2ra-1090/24 — prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, obligarea aducerii scuzelor oficiale

2ra-1090/24 — prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, obligarea aducerii scuzelor oficiale (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Maria Olar,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Olar împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, obligarea aducerii scuzelor oficiale,

împotriva deciziei din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1090/24

NR. PIGD 2-22162990-01-2ra-19122024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. N. Lupașcu

Curtea de Apel Chișinău: jud. M. Anton, A. Malîi, O. Cojocaru

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, obligarea aducerii scuzelor oficiale (f. d. 3-5).

indicat că la 08 iunie 2021 de către organul de urmărire penală din cadrul

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției Poliție mun. Chișinău a fost

intentată, conform elementelor constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Cod penal, cauza penală

nr.2021010576.

solicitat retragerea cauzei penale nr.2021010576 de la Inspectoratul de

Poliție Centru al Direcției Poliție mun. Chișinău cu transmiterea la

Procuratura mun. Chișinău, din motivul conflictului cu angajații de poliție

din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru.

cererea privind retragerea a fost respinsă.

în ordinea art.299/1 din Codul de procedură penală, prin care a contestat

ordonanța Procuraturii mun. Chișinău din 16 iulie 2021.

plângerea în ordinea art.313 din Codul de procedură penală, prin care a

contestat ordonanța Procuraturii mun. Chișinău din 16 iulie 2021.

1

septembrie 2021 s-a dispus clasarea cauzei penale nr. 2021010576.

2021 s-a aflat sub urmărire penală fiind învinuită nejustificat în săvârșirea

unei infracțiuni grave, fără să fie careva bănuiala rezonabilă în săvârșirea

infracțiunii, ceia ce i-a cauzat suferințe psihice și fizice, fiind nevoită să

depună mai multe plângeri în organele de poliție și procuratură, în instanța

de judecată.

cu scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale

pe temeiuri de reabilitare.

art.art. 2007 lit. a), 2036, 2037 din Codul civil, art. art. 3, 6 lit. b), 10, 11, 12

din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

contul bugetului public național a compensației pentru prejudiciu moral de

200 000 de lei suportat în urma tragerii ilegale la răspundere penală în cadrul

cauzei penale nr. 2021010576, cât și obligarea Procurorului general să aducă

reclamantei Olar Maria scuze oficiale în numele statului, că a fost supusă

neîntemeiat urmăririi penale prin publicarea comunicatului pe site-ul oficial

al Procuraturii Generale a RM

sediul Centru a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Procuratura

Generală ( f. d. 40).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Maria Olar. (f. d. 42, 51-56).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

2

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat apel nemotivat (f. d. 48,

49), împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, iar la 18 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, a

declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi decizii de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Maria Olar

(f. d. 65, 66-67-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor,

menținută hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 78, 79-85).

instanța de fond a determinat corect raportul juridic dedus judecății,

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și

elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces.

instanță de apel a stabilit că la 08 iunie 2021 de către organul de urmărire

penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției Poliției mun.

Chișinău a fost pornită urmărirea penală conform elementelor constitutive

ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul

Penal.

în baza procesului penal nr. 20210100838 din 07 iunie 2021 din care rezultă

o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută la art. 287

alin. (2) lit. b) din Codul penal al RM, prin faptul că, la data de 07 iunie 2021,

în intervalul de timp cuprins între orele 09:00 -12:00, un grup de persoane,

manifestând comportament ce se dovedește printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, sub pretextul unei acțiuni de protest nedeclarat în modul și

termenul stabilit, a intrat în sediul Procuraturii Generale, amplasată pe bd.

3

Ștefan cel Mare, 73, mun. Chișinău, ca urmare sistând activitatea normală a

instituției, unde manifestându-și dezacordul cu unele decizii a încălcat

ordinea publică manifestată prin aruncarea dezordonată a unor documente,

strigăte, numirea cu cuvinte necenzurate a angajaților procuraturii și a

colaboratorilor poliției prezenți la fața locului, iar ulterior a opus rezistență

organelor de drept la curmarea acțiunilor huliganice.

21 septembrie 2021, s-a dispus clasarea cauzei penale nr. 2021010576 și

pornirea procedurii contravenționale în baza art. 354 din Codul

contravențional cu expedierea materialelor în adresa Inspectoratului de

Poliție Centru al DP mun. Chișinău spre examinare conform competenței.

cererii de chemare în judecată, întrucât cerințele invocate de către

reclamanta/apelantă nu se încadrează în prevederile Legii nr.1545 din 25

februarie 1998.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs împotriva deciziei

din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea

unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă

de Maria Olar (f. d. 88-91-verso).

SOLICITAREA RECURENTULUI

Alexei Croitor, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de

procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea

legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este arbitrară ori se

bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

4

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată, la 12 septembrie

2024, la adresa electronică a recurentei Maria Olar și a avocatului acesteia

Alexei Croitor, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat

la actele cauzei (f. d. 86), iar cererea de recurs a fost depusă la 14 octombrie

2024 (f. d. 88-91-verso).

Procuraturii Generale a fost expediat copia recursului declarat de Maria Olar,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

(f. d. 102).

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală nu au făcut

uz de dreptul său procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

5

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

6

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

7

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Maria Olar,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Maria Olar, reprezentată de

avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei din 11 iulie 2024 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8