2ra-277/24 — repararea prejudiciului moral prin tragerea neîntemeiată la răspundere contraventională

2ra-277/24 — repararea prejudiciului moral prin tragerea neîntemeiată la răspundere contraventională (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Maria Olar,

reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu și de către Inspectoratul

General de Poliție,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Olar împotriva Inspectoratului General de Poliție cu privire la

repararea prejudiciului moral prin tragerea neîntemeiată la răspundere

contravențională,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-277/24

NR. PIGD 2-21168461-01-2ra-22032024)

Recursuri declarate după 01 septembrie 2023. Recursurile sunt vădit

neîntemeiate. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. N. Mazur

Curtea de Apel Chișinău: jud. V. Sîrbu, M. Anton, D. Dulghieru

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursurilor declarate de Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru

Marinescu și de către Inspectoratul General de Poliție,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Marinescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului

de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție a mun. Chișinău cu privire la

repararea prejudiciului moral prin tragerea neîntemeiată la răspundere

contravențională (f. d. 1, 2-3-verso).

reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu a indicat că la 09 februarie

2015, Olar Maria a fost trasă la răspundere contravențională în baza art. 263

alin.(1) din Codul contravențional de către colaboratorul al Inspectoratului

de Poliție Ciocana, d-nul Frunze Ruslan.

executorul judecătoresc.

judecată cu solicitarea de a fi încetat procesul contravențional în speța dată,

deoarece este ilegal sancționată contravențional.

Ciocana, a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din data de

09 februarie 2015, întocmit în baza art. 263 alin. (1) din Codul

Contravențional în privința Mariei Olar, pe motivul lipsei faptului

contravenției.

1

solicită repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

oglindesc prin gravitatea contravenției de care a fost învinuită, caracterul și

gravitatea încălcărilor procesuale comise de agentul constatator, rezonanța

pe care a avut-o informația cu privire la învinuirea persoanei despre

săvârșirea contravenției, durata procesului contravențional 09 februarie 2015

– 27 septembrie 2019, natura dreptului personal lezat, locul lui în sistemul

de valori a persoanei.

moral, evaluat la suma de 10 000 de lei, este pe măsură să restabilească

echitatea socială și să atenueze suferințele fizice și psihice cauzate.

Marinescu a depus o cerere în sensul determinării calității de pârât a

Inspectoratului General al Poliției (f. d. 44-46).

și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 19, 2006 din Codul civil,

art. 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 383, 441 din Codul

contravențional.

a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Inspectoratului General al

Poliției în beneficiul Mariei Olar suma în mărime de 10 000 de lei, cu titlu

de prejudiciul moral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, fost admisă parțial acțiunea, s-a încasat de la Inspectoratul General

al Poliției în beneficiul Mariei Olar suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciul

moral, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 74, 83-90).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

General de Poliție, a declarat apel nemotivat (f. d. 78-79), împotriva hotărârii

2

din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 23 iunie

2023 a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de

chemare în judecată depusă de Maria Olar (f. d. 103-106).

Marinescu, a declarat apel motivat, împotriva hotărârii din 12 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a hotărârii instanței de fond, în partea stabilirii cuantumului

prejudiciului moral cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie dispusă

încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție în beneficiul Mariei

Olar a sumei în mărime de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral (f. d.

81-82-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinse apelurile declarate de Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru

Marinescu și Inspectoratul General de Poliție, menținută hotărârea din 12

aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 137, 138-146).

cu prevederile art. 238-241 din Codul de procedură civilă, legalitatea și

temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că aceasta urmează a fi

menținută, or instanța de fond corect a elucidat și constatat circumstanțele

cauzei, a verificat și apreciat obiectiv probele prezente la materialele cauzei

în vederea admiterii parțiale a acțiunii din speță, stabilind corect

circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează

raportul litigios.

procesului-verbal cu privire la contravenție nr.MAI02719315, întocmit la

data de 09 februarie 2015 de către colaboratorul Inspectoratului de Poliție

Ciocana, Ruslan Frunze, Olar Maria a fost sancționată conform art. 263

alin.(1) din Codul contravențional, pentru desfășurarea activității de

întreprinzător fără acte corespunzătoare, cu ignorarea Legii nr. 845 din 03

ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (f. d.7).

3

Ciocana, a fost admisă contestația depusă de Maria Olar, s-a declarat nul

procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI02 719315 din 09

februarie 2015 cu încetarea procesul contravențional din motiv că nu există

faptul contravenției (f. d. 8-9).

că, suma solicitată de Maria Olar în cuantum de 10 000 de lei în vederea

recuperării prejudiciului moral în urma tragerii ilicite la răspundere

contravențională, este una exagerată, încalcă principiul general al echității și

ar constitui un venit nejustificat. Or, în cadrul procesului contravențional nu

s-a adus atingere intereselor vitale sau primordiale ale reclamantei, iar suma

de 1 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciul moral, constituie o satisfacție

echitabilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Marinescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, în partea stabilirii

cuantumului prejudiciului moral, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

dispusă încasarea din contul Inspectoratului General de Poliție în beneficiul

Mariei Olar a sumei în mărime de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

(f. d. 157-161).

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Maria Olar să fie respinsă ca neîntemeiată

(f. d. 165-172).

SOLICITAREA RECURENTEI Maria Olar, reprezentată de avocatul

Dumitru Marinescu

Dumitru Marinescu, a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul

4

de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), și anume

aplicarea eronată a normelor de drept material și circumstanțele importante

nu au fost stabilite.

SOLICITAREA RECURENTULUI Inspectoratul General de Poliție,

prevederile art.432 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) din Codul de procedură civilă

(în vigoare până la 01 septembrie 2023), și anume 1) normele de drept

material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat; 2) circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost

constatate sau elucidate pe deplin.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și au depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa

părților, la 19 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la actele cauzei (f. d. 147), iar cererile de recurs au fost depuse la 01

martie 2024 (f. d. 157-161) și respectiv la 02 aprilie 2024 (f. d 165-172).

avocatului Dumitru Marinescu și Inspectoratului General de Poliție au fost

expediate copiile recursurilor declarate de Maria Olar, reprezentată de

avocatul Dumitru Marinescu și de către Inspectoratul General de Poliție, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 175).

5

Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu și Inspectoratul

General de Poliție, nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă.

6

recursurile inadmisibile, deoarece au fost declarate în afara cadrului legal

actual.

după intrarea în vigoare a noilor reglementări privind temeiurile de recurs

stabilite prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare după 01 septembrie

respecte dispozițiile art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția

actuală.

temeiuri legale valabile doar până la 01 septembrie 2023. Acest fapt

echivalează cu invocarea unor motive inexistente în dreptul procesual actual,

ceea ce determină că recursurile sunt vădit neîntemeiate. Mai mult din

conținutul cererilor de recurs nu reiese nici o critică de nelegalitate

compatibilă cu temeiurile prevăzute de art.432 din Codul de procedură civilă.

dezvoltarea recursurilor trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

7

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Maria Olar,

reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu și de către Inspectoratul

General de Poliție, ca fiind inadmisibile.

8

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile declarate de Maria Olar, reprezentată

de avocatul Dumitru Marinescu și de către Inspectoratul General de Poliție,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9