2ra-1319/23 — incasarea prejudiciului material si moral

2ra-1319/23 — incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Sofia Goncearuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sofia

Goncearuc împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și

Inspectoratului de Poliție Rîșcani privind încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-1319/23

NR. PIGD 2-21142393-01-2ra-17082023)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023. Responsabilitatea reparării

prejudiciului revine exclusiv Inspectoratului General al Poliției, întrucât

Inspectoratul de Poliție Rîșcani se află în subordinea acestuia.

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani, jud. S. Grosu,

Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Sofia

Goncearuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și Inspectoratului de

Poliție Rîșcani cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum

de 4 000 lei, suportate în cadrul examinării cauzelor contravenționale, conform

bonurilor de plată seria PL nr. 273059 și seria PL nr. 273068; acordarea unui

prejudiciu moral în sumă de 10 000 lei, precum și recuperarea cheltuielilor aferente

judecării prezentei cauze.

din cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, inspector superior Viorel Calistru, a

întocmit două procese-verbale de constatare a contravenției, în temeiul art. 91 alin.

(2) Cod contravențional, având ca obiect comercializarea către minori a produselor

din tutun și a băuturilor alcoolice: unul pe numele Sofiei Gonceruc și celălalt pe

numele administratorului Sofia Gonceruc, SRL „Gimnast”.

baza art. 91 alin. (2) Cod contravențional, conform art. 395 Cod contravențional au

fost expediate în instanța de judecată după competență pentru soluționare.

sediul Rîșcani, s-a admis contestația înaintată de Sofia Goncearuc și s-a încetat

procesul contravențional în privința acesteia intentat în baza art. 91 alin. (2) Cod

contravențional. Prin hotărârea din 10 septembrie 2018 a judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani, s-a admis contestația înaintată de Sofia Goncearuc și s-a încetat

procesul contravențional în privința acesteia intentat în baza art. 91 alin. (2) Cod

contravențional. Hotărârile menționate nu au fost contestate și au devenit

irevocabile.

întemeiată pe procesul-verbal din 21.11.2017, a fost soluționată la 04.06.2018,

după o durată de aproximativ 7 luni. De asemenea, cauza contravențională din

dosarul nr. 4-420/17, având aceeași dată a procesului-verbal, a fost soluționată prin

hotărârea din 10.09.2018, după o durată de circa 10 luni. În acest interval de 7 și

respectiv 10 luni au avut loc mai multe ședințe de judecată, în cadrul cărora

reclamanta risca să fie recunoscută vinovată de săvârșirea contravențiilor imputate

1

și să fie sancționată cu amendă de la 120 la 210 unități convenționale, aplicabilă

persoanei juridice, precum și cu privarea de dreptul de a exercita activitatea pe o

perioadă de la 3 luni la un an.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial acțiunea. S-a dispus de a încasa din contul Inspectoratul de Poliție

Rîșcani al Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul Sofiei Goncearuc

prejudiciul material în sumă de 2 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 2 000 lei.

S-a dispus de a încasa de la Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Inspectoratului

General al Poliției al MAI în beneficiul Sofiei Goncearuc cheltuieli de judecată în

sumă de 1 000 lei. În rest, pretențiile reclamantei au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral, ca fiind neîntemeiată.

nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral, ca fiind neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apel declarate, s-a casat integral hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins

integral cererea de chemare în judecată depusă de Sofia Goncearuc împotriva

Inspectoratului General al Poliției al MAI și Inspectoratului de Poliție Rîșcani

privind încasarea prejudiciului material și moral.

lit. u), 9, alin. (2) Cod contravențional și art. 1, 2, 6 lit. a) și b), 7, 13 al Legii nr.

1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

precum și raportându-le la circumstanțele cazului a conchis că, prima instanța just

a reținut caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator la întocmirea procesului-

verbal cu privire la contravenție în privința Sofiei Goncearuc, fapt stabilit prin

hotărârea din 10 septembrie 2018 a judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani. Or,

potrivit materialelor cauzei se constată cu certitudine că reclamantei i-au fost

2

întocmite 2 procese verbale cu privire la contravenție pentru una și aceiași faptă,

ambele procese contravenționale fiind încetate ca urmare a admiterii contestațiilor

înaintate de reclamantă, ceea ce îi oferă Sofiei Goncearuc dreptul de a solicita

compensarea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul constatării

ilegalităților acțiunilor întreprinse de către agentul constatator.

alin. (2) Cod contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional

determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

din Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statalul polițistului, a

reținut că Inspectoratul de Poliței Rîșcani, fiind o subdiviziune a Inspectoratului

General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de

răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de

administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe

tot teritoriul Republicii Moldova.

Poliței Rîșcani nu poate avea calitate procesuală de pârât, dat fiind faptul că prin

efectul legii, nu poate fi subiect de sine stătător în raportul obligațional de

răspundere civilă. Astfel, prejudiciul cauzat reclamantei/intimat Sofia Goncearuc

ar putea fi încasat de la Inspectoratul General al Poliției a MAI, față de care Sofia

Goncearuc a și înaintat prezenta acțiune.

concluzia că Inspectoratul de Poliței Rîșcani, fiind o subdiviziune a Inspectoratului

General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de

răspundere civilă totuși dispune de a încasa prejudiciul material și moral pretins de

reclamantă de la Inspectoratul de Politie Rîșcani ca subdiviziune teritorială a

Inspectoratului General al Poliției a MAI.

contestată prima instanță a dispus încasarea sumei prejudiciului material, moral și

cheltuielilor de judecată de la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, care este un pârât

necorespunzător, iar pretențiile reclamantei față de Inspectoratul General al Poliției

/pârât corespunzător/ au fost respinse ca neîntemeiate.

civilă, potrivit cărora apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație

mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, cu excepția cazurilor când

consimte și când hotărârea este atacată și de alți participanți la proces.

către reclamanta Sofia Goncearuc, dar doar de către Inspectoratul de Poliție

Rîșcani, care este o subdiviziune teritorială a IGP, și nemijlocit de către

3

Inspectoratul General al Poliției, căruia nu i se poate crea în propria cale de atac o

situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, iar instanța de apel la

examinarea cererii de apel nu poate înrăutăți situația apelantului Inspectoratul

General al Poliției prin încasarea din contul acestuia ca pârât corespunzător a

prejudiciului material și moral cauzat reclamantei. Respectiv, instanța de apel a

considerat necesar de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a pronunța o

nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Sofia

Goncearuc către Inspectoratul General al Poliției al MAI și Inspectoratul de Poliție

Rîșcani privind încasarea sumei prejudiciului material, moral și cheltuielilor de

judecată să fie respinsă integral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

mai 2023 a Curții de Apel Bălți, solicită admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărîrii din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani.

ARGUMENTELE RECURSULUI

prevederile art. 15 alin. (1) – (3) din Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea

Poliției și statalul polițistului, prin care este stabilit cert că poliția se organizează în

subdiviziuni teritoriale - unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență

teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate

Inspectoratului General al Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea

în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare

și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

și dreptul recunoscut de lege de a cere repararea integrală a prejudiciului

patrimonial și nepatrimonial cauzat prin acțiunile ilicite a agentului constatator a

IP Rîșcani.

POZIȚIA INTIMATULUI

recursul declarat și solicită declararea inadmisibilă a acestuia. Suplimentar, reține

că argumentele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii

în prima instanță, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) stipulează că: Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

4

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile

de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de

prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția

cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care Curtea Supremă de

Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului,

prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

5

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și

condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile

ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de

procuratură și de instanțele judecătorești.”

„(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen

de 3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație

de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile

persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării

ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,

precum și în urma blocării conturilor bancare.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie: d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de

6

judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite; e) sumele plătite de ea

pentru asistența juridică; g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de

urmărire penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.”

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012:

„(1) Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a

Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii

Moldova.”

„(1) Poliția se organizează în subdiviziuni regionale și teritoriale subordonate

Inspectoratului General al Poliției, cu competență în limitele unei anumite regiuni sau ale

unui anumit teritoriu. Subdiviziunile respective își desfășoară activitatea în baza

regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de către șeful Inspectoratului General

al Poliției.”

Inspectoratului General de Poliție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din

12 noiembrie 2019:

„Inspectoratul reprezintă unitatea centrală de administrare și control al Poliției, cu statut

de persoană juridică de drept public, avînd competență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de

Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice,

în modul stabilit. ”

547/2019:

„Inspectoratul asigură realizarea funcțiilor stabilite de prezentul Regulament în

următoarele domenii de activitate: 5) consolidarea capacităților manageriale ale

subdiviziunilor Poliției prin monitorizarea respectării legislației, implementării politicilor

elaborate de către Ministerul Afacerilor Interne și controlul modului de aplicare a acestora

de către toate structurile din subordine în domeniile lor de responsabilitate, precum și

controlul modului de distribuire și utilizare a resurselor administrative, umane, financiare

și logistice.”

547/2019:

„În conformitate cu domeniile de activitate și funcțiile de bază stabilite de prezentul

Regulament, Inspectoratul asigură exercitarea de către Poliție a următoarelor atribuții: 6)

în domeniul organizării activității Poliției: j) asigură gestionarea alocațiilor bugetare și

administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei guvernări.”

„Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – entități ale Poliției, de competență

teritorială – corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale, cu sau fără personalitate

juridică, aflate în subordinea Inspectoratului, care sînt amplasate și își desfășoară

activitatea pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.”

„Între subdiviziunile Inspectoratului se stabilesc relații de subordonare și de cooperare.

Relațiile de subordonare reflectă transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare

7

a acestora pe poziție ierarhică. Relațiile de cooperare se stabilesc în raport cu funcțiile

stabilite de prezentul Regulament și de regulamentele de activitate ale subdiviziunilor

subordonate Inspectoratului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție conchide că recurenta s-a conformat dispozițiilor art.434

Cod de procedură civilă, indicat la pct.23, și a depus în termen recursul la data de

14 august 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 02 mai 2023 a

Curții de Apel Bălți, la 02 august 2023 (f.d. 10, Vol. II).

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

- 1 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII - Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

declarat de Sofia Goncearuc, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel

Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.

verbal cu privire la contravenție, seria MAI 039989717, întocmit la 21 noiembrie

2017, Sofia Goncearuc a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției

prevăzute de art. 91 alin. (2) din Codul contravențional, cauza contravențională

fiind expediată în instanța de judecată.

cu privire la contravenție, a depus contestație solicitînd anularea procesul-verbal

cu privire la contravenție, seria MAI 039989717, întocmit la 21 noiembrie 2017.

s-a admis integral contestația înaintată de Sofia Goncearuc, fiind încetat procesul

contravențional în privința acesteia, s-a stabilit că în privința reclamantei la 21

noiembrie 2017 au fost întocmite 2 procese verbale cu privire la contravenție în

8

baza art. 91 alin. (2) Cod contravențional, pentru una și aceiași faptă, la caz existând

o hotărâre judecătorească definitivă (f.d. 9-10, Vol. I).

încetat procesul contravențional pornit în privința Sofiei Goncearuc în baza art. 91

alin. (2) Cod contravențional din motivul nulității procesului verbal cu privire la

contravenție, fiind admisă integral contestația înaintată de Sofia Goncearuc, cu

încetarea procesul contravențional (f.d. 6-8, Vol. I).

Goncearuc a fost reprezentată de avocata Natalia Uncu fapt confirmat de conținutul

hotărârilor Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, menționate în alineatele de mai

sus, pentru serviciile de asistență juridică fiind achitată suma de 2 000,00 lei

conform bonului de plată Seria PL nr. 273059 și suma de 2 000,00 lei conform

bonului de plată seria PL nr.273068 (f.d.5, Vol. I).

prezentei decizii, la circumstanțele speței, Completul de judecată conchide că

instanțele de fond just au reținut caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator

la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție în privința Sofiei

Goncearuc, fapt stabilit prin hotărârile din 09 iunie 2018 și 10 septembrie 2018 a

judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani. Potrivit acestora s-a constatat cu certitudine

că reclamantei i-au fost întocmite 2 procese verbale cu privire la contravenție

pentru una și aceiași faptă, ambele procese contravenționale fiind încetate ca

urmare a admiterii contestațiilor înaintate de reclamantă, ceea ce îi oferă Sofiei

Goncearuc dreptul de a solicita compensarea prejudiciului material și moral cauzat

în rezultatul constatării ilegalităților acțiunilor întreprinse de către agentul

constatator.

privind încasarea sumei prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată în

temeiul hotărârii din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, au fost

respinse ca tardive prin încheierea din 09 iunie 2022 a judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, aceasta fiind menținută prin Decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de

Apel Bălți. În consecință, instanțele de fond și de apel, prin hotărârile contestate, s-

au pronunțat exclusiv asupra pretențiilor reclamantei întemeiate pe hotărârea

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, din 10 septembrie 2018 (bon de plată, seria

PL nr. 273059 din 23.02.2018). În aceeași ordine de idei, instanța de recurs urmează

a se pronunța numai cu privire la aceste pretenții.

la pct. 32 – 38 a prezentei decizii, în coroborare cu probele prezente la materialele

cauzei, constată că subiect responsabil de repararea prejudiciului cauzat

reclamantului, în prezentul caz este Inspectoratul General al Poliției, or intentarea

procesului contravențional în privința reclamantei și sancționarea acesteia s-a

realizat de către agentul constatator al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, care

reprezintă o subdiviziune teritorială a Poliției, subordonată Inspectoratului General

al Poliției. Astfel, unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de

persoană juridică și cu cont trezorerial este Inspectoratul General de Poliție,

ultimul, dispunând de autonomie financiară și managerială, asigură gestionarea

alocațiilor bugetare.

9

că responsabil de despăgubirea reclamantei este Inspectoratul General de Poliție și

nici de cum Inspectoratul de Poliție Rîșcani, ultimul fiind în subordinea acestuia,

iar relațiile de subordonare reflectă numai transmiterea sarcinilor și raportarea

modului de realizare a acestora pe poziție ierarhică. Or, exercitarea controlului

asupra respectării legislației de către efectivul subordonat, legalității acțiunilor lor

în exercițiul atribuțiilor funcționale, în conformitate cu pct. 9 din Regulamentul cu

privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului General de Poliție aprobat

prin H.G. nr. 547/2019, constituie atribuția anume a Inspectoratului General al

Poliției în domeniul organizării activității Poliției.

subiectul răspunzător de despăgubirea reclamantului - Inspectoratul General de

Poliție, este susținută și prin practica judiciară, la caz, încheierile Curții Supreme

de Justiție nr. 2ra-332/21; 2ra-1142/21.

fost respinse pretențiile împotriva Inspectoratului General al Poliției, verificarea

calității procesuale pasive constituie o chestiune de ordine publică, susceptibilă de

a fi analizată din oficiu în orice etapă procesuală.

juridică proprie și nu pot figura ca subiecte autonome în proces. Ele sunt

subdiviziuni interne ale Inspectoratului General al Poliției, unica entitate cu

personalitate juridică și autonomie patrimonială.

Inspectoratului de Poliție Rîșcani cu Inspectoratul General al Poliției și statuarea

răspunderii exclusive a Inspectoratului General al Poliției nu extinde limitele

recursului, ci reprezintă o aplicare a principiului legalității și o verificare a

condițiilor procesuale de ordine publică.

de judecată reține întemeiat raționamentul primei instanțe. Astfel, din contractul de

asistență juridică nr. 14 din 06.02.2018, încheiat între Cabinetul avocatului „Natalia

Uncu” și reclamanta Sofia Goncearuc, precum și din bonul de plată seria PL nr.

273059 din 06.02.2018, rezultă că, în cadrul examinării cauzei contravenționale ce

o viza pe aceasta, reclamanta a suportat cheltuieli de asistență juridică în cuantum

de 2 000 lei (f.d. 5, vol. I)

repararea prejudiciului material cauzat, constând în cheltuielile de asistență juridică

acordată în cadrul procesului contravențional, fapt ce atestă temeinicia cerințelor

cu privire la încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul

Sofiei Goncearuc a sumei de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, sub formă

de cheltuieli de asistență juridică (hotărârea din 10 septembrie 2018 a judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani).

de judecată apreciază drept întemeiată soluția primei instanțe prin care a reținut că

cuantumul prejudiciului moral pretins de către Sofia Goncearuc în mărime de 10

000 lei este vădit disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și

principiul general al echității. La caz, prejudiciul moral în cuantum de 2 000 de lei

10

constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de către

Sofia Goncearuc, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzată

reclamantei.

juridică acordate în prezenta cauză de către avocata Natalia Uncu în interesele

Sofiei Goncearuc sunt confirmate prin bonul de plată seria PL 272814 din 04

octombrie 2021 în mărime de 1 000 lei (f.d. 88, Vol. I). Având în vedere

complexitatea cauzei și problemele juridice supuse analizei instanțelor, instanța de

recurs apreciază ca fiind necesară obligarea Inspectoratului General de Poliție la

plata sumei de 1 000 lei în favoarea reclamantei Sofia Goncearuc, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică în prezenta cauză, sumă pe care instanța o consideră

rezonabilă și echitabilă.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 442, art. 445 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Sofia Goncearuc.

Casează decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 10

noiembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, și adoptă o nouă decizie,

prin care:

Admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sofia Goncearuc

împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI și Inspectoratului de Poliție

Rîșcani privind încasarea prejudiciului material și moral.

Se încasează de la Inspectoratului General al Poliției al MAI, în beneficiul

Sofiei Goncearuc, IDNP 0972103045229, prejudiciul material în sumă de 2 000

(două mii) lei și prejudiciul moral în sumă de 2 000 (două mii) lei.

Se încasează de la Inspectoratului General al Poliției al MAI, în beneficiul

Sofiei Goncearuc, IDNP 0972103045229, cheltuieli de judecată în sumă de 1 000

(una mie) lei.

În rest, pretențiile reclamantei se resping ca fiind neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

11