2ra-1541/23 — încasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1541/23 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General
al Poliției,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ciornîi Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului
Național de Securitate Publică cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1541/23
NR. PIGD2-22159825-01-2ra-19102023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu
decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. Al. Roșca
Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
13 martie 2025
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Lilia Roic-Botezatu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 noiembrie 2022, Ciornîi Serghei a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului
Național de Securitate Publică cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral (f. d. 2-7, 37).
În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că la 26 mai 2022,
în s. Sturzovca, r. Glodeni, polițistul Gorban Vasile, angajatul al SS Patrulare
Sângerei, Glodeni, Fălești al secției patrulare Nord a Direcției patrulare Nord
al INSP a IGP, l-a obligat să treacă testarea alcooloscopică cu aparatul Drager.
După efectuarea procedurii de testare, Gorban Vasile l-a informat că
dispozitivul arăta un rezultat de 0,17 mg/l, față de care s-a indignat, deoarece
nu a băut alcool în aceea zi.
A mai relevat că ofițerul de poliție a întocmit un act privind consimțirea
rezultatelor testării, însă a refuzat să-l semneze deoarece nu vorbește limba
moldovenească.
Din momentul refuzării semnării actului respectiv, colegul agentului
constatator Gorban Vasile a spus că va chema un camion cu remorcă pentru a
duce mașina la parcare specializată, iar deoarece proprietarul mașinii este
fratele său – Ciornîi Mihail, l-a sunat și la rugat să vină să ridice mașina. Fratele
său a venit imediat, dar polițiștii prezenți la fața locului au insistat asupra
evacuării, deși acest fapt nu era necesar.
Reclamantul a menționat că, prin acțiunile sale, colaboratorii de poliție
Gorban Vasile și colegul său au încălcat prevederile art. 439 din Codul
contravențional, deoarece circumstanțele învederate de articolul respectiv nu
au avut loc.
De asemenea, a specificat că odată cu exprimarea dezacordului în privința
rezultatului testării alcooloscopice cu aparatul Drager, agentul constatator
Gorban Vasile i-a propus de a fi examinat medical pentru stabilirea stării de
ebrietate în condiții de laborator, la care a fost de acord. După testarea în
laboratorul din mun. Bălți, medicul a concluzionat că șoferul automobilului este
1
treaz, cu toate că agentul constatator insista asupra includerii rezultatului arătat
de testul Drager – 0,17 mg/l, însă medicul nu a fost de acord.
Astfel, reieșind din concluzia medicului specialist că dânsul este treaz, iar
fapta infracțiunii nu există, l-a rugat pe colaboratorul de poliție Gorban Vasile
să-i returneze documentele și mașina, însă a primit refuz și a fost condus de
către ofițerul de poliție la secția de poliție de pe strada I. Franco, unde a fost
lăsat să aștepte în curte.
Ulterior, peste 40 de minute de așteptare, agentul constatator Gorban
Vasile l-a invitat în birou, unde i-a prezentat un șir de documente în limba
moldovenească și i-a spus că trebuie să le semneze, altfel nu i se va returna
mașina și permisul de conducere, însă deoarece nu cunoștea limba
moldovenească, i-a spus polițistului că are nevoie de un interpret și i-a propus
să facă poze la documente ca să le transmită avocatului, însă polițistul l-a
refuzat.
Mai mult, colegul agentului constatator Gorban Vasile, numele căruia
nu-l cunoaște, l-a insultat pentru faptul că nu cunoaște limba moldovenească.
Consideră că, colaboratorii de poliție Gorban Vasile și colegul său, și-
au depășit atribuțiile de serviciu fiind lipsit, în mod abuziv, de permisul de
conducere și de mașina pe care o conducea. Or, prin comportamentul nedemn
al polițiștilor și lipsit de tact, încălcând prevederile Codului de etică și
deontologie al unui polițist, i-a fost încălcat dreptul și demnitatea de cetățean,
fiind discriminat pe bază de limbă și naționalitate, prin ce a fost prejudiciat
moral.
Drept urmare, agentul constatator Gorban Vasile împreună cu colegul
său, au întocmit un proces-verbal în temeiul art.233 alin.(1) Cod
Contravențional, au ridicat permisul de conducere fără a întocmi un proces-
verbal în acest sens, nefiindu-i eliberat permisul de conducere provizoriu, au
evacuat mașina la parcare specială, deși acest fapt nu era necesar.
A doua zi, la 27.05.2022, soția sa împreună cu fratele
său – Ciornîi Mihail, deținând permisiunea organelor de drept, au luat
automobilul de la parcarea specializată, fiind achitate sumele de 1 330 de lei
pentru serviciile de evacuare a mașinii și 288 de lei pentru locul de parcare al
acesteia.
Reclamantul a menționat că, procesul-verbal cu privire la contravenție
din 26 mai 2022, întocmit în baza art.233 alin. (1) Cod contravențional, a fost
transmis spre examinare la judecătoria Drochia, sediul Glodeni, iar în urma
examinării acestuia, prin hotărârea din 26 iulie 2022 procesul contravențional
a fost încetat din motivul inexistenței faptei contravenționale.
2
Reclamantul Ciornîi Serghei a solicitat încasarea de la organele de
poliție a prejudiciului material în sumă de 1 330 de lei pentru servicii de
remorcare, 288 de lei servicii de parcare, 500 de lei pentru deplasare la ședința
de judecată din Glodeni, 60 de lei cheltuieli pentru taxi și a prejudiciului moral
în mărime de 50 000 de lei (f. d. 18-21).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ciornîi Mihail. S-a încasat
de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul lui Ciornîi
Serghei prejudiciul material în sumă de 2 178 de lei și prejudiciul moral în sumă
de 10 000 de lei.
În susținerea soluției adoptate, prima instanță a stabilit că, potrivit
procesului-verbal cu privire la contravenție din 26 mai 2022, de către agentul
constatator SS Patrulare Sîngerei, Glodeni, Fălești al secției patrulare Nord a
Direcției patrulare Nord al INSP a IGP, Gorban Vasile a fost întocmit
procesul-verbal cu privire la contravenție, pentru faptul, că la 26 mai 2022, ora
17:51 în s. Sturzovca, r. Glodeni, a fost stopat, mijlocul de transport de model
,,Mitsubishi Outlender”, condus de către Ciornîi Serghei, fiind în stare de
ebrietate, care depășește gradul maxim admisibil stabilit de lege dacă fapta, nu
constituie infracțiune, rezultatul Drager- 0,17 mg/l, prin ce a ignorat prevederile
pct. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere.
Potrivit hotărârii din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul
Glodeni, s-a dispus încetarea procesului contravențional din 26 mai 2022 de
constatare a faptei contravenționale în baza art. 233 alin. (1) din Codul
contravențional în privința lui Ciornîi Serghei, din motivul inexistenței faptei
contravenționale (f. d. 10-12).
Instanța de judecată, a considerat că astfel, drepturile fundamentale
garantate a lui Ciornîi Serghei au fost încălcate, prin urmare cerința
reclamantului privind încasarea prejudiciului material este întemeiată și
urmează a fi admisă integral.
Cu referire la cerința privind încasarea prejudiicului moral, instanța de
fond a relevat că, suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, constituie
o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către Ciornîi
Serghei, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate
reclamantului. Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Ciornîi
3
Serghei în mărime de 50 000 de lei este vădit disproporțional și excesiv în
raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 06 martie 2023, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de
apel nemotivat, iar la 29 mai 2023 cerere de apel motivat împotriva hotărârii
din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea să fie respinsă (f. d. 48-49, 62-74).
La 06 martie 2023, Inspectoratul Național de Securitate Publică a depus
cerere de nemotivat, iar la 29 mai 2023 cerere de apel motivat împotriva
hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă (f. d. 51 verso, 62-67).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției, s-a admis apelul declarat de
Inspectoratul Național de Securitate Publică, s-a casat integral hotărârea din
23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă
hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Ciornîi Serghei. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul
lui Ciornîi Serghei prejudiciul material în sumă de 2 178 de lei și prejudiciul
moral în sumă de 3 000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că concluziile
primei instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei,
ceea ce contravine prevederilor legale pre citate și constituie temei de casare a
hotărârii.
Iinstanța de apel a menționat că potrivit art.12 alin.(1) din Legea nr.320
din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,
Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și
control a poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul
Republicii Moldova.
Conform pct.7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică
exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.415 din 8 aprilie 2003, Inspectoratul Național de
4
Securitate Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte
obligațiuni de serviciu ce țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele
normative în vigoare.
Iar, Conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.202 din 22
aprilie 2020, prin fuziune (absorbție) a Inspectoratului Național de Patrulare și
Direcției generale securitate publică din subordinea Inspectoratului General al
Politiei, a fost creat Inspectoratul Național de Securitate Publică.
Subsecvent, pct.13 din Regulamentul cu privire la organizarea și
funcționarea Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat
prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.351 din 05 august 2020 prevede
că, Inspectoratul Național de Securitate Publică include în structura sa:
conducerea; subdiviziuni administrative; subdiviziuni desconcentrate regional.
Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune
a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în
raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin
lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană
juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Instanța de apel a statuat că, prin hotărârea instanței de fond s-a dispus
încasarea prejudiciului de la un pârât necorespunzător –Inspectoratul Național
de Securitate Publică, cînd de fapt urma a se încasa de la Inspectoratul General
al Poliției. Or, prin efectul legii, Inspectoratul Național de Securitate Publică a
Inspectoratului General al Poliției a MAI nu poate fi subiect de sine stătător în
raportul obligațional de răspundere civilă.
Or, atragerea neîntemeiată a lui Ciornîi Serghei la răspundere
contravențională de către agentul constatator Gorban Vasile din cadrul
serviciului patrulare Sângerei, Glodeni, Fălești al Secției Patrulare „Nord” a
Direcției patrulare „Nord” a Inspectoratului Național de Securitate Publică,
constituie acțiuni ce îi oferă reclamantului dreptul de a solicita compensarea
prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul constatării ilegalităților
acțiunilor întreprinse de către agentul constatator de la autoritatea care-l
reprezintă, care de fapt este Inspectoratul General al Poliției.
Prin urmare, Ciornîi Serghei incorect și-a îndreptat
acțiunea față de Inspectoratul Național de Securitate Publică a Inspectoratului
General al Poliției a MAI și agentul constatator Gorban Vasile, care, prin
efectul legii, nu pot fi subiecți de sine stătători în raportul obligațional de
răspundere civilă.
Cu referire la fondul pretențiilor, instanța de apel a menționat că
procesul-verbal cu privire la contravenție, Ciornîi Serghei l-a contestat în
5
instanța de judecată, iar prin hotărârea din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Drochia,
sediul Glodeni, procesul contravențional intentat în privința lui Ciornîi Serghei
în baza art.233 alin. (1) din Codul contravențional, a fost încetat din motivul
inexistenței faptei contravenționale.
Hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,
din 26 iulie 2022, nu a fost contestată, aceasta devenind definitivă și
irevocabilă.
Astfel, întru stabilirea caracterului ilicit al acțiunilor agentului
constatator, instanța de apel notează că prin hotărârea din 26 iulie 2022 a
Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, în acțiunile lui Ciornîi Serghei nu s-au
găsit a fi elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art.233 alin.(1)
Cod contravențional, după cum incorect au fost încadrate juridic de către
agentul constatator, în acest sens fiind reținute prevederile art.441 alin.(1)
lit. a) Cod contravențional, deoarece nu există faptul contravenției.
Drept urmare, în cauză devin incidente dispozițiile art.441 alin.(2) din
Codul contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional
determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință procesul a fost
pornit.
Instanța de apel a concluzionat că Ciornîi Serghei dispune de dreptul de
a pretinde repararea prejudiciului material cauzat prin atragerea neîntemeiată la
răspundere contravențională, fapt ce atestă temeinicia cerinței cu privire la
încasarea din contul Inspectoratul General al Poliției a sumei de 2 178 de lei cu
titlu de prejudiciu material.
Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că Ciornîi Serghei a suportat
cheltuieli privind recuperarea automobilului care a fost ridicat și transportat la
parcarea autorizată în sumă totală de 1 618 lei, cheltuieli de deplasare la ședința
instanței de judecată, la judecătoria Drochia sediul Glodeni, în sumă de 560 lei,
iar în total suma de 2 178 de lei.
Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii parțiale a cerinței
lui Ciornîi Serghei cu privire la repararea prejudiciului moral, având în vedere
caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor admise, de natura drepturilor
personale lezate și locul acestora în sistemul de valori ale persoanelor, de
caracterul și gradul suferințelor psihice.
În acest context, instanța de apel a conchis că prejudiciul moral în
cuantum de 3 000 de lei, constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru
prejudiciul moral suferit de către Ciornîi Serghei, având în vedere principiile
compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale,
starea de stres și frustrare cauzată reclamantului. Or, cuantumul prejudiciului
moral pretins de către Ciornîi Serghei în mărime de 50 000 de lei este vădit
6
disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul
general al echității.
Drept urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia referitor la necesitatea
încasării de la autoritatea competentă a statului – Inspectoratul General al
Poliției în contul lui Ciornîi Serghei suma de 2 178 de lei cu titlu de prejudiciu
material și suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, admiterea apelului
Inspectoratului Național de Securitate Publică, care indică asupra
incorectitudinii reparării de către acesta a prejudiciului și care, cu adevărat nu
este organul autorizat susceptibil a compensa prejudicii de acest tip, iar ținând
cont de principiul neînrăutățirii situației apelantului în propriul apel, instanța de
apel a dispus respingerea apelului declarat de Inspectoratul General al Poliției.
În concluzie, instanța de apel a reținut că, pornind de la faptul că orice
delict civil are la origine culpa persoanei răspunzătoare de prejudiciu, în
condițiile în care această culpă la caz i se impută organului care a pornit cauza
contravențională, l-a atras la răspundere contravențională, întocmind procesul-
verbal cu privire la contravenție, respectiv, l-a expediat în instanță pentru
examinare, deși vinovăția lui Ciornîi Serghei nu exista (după cum rezultă din
conținutul hotărârii judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 26 iulie 2022),
prin urmare, anume acest organ, care la caz, s-a constatat a fi Inspectoratul
General al Poliției susceptibil a compensa acest prejudiciu, respectiv, nu se vor
reține argumentele apelului, precum că răspunzător de prejudiciu la caz, ar fi
Ministerul Justiției și nu Inspectoratul General al Poliției.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 octombrie 2023, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs
împotriva deciziei din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă
acțiunea depusă de Ciornîi Serghei (f. d. 104-113).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției a invocat
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, precum și faptul că decizia instanței de apel este
neîntemeiată și neargumentată.
La fel, a menționat că agentul constatator la momentul depistării
comiterii unei fapte care poate fi calificată drept contravenție, este obligat
7
nemijlocit de a întreprinde toate măsurile prevăzute de Codul contravențional.
Din acest motiv, acestea nici într-un caz nu pot fi calificate drept acțiuni ilicite,
deoarece îndeplinirea cu exactitate a atribuțiilor de serviciu este o îndatorire
directă, motiv din care nu pot fi reținute argumentele reclamantului precum că
agentul constatator ar fi comis careva abateri de la prevederile legale.
Referitor la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului material,
suportat în cauza contravențională, recurentul a relevat că acestea sunt
neîntemeiate și nejustificate, în condițiile în care nu au fost prezentate probe
veridice, admisibile, pertinente și concludente care să confirme faptul vătămării
drepturilor personale.
Or, reclamantul nu a argumentat în nici un mod mărimea prejudiciului
material cauzat, ci doar a indicat în cererea de chemare în judecată cheltuielile
pentru evacuare, benzină și taxi, prin urmare, solicitarea privind încasarea
prejudiciului material, este neîntemeiată.
Totodată, recurentul a indicat că reclamantul nu poate pretinde de la
Inspectoratul General al Poliției repararea prejudiciului material și moral,
cauzat în rezultatul tragerii ilegale la răspundere contravențională, în condițiile
în care acesta nu este pârâtul corespunzător. Or, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de
dosare este Ministerul Justiției, care trebuie să aibă calitatea procedurală de
pârât.
Mai mult ca atât, dreptul persoanei de recuperare a prejudiciului cauzat
survine numai în cazul și în perioada procesului contravențional, astfel
contravenientul avea dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului în cadrul
procesului contravențional, însă nu a făcut-o.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din
28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată în adresa părților la
data de 16 octombrie 2023 (f. d. 98).
8
Astfel, se constată că recurentul Inspectoratul General al Poliției s-a
conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 18 octombrie 2023, în
termenul legal.
La 05 septembrie 2024, în adresa Ciornîi Serghei a fost expediată copia
recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 27 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ciornîi
Serghei a depus referință la recursul declarat de Inspectoratul General al
Poliției, prin care a solicitat să fie respins.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Inspectoratul
General al Poliției, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de
declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, conține obiecții de fapt și
de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a
10
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de către Inspectoratul General al Poliției nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Inspectoratul
General al Poliției, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art.433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției,
împotriva deciziei din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Lilia Roic-Botezatu
Oxana Parfeni
11