2ra-271/24 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-271/24 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Olar împotriva Anei Ursu cu privire la repararea prejudiciului moral
cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-271/24
NR. PIGD 2-21078264-01-2ra-01032024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Strășeni, sediul Călărași: jud. E. Bolocan
Curtea de Apel Chișinău: jud. N. Budăi, I. Țurcan, V. Mihaila
01 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 mai 2021, Maria Olar a depus cerere de chemare în judecată
(f. d. 2-3), concretizată la 10 septembrie 2021, prin intermediul poștei
electronice (f. d. 26, 28) împotriva Anei Ursu cu privire la repararea
prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Maria Olar a
indicat că la 24 februarie 2021 aflându-se pe XXXXX pârâta Ana Ursu a
manifestat un comportament agresiv față de reclamantă, din care motive
reclamanta a solicitat intervenția organelor de poliție.
Astfel, pentru acțiunile sale ilegale, la 02 martie 2021 în privința Anei
Ursu a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr.
05194590 pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 354 din Codul
contravențional - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în
locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea
publică și liniștea persoanei fizice.
În drept, reclamanta, și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art.
1998, 2025, 2036, 2037 din Codul civil, art. 85 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă, art. 45, 30 din Codul contravențional, art. 6 din Convenția
europeană a drepturilor omului.
Reclamanta Maria Olar, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la
Anei Ursu în beneficiul Mariei Olar suma de 20 000 de lei, cu titlu de
prejudiciul moral, cauzat prin contravenție și suma de 100 de lei cu titlu de
1
cheltuieli pentru citare publică, în temeiul art. 60 din Codul de procedură
civilă.
Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Olar. S-a încasat de la Ana Ursu în beneficiul Mariei Olar suma de 1 000 de
lei cu titlu de recuperare a prejudiciului material cauzat prin delict și a sumei
de 100 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citare publică. În rest cererea de
chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 30, 37-38-verso).
Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
casată hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet
de judecată (f. d. 77, 78-80-verso).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 martie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Olar. S-a încasat de la Ana Ursu în beneficiul Mariei Olar suma de 5 000 de
lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli
pentru citare publică, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. S-a
încasat de la Ana Ursu în beneficiul bugetului de stat suma de 100 de lei cu
titlu de taxă de stat (f. d. 106, 114-117-verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat apel nemotivat (f. d. 111-
112), împotriva hotărârii din 07 martie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, iar la 09 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, a declarat
apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
instanței de fond, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi decizii de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Maria Olar
(f. d. 131-133).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
2
Prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor, menținută hotărârea din 07 martie 2023 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Călărași (f. d. 146, 147-153).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel verificând legalitatea
și temeinicia hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la
caz și criticile aduse în apel, a constatat că instanța de fond corect a ajuns la
concluzia temeiniciei parțiale a cerințelor Mariei Olar.
Din lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că, în temeiul
procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator
Inspectoratul de poliție Buiucani al DP mun. Chișinău MAI05194590 din 02
martie 2021, Ana Ursu, a. n. XXXXX, domiciliată în XXXXX, a fost trasă
la răspundere contravențională pentru comiterea contravenției prevăzute la
art. 354 din Codul contravențional, și sancționată cu amendă în mărime de 6
unități convenționale. Contravenienta Ana Ursu a recunoscut vina în
comiterea contravenției prevăzute la art. 354 Cod contravențional și a semnat
procesul-verbal cu privire la contravenție (f. d. 5-6).
Instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a
concluzionat că în speță, se întrunesc temeiurile tragerii Anei Ursu la
răspundere delictuală pentru prejudiciul moral cauzat Mariei Olar, privind
acțiunile sale comise cu vinovăție, prin care, aflându-se în spațiu public, la
24 februarie 2021, aproximativ ora 11:35, pe XXXXX, în piață, în timp ce
Maria Olar înregistra video, Ana Ursu a pus mâna pe telefonul acesteia,
acostând-o jignitor, încălcând ordinea publică, atentând astfel la onoarea și
demnitatea Mariei Olar.
Astfel, ținând cont de faptul că, persoanei căreia i s-a cauzat un
prejudiciu moral manifestat prin suferințe fizice, psihice și fapte ce atentează
la onoarea și demnitatea persoanei prin acțiunile Anei Ursu comise în public
împotriva Mariei Olar, exprimate prin acțiuni de acostare jignitoare a
persoanei, instanța de apel a relevat că instanța de judecată are dreptul să
oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin echivalent
bănesc, luând în considerație vinovăția Anei Ursu prin comiterea
contravenției, în condițiile în care nu a reparat prejudiciul cauzat în mod
benevol.
3
Or, Maria Olar a fost supusă unor suferințe psihice în contextul vârstei
sale, stării sale de sănătate și personalității sale și respectiv, legal și justificat
a fost încasat din contul Anei Ursu în beneficiul Mariei Olar suma de 5 000
de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile reclamantei corect au
fost respinse ca disproporționate și vădit nefondate.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că, suma de 5 000 de lei cu
titlul de prejudiciu moral este proporțională suferințelor psihice cauzate
Mariei Olari prin contravenția comisă de Ana Ursu.
Astfel au fost respinse afirmațiile Mariei Olar precum că, instanța a
încasat din contul Anei Ursu suma de 5 000 de lei cu titlul de recuperare a
prejudiciul material cauzat prin delict, ceea ce nu este o compensație
echitabilă, deoarece sunt declarative, iar mărimea despăgubirii pentru
prejudiciu moral au fost determinate just de către instanța de judecată în
funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului și de măsura în
care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei
vătămate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 februarie 2024, prin intermediul poștei electonice, Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs împotriva deciziei
din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea
de chemare în judecată depusă de Maria Olar (f. d. 167-169-verso).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Maria Olar, reprezentată de avocatul
Alexei Croitor, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de
procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea
legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se
bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
4
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentei și
reprezentantului recurentei, avocatul Alexei Croitor, prin intermediul
oficiului poștal, la 27 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 154), însă careva date care ar confirma
recepționarea acesteia de către recurentă și avocat lipsesc.
Ulterior, în adresa Anei Ursu a fost expediat copia recursului declarat
de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat
la materialele dosarului (f. d. 179).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Anei
Ursu nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
5
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
7
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Maria Olar, reprezentată de
avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8