2ra-1541/23 — încasarea prejudiciului material si moral

La 01 noiembrie 2022, Ciornîi Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Securitate Publică cu privire la încasarea prejudiciului material și moral (f. d. 2-7, 37).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că la 26 mai 2022, în s. Sturzovca, r. Glodeni, polițistul Gorban Vasile, angajatul al SS Patrulare Sângerei, Glodeni, Fălești al secției patrulare Nord a Direcției patrulare Nord al INSP a IGP, l-a obligat să treacă testarea alcooloscopică cu aparatul Drager.

După efectuarea procedurii de testare, Gorban Vasile l-a informat că dispozitivul arăta un rezultat de 0,17 mg/l, față de care s-a indignat, deoarece nu a băut alcool în aceea zi.

A mai relevat că ofițerul de poliție a întocmit un act privind consimțirea rezultatelor testării, însă a refuzat să-l semneze deoarece nu vorbește limba moldovenească.

Din momentul refuzării semnării actului respectiv, colegul agentului constatator Gorban Vasile a spus că va chema un camion cu remorcă pentru a duce mașina la parcare specializată, iar deoarece proprietarul mașinii este fratele său – Ciornîi Mihail, l-a sunat și la rugat să vină să ridice mașina. Fratele său a venit imediat, dar polițiștii prezenți la fața locului au insistat asupra evacuării, deși acest fapt nu era necesar.

Reclamantul a menționat că, prin acțiunile sale, colaboratorii de poliție Gorban Vasile și colegul său au încălcat prevederile art. 439 din Codul contravențional, deoarece circumstanțele învederate de articolul respectiv nu au avut loc.

De asemenea, a specificat că odată cu exprimarea dezacordului în privința rezultatului testării alcooloscopice cu aparatul Drager, agentul constatator Gorban Vasile i-a propus de a fi examinat medical pentru stabilirea stării de ebrietate în condiții de laborator, la care a fost de acord. După testarea în laboratorul din mun. Bălți, medicul a concluzionat că șoferul automobilului este 1 treaz, cu toate că agentul constatator insista asupra includerii rezultatului arătat de testul Drager – 0,17 mg/l, însă medicul nu a fost de acord.

Astfel, reieșind din concluzia medicului specialist că dânsul este treaz, iar fapta infracțiunii nu există, l-a rugat pe colaboratorul de poliție Gorban Vasile să-i returneze documentele și mașina, însă a primit refuz și a fost condus de către ofițerul de poliție la secția de poliție de pe strada I. Franco, unde a fost lăsat să aștepte în curte.

Ulterior, peste 40 de minute de așteptare, agentul constatator Gorban Vasile l-a invitat în birou, unde i-a prezentat un șir de documente în limba moldovenească și i-a spus că trebuie să le semneze, altfel nu i se va returna mașina și permisul de conducere, însă deoarece nu cunoștea limba moldovenească, i-a spus polițistului că are nevoie de un interpret și i-a propus să facă poze la documente ca să le transmită avocatului, însă polițistul l-a refuzat.

Mai mult, colegul agentului constatator Gorban Vasile, numele căruia nu-l cunoaște, l-a insultat pentru faptul că nu cunoaște limba moldovenească.

Consideră că, colaboratorii de poliție Gorban Vasile și colegul său, și- au depășit atribuțiile de serviciu fiind lipsit, în mod abuziv, de permisul de conducere și de mașina pe care o conducea. Or, prin comportamentul nedemn al polițiștilor și lipsit de tact, încălcând prevederile Codului de etică și deontologie al unui polițist, i-a fost încălcat dreptul și demnitatea de cetățean, fiind discriminat pe bază de limbă și naționalitate, prin ce a fost prejudiciat moral.

Drept urmare, agentul constatator Gorban Vasile împreună cu colegul său, au întocmit un proces-verbal în temeiul art.233 alin.(1) Cod Contravențional, au ridicat permisul de conducere fără a întocmi un proces- verbal în acest sens, nefiindu-i eliberat permisul de conducere provizoriu, au evacuat mașina la parcare specială, deși acest fapt nu era necesar.

A doua zi, la 27.05.2022, soția sa împreună cu fratele său – Ciornîi Mihail, deținând permisiunea organelor de drept, au luat automobilul de la parcarea specializată, fiind achitate sumele de 1 330 de lei pentru serviciile de evacuare a mașinii și 288 de lei pentru locul de parcare al acesteia.

Reclamantul a menționat că, procesul-verbal cu privire la contravenție din 26 mai 2022, întocmit în baza art.233 alin. (1) Cod contravențional, a fost transmis spre examinare la judecătoria Drochia, sediul Glodeni, iar în urma examinării acestuia, prin hotărârea din 26 iulie 2022 procesul contravențional a fost încetat din motivul inexistenței faptei contravenționale. 2

Reclamantul Ciornîi Serghei a solicitat încasarea de la organele de poliție a prejudiciului material în sumă de 1 330 de lei pentru servicii de remorcare, 288 de lei servicii de parcare, 500 de lei pentru deplasare la ședința de judecată din Glodeni, 60 de lei cheltuieli pentru taxi și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei (f. d. 18-21).

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a stabilit că, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție din 26 mai 2022, de către agentul constatator SS Patrulare Sîngerei, Glodeni, Fălești al secției patrulare Nord a Direcției patrulare Nord al INSP a IGP, Gorban Vasile a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, pentru faptul, că la 26 mai 2022, ora 17:51 în s. Sturzovca, r. Glodeni, a fost stopat, mijlocul de transport de model ,,Mitsubishi Outlender”, condus de către Ciornîi Serghei, fiind în stare de ebrietate, care depășește gradul maxim admisibil stabilit de lege dacă fapta, nu constituie infracțiune, rezultatul Drager- 0,17 mg/l, prin ce a ignorat prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere.

Potrivit hotărârii din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, s-a dispus încetarea procesului contravențional din 26 mai 2022 de constatare a faptei contravenționale în baza art. 233 alin. (1) din Codul contravențional în privința lui Ciornîi Serghei, din motivul inexistenței faptei contravenționale (f. d. 10-12).

Instanța de judecată, a considerat că astfel, drepturile fundamentale garantate a lui Ciornîi Serghei au fost încălcate, prin urmare cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului material este întemeiată și urmează a fi admisă integral.

Cu referire la cerința privind încasarea prejudiicului moral, instanța de fond a relevat că, suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către Ciornîi Serghei, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate reclamantului. Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Ciornîi 3 Serghei în mărime de 50 000 de lei este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

La 06 martie 2023, Inspectoratul Național de Securitate Publică a depus cerere de nemotivat, iar la 29 mai 2023 cerere de apel motivat împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă (f. d. 51 verso, 62-67).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că concluziile primei instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, ceea ce contravine prevederilor legale pre citate și constituie temei de casare a hotărârii.

Iinstanța de apel a menționat că potrivit art.12 alin.(1) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și control a poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Conform pct.7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.415 din 8 aprilie 2003, Inspectoratul Național de 4 Securitate Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni de serviciu ce țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în vigoare.

Iar, Conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.202 din 22 aprilie 2020, prin fuziune (absorbție) a Inspectoratului Național de Patrulare și Direcției generale securitate publică din subordinea Inspectoratului General al Politiei, a fost creat Inspectoratul Național de Securitate Publică.

Subsecvent, pct.13 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.351 din 05 august 2020 prevede că, Inspectoratul Național de Securitate Publică include în structura sa: conducerea; subdiviziuni administrative; subdiviziuni desconcentrate regional.

Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Instanța de apel a statuat că, prin hotărârea instanței de fond s-a dispus încasarea prejudiciului de la un pârât necorespunzător –Inspectoratul Național de Securitate Publică, cînd de fapt urma a se încasa de la Inspectoratul General al Poliției. Or, prin efectul legii, Inspectoratul Național de Securitate Publică a Inspectoratului General al Poliției a MAI nu poate fi subiect de sine stătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Or, atragerea neîntemeiată a lui Ciornîi Serghei la răspundere contravențională de către agentul constatator Gorban Vasile din cadrul serviciului patrulare Sângerei, Glodeni, Fălești al Secției Patrulare „Nord” a Direcției patrulare „Nord” a Inspectoratului Național de Securitate Publică, constituie acțiuni ce îi oferă reclamantului dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul constatării ilegalităților acțiunilor întreprinse de către agentul constatator de la autoritatea care-l reprezintă, care de fapt este Inspectoratul General al Poliției.

Prin urmare, Ciornîi Serghei incorect și-a îndreptat acțiunea față de Inspectoratul Național de Securitate Publică a Inspectoratului General al Poliției a MAI și agentul constatator Gorban Vasile, care, prin efectul legii, nu pot fi subiecți de sine stătători în raportul obligațional de răspundere civilă.

Cu referire la fondul pretențiilor, instanța de apel a menționat că procesul-verbal cu privire la contravenție, Ciornîi Serghei l-a contestat în 5 instanța de judecată, iar prin hotărârea din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, procesul contravențional intentat în privința lui Ciornîi Serghei în baza art.233 alin. (1) din Codul contravențional, a fost încetat din motivul inexistenței faptei contravenționale.

Hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 26 iulie 2022, nu a fost contestată, aceasta devenind definitivă și irevocabilă.

Astfel, întru stabilirea caracterului ilicit al acțiunilor agentului constatator, instanța de apel notează că prin hotărârea din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, în acțiunile lui Ciornîi Serghei nu s-au găsit a fi elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art.233 alin.(1) Cod contravențional, după cum incorect au fost încadrate juridic de către agentul constatator, în acest sens fiind reținute prevederile art.441 alin.(1) lit. a) Cod contravențional, deoarece nu există faptul contravenției.

Drept urmare, în cauză devin incidente dispozițiile art.441 alin.(2) din Codul contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință procesul a fost pornit.

Instanța de apel a concluzionat că Ciornîi Serghei dispune de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului material cauzat prin atragerea neîntemeiată la răspundere contravențională, fapt ce atestă temeinicia cerinței cu privire la încasarea din contul Inspectoratul General al Poliției a sumei de 2 178 de lei cu titlu de prejudiciu material.

Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că Ciornîi Serghei a suportat cheltuieli privind recuperarea automobilului care a fost ridicat și transportat la parcarea autorizată în sumă totală de 1 618 lei, cheltuieli de deplasare la ședința instanței de judecată, la judecătoria Drochia sediul Glodeni, în sumă de 560 lei, iar în total suma de 2 178 de lei.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii parțiale a cerinței lui Ciornîi Serghei cu privire la repararea prejudiciului moral, având în vedere caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor admise, de natura drepturilor personale lezate și locul acestora în sistemul de valori ale persoanelor, de caracterul și gradul suferințelor psihice.

În acest context, instanța de apel a conchis că prejudiciul moral în cuantum de 3 000 de lei, constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către Ciornîi Serghei, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzată reclamantului. Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Ciornîi Serghei în mărime de 50 000 de lei este vădit 6 disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

Drept urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia referitor la necesitatea încasării de la autoritatea competentă a statului – Inspectoratul General al Poliției în contul lui Ciornîi Serghei suma de 2 178 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, admiterea apelului Inspectoratului Național de Securitate Publică, care indică asupra incorectitudinii reparării de către acesta a prejudiciului și care, cu adevărat nu este organul autorizat susceptibil a compensa prejudicii de acest tip, iar ținând cont de principiul neînrăutățirii situației apelantului în propriul apel, instanța de apel a dispus respingerea apelului declarat de Inspectoratul General al Poliției.

În concluzie, instanța de apel a reținut că, pornind de la faptul că orice delict civil are la origine culpa persoanei răspunzătoare de prejudiciu, în condițiile în care această culpă la caz i se impută organului care a pornit cauza contravențională, l-a atras la răspundere contravențională, întocmind procesul- verbal cu privire la contravenție, respectiv, l-a expediat în instanță pentru examinare, deși vinovăția lui Ciornîi Serghei nu exista (după cum rezultă din conținutul hotărârii judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 26 iulie 2022), prin urmare, anume acest organ, care la caz, s-a constatat a fi Inspectoratul General al Poliției susceptibil a compensa acest prejudiciu, respectiv, nu se vor reține argumentele apelului, precum că răspunzător de prejudiciu la caz, ar fi Ministerul Justiției și nu Inspectoratul General al Poliției.

La fel, a menționat că agentul constatator la momentul depistării comiterii unei fapte care poate fi calificată drept contravenție, este obligat 7 nemijlocit de a întreprinde toate măsurile prevăzute de Codul contravențional. Din acest motiv, acestea nici într-un caz nu pot fi calificate drept acțiuni ilicite, deoarece îndeplinirea cu exactitate a atribuțiilor de serviciu este o îndatorire directă, motiv din care nu pot fi reținute argumentele reclamantului precum că agentul constatator ar fi comis careva abateri de la prevederile legale.

Referitor la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului material, suportat în cauza contravențională, recurentul a relevat că acestea sunt neîntemeiate și nejustificate, în condițiile în care nu au fost prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și concludente care să confirme faptul vătămării drepturilor personale.

Or, reclamantul nu a argumentat în nici un mod mărimea prejudiciului material cauzat, ci doar a indicat în cererea de chemare în judecată cheltuielile pentru evacuare, benzină și taxi, prin urmare, solicitarea privind încasarea prejudiciului material, este neîntemeiată.

Totodată, recurentul a indicat că reclamantul nu poate pretinde de la Inspectoratul General al Poliției repararea prejudiciului material și moral, cauzat în rezultatul tragerii ilegale la răspundere contravențională, în condițiile în care acesta nu este pârâtul corespunzător. Or, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de dosare este Ministerul Justiției, care trebuie să aibă calitatea procedurală de pârât.

Mai mult ca atât, dreptul persoanei de recuperare a prejudiciului cauzat survine numai în cazul și în perioada procesului contravențional, astfel contravenientul avea dreptul de a solicita recuperarea prejudiciului în cadrul procesului contravențional, însă nu a făcut-o.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată în adresa părților la data de 16 octombrie 2023 (f. d. 98). 8

Astfel, se constată că recurentul Inspectoratul General al Poliției s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 18 octombrie 2023, în termenul legal.

La 05 septembrie 2024, în adresa Ciornîi Serghei a fost expediată copia recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 27 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ciornîi Serghei a depus referință la recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat să fie respins.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 9

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Inspectoratul General al Poliției, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a 10 criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către Inspectoratul General al Poliției nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, împotriva deciziei din 28 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Lilia Roic-Botezatu Oxana Parfeni 11