentantul acestuia Daniliuc Nicolae, au declarat apel unic împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 aprilie 2024.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2024 emisă de Curtea de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de avocatul Nicolae Daniliuc, fiindu-i comunicat despre necesitatea achitării taxei de timbru în mărime de 200 lei.

La 23 decembrie 2024 Miron Alexandru și reprezentantul acestuia Daniliuc Nicolae au depus cerere cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad, în temeiul art.43 alin.(2) lit.e) din Codul de procedură civilă. 1

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 martie 2025, fost admisă cererea depusă de Alexandru Miron cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. S-a strămutat cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Alexandru Miron împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Bălți, Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată, de la Curtea de Apel Centru la Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, pentru judecare în ordine de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Cahul din 03 aprilie 2025, nu s-a dat curs cererii de apel, acordându-i apelantului Miron Alexandru un termen de 10 zile din momentul primirii copiei încheierii pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru.

Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Cahul din 16 mai 2025 s- a restituit cererea de apel declarată de Miron Alexandru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 03 aprilie 2025

La 27 mai 2025, Miron Alexandru și Nicolae Daniliuc au declarat recurs împotriva încheierii din 16 mai 2025 a Curții de Apel Sud.

Art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în temeiul legii.”

Art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă: 2 „(21) Prin derogare de la alin. (2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs și acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficiențelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficiențele în cadrul termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării inițiale. Dacă recurentul nu înlătură deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: (1) „termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară”.

Încheierea sus menționată a fost expediată recurentului la adresa indicată în cererea de recurs, la 18 iunie 2025 prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire .

La 19 iunie 2025, plicul și avizul de primire nr. DS8024507772AS a fost restituit Curții Supreme de Justiție de către Oficiul Poștal, cu mențiunea necunoscut.

În acest sens, instanța menționează că și-a îndeplinit obligațiunile procesuale legale privind expedierea încheierii din 11 iunie 2025, oferind recurentului, Miron Alexandru posibilitatea de a înlătura neajunsurile depistate.

Totodată, art.56 alin(3) Cod de procedură civilă prevede că participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar potrivit art.61 alin (1) Cod de procedură civilă, participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, în virtutea drepturilor procedurale prevăzute de lege, știind despre depunerea recursului și că acesta nu este însoțit de dovada achitării taxei de timbru, recurentul nu a manifestat interes de a proteja drepturile sale de acces la instanță, întrucât, părților le revine obligația de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință. Ignorând acest fapt, recurentul nu a realizat această sarcină legală, în pofida acțiunilor procedurale sus enunțate ale instanței, ceea ce a dus la concluzia completului de a restitui cererea de recurs depusă de Miron Alexandru, împotriva încheierii din 16 mai 2025 a Curții de Apel Sud. 19. Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 269-270, art. 4261 alin. (21) din Codul de procedură civilă, art. 2 din Legea taxei de stat,