2ra-249/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432 alin.1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt
2ra-249/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul
Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Maria Olar împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și încasarea prejudiciului
moral cauzat,
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-249/23
nr. PIGD 2-21063535-01-2ra-10022023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificânduse doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. O. Parfeni
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către avocatul Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 aprilie 2021, Maria Olar a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale intentată în baza
plângerii privind acțiunile de tratament inuman și degradant admise în
privința sa de către colaboratorii de poliție din cadrul Inspectoratul de Poliție
Ciocana al DP mun. Chișinău și repararea prejudiciului moral estimat la
suma de 20 0000 de lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Olar a relatat că, la
15 decembrie 2016 a depus la Procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău
plângere cu privire la acțiunile de tratament inuman și degradant admise în
privința sa de către colaboratorii de poliție din cadrul Inspectoratul de Poliție
Ciocana al DP mun. Chișinău.
Prin ordonanțele din 15 ianuarie 2017, 06 aprilie 2018 și 03 septembrie
2019 ale Procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău s-a refuzat în pornirea
urmăririi penale. Aceste ordonanțe ale Procuraturii sect. Ciocana, mun.
Chișinău au fost anulate și cauza remisă la reexaminare la procuratură.
Ulterior, prin ordonanța din 18 martie 2021 a Procuraturii sect. Ciocana,
mun. Chișinău s-a refuzat în pornirea urmăririi penale.
Astfel, în opinia reclamantei, la examinarea plângerii privind acțiunile
de tratament inuman și degradant admise în privința sa de către colaboratorii
de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău,
a fost încălcat termenul rezonabil pentru examinarea acestei categorii de
plângeri, or, plângerea sa din 15 decembrie 2016 se examinează în prezent
de organele procuraturii.
Având în vedere cele enunțate Maria Olar se consideră îndreptățită de
a solicita, în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
1
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, art. 2036, art. 2037 din Codul civil și art.6 CEDO,
repararea prejudiciului cauzat pentru încălcarea acestuia drept.
Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Olar (f.d.64, 70-73).
În motivarea soluției sale, instanța de fond a notat că, reieșind din
principiile cu privire la investigarea efectivă și documentarea torturii și a
altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante și în baza
jurisprudenței CEDO, investigațiile cauzelor de rele tratamente trebuie să
fie eficiente, efective, multilaterale, complete și rapide.
Totodată, a menționat că deși, în materia pretinselor violări a duratei
procedurilor penale, de regulă victimele, persoanele care au înaintat o
sesizare, martorii, alte persoane participante în proces, în afară de acuzat
(bănuit, învinuit, inculpat), nu pot pretinde la încălcarea dreptului la durata
nerezonabilă a procedurilor penale, o excepției însă constituie situația când
victima unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale
în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil și anume
examinarea excesiv de lungă a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor
penale.
La caz, prin ordonanțele Procuraturii mun. Chișinău din 18 martie
2021 și 21 mai 2021 Maria Olar a fost recunoscută în calitate de parte-
vătămată în cadrul procesului penal și potrivit procesului-verbal de audiere
a părții vătămate din 28 decembrie 2016 aceasta a fost audiată în calitate de
parte vătămată.
Astfel, instanța de fond a concluzionat că, în situația în care Maria Olar
a fost recunoscută în calitate de parte vătămată, chiar dacă nu a introdus o
acțiune civilă în acest sens și nu a cerut în mod expres repararea prejudiciului
suferit, este îndreptățită de a pretinde încălcarea termenului rezonabil la
examinarea plângerii sale cu privire la acțiuni de tratament inuman și
degradant aplicat de angajații poliției.
În lumina celor menționate, instanța de judecată a apreciat că,
examinarea plângerii depusă de victima Maria Olar cu privire la acțiuni de
tratament inuman și degradant aplicat de angajații poliției, în perioada 15
decembrie 2016 – 03 mai 2022, adică 5 ani și 4 luni, constituie o încălcare a
dreptului reclamantei la examinarea în termen rezonabil a plângerii sale în
cadrul procesului penal nr. 90 pr/16 din 15 decembrie 2016.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 01 decembrie 2021 a admis
apelul declarat de Maria Olar, a casat hotărârea din 16 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei la rejudecare, în
aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d.100-104).
2
Prin încheierea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Procuratura
Generală (f.d.108).
După rejudecarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin
hotărârea din 03 mai 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată
depusă de Maria Olar, a constatat încălcat dreptului Mariei Olar la
examinarea în termen rezonabil a plângerii în cadrul procesului penal nr.90
pr/16 din 15 decembrie 2016, a încasat de la bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul Mariei Olar suma de 25 000 de lei cu titlu
de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la
examinarea plângerii în cadrul procesului penal nr.90 pr/16 din 15 decembrie
În rest, a respins acțiunea ca neîntemeiată (f.d.131, 148-156).
La 06 mai 2022, Ministerul Justiției a depus apel nemotivat, iar la 08
august 2022 a depus apel motivat împotriva hotărârii din 03 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a
acțiunii depuse de Maria Olar (f.d.136,161-164).
Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor la 16 mai 2022,
27 mai 2022 și la 04 noiembrie 2022, a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 03 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a
solicitat casarea hotărârii prime instanțe, rejudecarea cauzei și emiterea unei
noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor sale (f.d.138-143, 147, 176-
180).
La 17 mai 2022, Procuratura Generală a depus apel împotriva hotărârii
din 03 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată depusă de Maria Olar (f.d.144).
Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
restituit cererea de apel depusă de Procuratura Generală in motivul
neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea din 13
septembrie 2022 (f.d.171-173).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17 noiembrie 2022 a respins
ca fiind neîntemeiată cererea de apel declarată de Maria Olar, a admis apelul
declarat de către Ministerul Justiției, a casat hotărârea din 03 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Olar împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului
moral (f.d.186-194).
Curtea de Apel Chișinău, în temeiul dispozițiilor art. 6 CEDO, art. 1
alin. (2), art.2 alin. (3), (6), art. 3 alin. (1), art. 4 din Legea nr.87 din 21 aprilie
3
2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, raportate la
materialele cauzei, a conchis că cererea de chemare în judecată depusă de
către Maria Olar, este neîntemeiată, deoarece acțiunea nu cade sub incidența
Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 și art.6§1 din Convenția Pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Instanța de apel a subliniat că prevederile art.6§1 din Convenție, sub
aspectul său penal, poate fi invocat doar de persoana căreia i s-a înaintat o
acuzație (bănuit, învinuit, inculpat), iar victimele, persoanele care au înaintat
o sesizare, alte persoane participante la proces nu pot pretinde încălcarea
dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale.
La caz, Maria Olar nu a fost pusă sub acuzare, astfel nu întrunește
calitatea de persoană acuzată în sensul art.6§1 CEDO, dar are calitatea de
victimă a infracțiunii, respectiv nu poate cere aplicabilitatea art.6§1 CEDO
sub aspectul tergiversării examinării procedurilor.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a notat că Maria Olar, ar putea fi
subiect al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, dacă ar fi parte civilă, în sens că ar
fi înaintat o acțiune civilă în cadrul procesului penal, însă la materialele
cauzei o astfel de probă nu a fost prezentată.
Astfel, instanța de apel a constatat lipsa încălcării dreptului Mariei
Olar la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, cât și faptul suportării
unui prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege, sarcina
probațiunii în acest sens fiind pusă pe seama reclamantei.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs avocatul Alexei
Croitor, în interesele Mariei Olar, prin care a solicitat casarea deciziei
instanței de apel și casarea hotărârii instanței de fond în partea mărimii
compensației prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
hotărâri noi, privind încasarea cu titlu de prejudiciu moral suma de 20 0000
lei (f.d. 200-201).
În motivarea recursului Maria Olar a invocat motivele de fapt și de
drept indicate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar, menționând dezacordul cu concluziile și decizia
contestată, deoarece Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 nu prevede că în cadrul
cauzei penale, încălcarea dreptului la respectarea termenului rezonabil poate
fi invocat doar de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație (bănuit, învinuit,
inculpat) și nu de victimă. Mai mult, nici art. 6 CEDO nu prevede că de un
astfel de drept beneficiază doar persoana acuzată.
Recurenta a indicat că prejudiciului moral acordat de prima instanță în
sumă de 25 000 de lei nu este echitabil pentru suferințele psihice și fizice la
care a fost supusă în legătură cu încălcarea termenului rezonabil de a obține
soluționarea plângerii sale.
4
Deși, legea nu prevede în mod exhaustiv criteriile de evaluare a
cuantumului prejudiciului moral cauzat printr-un delict, sunt niște prevederi
orientative, care ar ajuta la îngustarea numărului de metode de determinare
a valorii reale a prejudiciului, ceea ce creează o stare de incertitudine în ceea
ce prevede evaluarea acestuia.
Maria Olar a menționat că dauna morală și cea patrimonială nu sunt
legate între ele, dauna materială trebuie să fie probată prin probe stabilite la
art. 93 din codul de procedură civile, pe când cea morală datorită faptului că
nu poate fi probată prin intermediul probelor, în majoritatea cazurilor rămâne
să fie bazată doar pe argumentele aduse de partea vătămată asupra survenirii
și manifestării prejudiciului dat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a
interpretat în mod eronat legea.”
Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) statuează că:
5
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 431 alin. (1, 2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023) stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023) stabilește că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
„(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la
proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care
se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art.
434, alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține
că recurentul a respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost
adoptată la 17 noiembrie 2022, expediată avocatului Alexei Croitor, care
reprezintă interesele recurentei Maria Olar, prin intermediul poștei
electronice la 18 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar (f.d.195).
Avocatul Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar, a declarat recurs la
29 ianuarie 2023.
6
Cu referire la admisibilitatea recursului completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie
2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ
conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în
Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 29
ianuarie 2023.
Din analiza recursului declarat de către avocatul Alexei Croitor, în
interesele Mariei Olar, rezultă că acesta a invocat dezacordul cu soluția
adoptară de către instanța de apel și încălcarea dreptului la un proces
echitabil garantat de art. 6 CEDO.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar,
nu se încadrează în temeiurile invocate, or recurenta a invocat doar
dezacordul cu soluția adoptată, nefiind stabilit faptul că normele aplicate
suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers, a
aplicat în mod eronat legea sau a interpretat în mod eronat legea.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3)
din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a
stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
7
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art.
433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Alexei
Croitor, în interesele Mariei Olar, împotriva deciziei din data de 17
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8