2ra-480/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-480/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Olar împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire
la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
penale și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-480/24
NR. PIGD 2-23026799-01-2ra-15042024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. V. Gîrleanu
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 februarie 2023, Maria Olar a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
penale și repararea prejudiciului moral (f. d. 3-4).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Maria Olar
a indicat că la 28 septembrie 2018, aproximativ la ora 15:45, în timp ce ea
protesta pașnic, exprimându-și dezacordul cu comportamentul unui angajat
al Consiliului Superior al Magistraturii, Alexandru Manuilenco, care se afla
la intrarea în curtea blocului Consiliului Superior al Magistraturii, amplasat
pe str. M. Eminescu, nr. 5, mun. Chișinău, s-a apropiat de ea, a apucat-o pe
de gât, târând-o într-o parte, cauzându-i leziuni corporale sub formă de
echimoză la nivelul brațului sting și la nivelul degetului doi mâna dreaptă,
care se caracterizează prin vătămare corporală neînsemnată.
În privința lui Alexandru Manuilenco a fost pornită cauza penală
privind învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)
din Codul penal, în cadrul căreia dânsa a fost recunoscută în calitate de parte
vătămată, înaintând în această calitate o acțiune civilă.
La 26 februarie 2019 cauza penală a fost transmisă în instanța de
judecată și prin sentința din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de comiterea
contravențiilor prevăzute de art. 78 și art. 354 din Codul contravențional,
eliberându-se de răspundere contravențională în legătură cu expirarea
termenului de prescripție. Totodată, acțiunea civilă înaintată împotriva lui
Alexandru Manuilenco a fost respinsă ca nefondată.
1
Prin decizia din 30 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins ca fiind nefondat apelul avocatului Igor Tuhari, în numele
inculpatului Alexandru Manuilenco, admis parțial apelul părții vătămate
Maria Olar, casată, inclusiv și din oficiu în baza art. 409 alin. (2) din Codul
de procedură penală, sentința din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care: - procesul penal de învinuire a lui Alexandru
Manuilenco de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din
Codul penal (pe episodul cu partea vătămată Maria Olar) și s-a încetat
conform prevederilor art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală,
deoarece fapta inculpatului constituie contravenție. Alexandru Manuilenco a
fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin.
(1) din Codul contravențional (pe episodul cu partea vătămată Maria Olar),
iar în temeiul art. 30 alin. (2), art. 441 alin. (1) lit. b) din Codul
contravențional, procesul contravențional a fost încetat în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere
contravențională. Acțiunile civile înaintate de partea vătămată Maria Olar au
fost admise parțial. S-a încasat de la Alexandru Manuilenco în beneficiul
Mariei Olar suma de 2 500 de lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin
contravenție.
Cu referire la termenul de examinare a cauzei a indicat că în prima
instanță examinarea acesteia a avut loc în perioada 26 februarie 2019 - 14
februarie 2020, în instanța de apel – în perioada 5 martie 2020 – 16 iunie
2020, în instanța de recurs – în perioada 25 august 2020 - 8 februarie 2021,
în instanța de apel – în perioada 5 aprilie 2021 - 30 septembrie 2022, iar în
prezent cauza se află în procedura Curții Supreme de Justiție.
Respectiv, a notat că termenul de examinare a cauzei penale, în care are
statut de parte vătămată, nu este unul rezonabil pentru examinarea aceastei
categorii de plângeri, or, din 26 februarie 2019 cauza se află pe rolul
instanțelor de judecată fără a fi pronunțată o decizie irevocabilă.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 2036 alin. (1), 2037 alin. (1), (2) din Codul civil, art. 2 alin. (1), art. 5
alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
2
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, art. 6 CEDO.
Astfel, Olar Maria a solicitat constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a lui Manuilenco
Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287
alin. (1) din Codul penal și repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000
lei.
Reclamanta Maria Olar a solicitat constatarea încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a lui Alexandru
Manuilenco în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287
alin. (1) din Codul penal și repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000
de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă
de Maria Olar împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale și repararea prejudiciului moral (f. d. 107, 114-121).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat apel nemotivat
(f. d. 111-112), împotriva hotărârii din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 08 septembrie 2023 a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu rejudecarea cauze
și pronunțarea unei noi decizii de admiterea cererii de chemare în judecată
depusă de Maria Olar (f. d. 132-134-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei
3
Croitor, menținută hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d. 142, 143-150).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin
acțiunea înaintată Maria Olar a invocat încălcarea dreptului la examinarea în
termen rezonabil a acțiunii civile înaintate împotriva lui Alexandru
Manuilenco în cadrul cauzei penale privind învinuirea ultimului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal.
Din materialele cauzei urmează că Maria Olar, în calitate de parte
vătămată, a înaintat acțiune civilă împotriva lui Alexandru Manuilenco în
cadrul cauzei penale privind învinuirea ultimului în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (1) din Cod penal la 29 iulie 2019.
Sentința prin care Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de
comiterea contravenției prevăzute de art. 78 și art. 354 din Codul
contravențional, dar eliberat de răspundere contravențională în legătură cu
expirarea termenului general și acțiunile civile înaintate de Anatol Mătăsaru
și Maria Olar au fost respinse, a fost pronunțată la 14 februarie 2020, având
loc 15 ședințe de judecată.
Ulterior, la 26 februarie 2020 Maria Olar a înregistrat apel împotriva
sentinței, iar la 3 martie 2020 cauza penală a fost expediată în adresa Curții
de Apel Chișinău și, având loc o singură ședință de judecată, prin decizia
din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Maria Olar a
fost admis.
La 07 august 2020, decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău
a fost contestată cu recurs de către toți participanții, iar la 12 august 2020
cauza penală a fost expediată în adresa Curții Supreme de Justiție și prin
decizia din 08 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise
recursurile părților vătămate și a inculpatului, cu casarea deciziei din 16 iunie
2020 a Curții de Apel Chișinău și cu dispunerea rejudecării cauzei de către
aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La 02 aprilie 2021 cauza penală a fost expediată în adresa Curții de
Apel Chișinău și prin decizia din 30 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău (pronunțată integral la 08 noiembrie 2022) a fost respins apelul
4
avocatului Igor Tuhari, în interesele inculpatului Alexandru Manuilenco,
admis parțial apelul declarat de Anatol Mătăsaru și Maria Olar, cu casarea
inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) din Codul de procedură penală,
a sentinței din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și
emiterea unei noi hotărâri prin care, procesul penal de învinuire a lui
Alexandru Manuilenco de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.
(1) din Codul penal (pe episodul cu partea vătămată Maria Olar), și de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal (pe
episodul cu partea vătămată Anatolie Mătăsaru), a fost încetat conform art.
332 alin. (2) din Codul de procedură penală, deoarece fapta inculpatului
constituie contravenție. Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de
comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) din Codul
contravențional (pe episodul cu partea vătămată Maria Olar), și în temeiul
art. 30 alin. (2), art. 441 alin. (l) lit. b) din Codul contravențional, procesul
contravențional s-a încetat în legătură cu intervenirea termenului de
prescripție de tragere la răspundere contravențională. Alexandru Manuilenco
a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354
alin. (1) din Codul contravențional (pe episodul cu partea vătămată Anatolie
Mătăsaru), și în temeiul art. 30 alin. (2), art. 441 alin. (1) lit. b) din Codul
contravențional, procesul contravențional s-a încetat în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere
contravențională.
Totodată, acțiunile civile înaintate de partea vătămată Maria Olar și
partea vătămată Anatolie Mătăsaru au fost admise parțial, cu încasarea de la
Alexandru Manuilenco în beneficiul Mariei Olar a sumei de 2 500 de lei, cu
titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție, acțiunea civilă privind
repararea prejudiciului material, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
La 06 decembrie 2022, părțile vătămate Anatol Mătăsaru și Maria
Olar au depus recurs împotriva deciziei din 30 septembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, iar la 24 ianuarie 2023, cauza penală a fost expediată în
adresa Curții Supreme de Justiție, fiind repartizată la 28 ianuarie 2023,
judecătorului Anațolie Țurcan. Astfel, cauza penală, la moment se află spre
examinare la Curtea Supremă de Justiție.
Pe de altă parte, din suportul probatoriu urmează că după adoptarea
deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost emis document
5
executoriu privind încasarea de la Alexandru Manuilenco în beneficiul
Mariei Olar a sumei de 3 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, pe care la
29 iulie 2020 Maria Olar l-a depus spre executare silită executorului
judecătoresc George Boțan, ultimul intentând la aceiași dată procedura de
executare silită.
Potrivit încheierii executorului judecătoresc privind încetarea
procedurii de executare silită din 10 august 2020, la 7 august 2020 Alexandru
Manuilenco a achitat în beneficiul Mariei Olar suma de 3 000 de lei, cu titlu
de prejudiciu moral, prin ce a executat documentul executoriu menționat.
La caz, instanța de apel a notat că, într-adevăr, la momentul înaintării
prezentei acțiuni, cauza penală privind învinuirea lui Alexandru Manuilenco
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în cadrul
căreia Maria Olar a înaintat acțiunea civilă, se afla în examinare la Curtea
Supremă de Justiție.
În același timp, deși recurenta/apelanta/reclamanta a invocat depășirea
termenului rezonabil de examinare a cauzei, instanța de apel a precizat că
încă după adoptarea de către Curtea de Apel Chișinău a deciziei din 16 iunie
2020, în temeiul acesteia a fost emis document executoriu cu privire la
încasarea de la Alexandru Manuilenco în beneficiul Mariei Olar a sumei de
3 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, pe care Alexandru Manuilenco și
l-a executat deja la 7 august 2020.
Cu toate că se atestă o întârziere la examinarea cauzei penale privind
învinuirea lui Alexandru Manuilenco în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (1) din Codul penal, în situația în care acțiunea civilă înaintată
în cardul cauzei penale respective a fost nu numai soluționată definitiv, ci și
executată, această întârziere poate fi tolerată, or, durata totală a procedurii –
1 an și 8 zile nu este una excesivă.
Prin urmare, se recunoaște ca fiind corectă motivarea efectuată de către
instanța de fond și instanța de apel cu privire la lipsa premiselor de a constata
că instanțele naționale nejustificat au tergiversat examinarea acțiunii civile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
6
La 14 aprilie 2024, prin intermediul poștei electonice, Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs împotriva deciziei
din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în
judecată depusă de Maria Olar (f. d. 156-159).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Maria Olar, reprezentată de avocatul
Alexei Croitor, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de
procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea
legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se
bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 11 aprilie
2024, în adresa avocatului Alexei Croitor, în interesele Mariei Olar, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 154), iar cererea de
recurs a fost depusă la 14 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.
d. 156-159).
Ulterior, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova a fost
expediat copia recursului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul
Alexei Croitor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de
o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul
din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 167).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
7
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
8
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.
212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Maria Olar,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
10
Declară inadmisibil recursul depus de Maria Olar, reprezentată de
avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
11