2ra-164/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei penale si compensarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei penale si compensarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-164/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei penale si compensarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Lucia Simon,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
Lucia Simon împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și compensarea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-164/24
NR PIGD 2-22142278-01-2ra-08022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. S. Suvac
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 septembrie 2022, Lucia Simon a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei penale și compensarea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, în
luna august 2020, s-a adresat Procuraturii Anticorupție cu cerere prin care a
solicitat intentarea cauzei penale în privința executorului judecătoresc, Dmitrii
Novicov, care intenționat nu a executat titlurile executorii cu privire la încasarea
de la Alexandru Simon în beneficiul său a sumei de 35175,50 de lei.
La 13 octombrie 2020, Procuratura Anticorupție a emis ordonanță de
neîncepere a urmăririi penale în privința executorului judecătoresc, menținută de
procurorul ierarhic superior la 24 decembrie 2020, pe care le-a contestat.
Prin încheierea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, s-a respins ca neîntemeiată plângerea depusă de Lucia Simon.
Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
încheierea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și s-a
restituit cauza la rejudecare.
Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, s-a admis plângerea depusă de Lucia Simion și s-au declarat nule
ordonanța din 13 octombrie 2020 a Procuraturii Anticorupție, de refuz în
pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal, cît și ordonanța din 24
decembrie 2020 a Procuraturii Anticorupție de respingere a plângerii în ordinea
controlului ierarhic superior, cu obligarea procurorului de a lichida încălcările
admise.
Prin decizia din 06 iunie 202 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul
Procuraturii Anticorupție și s-a casat încheierea din 22 decembrie 2021 a
1
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu restituirea cauzei la rejudecare, în
aceeași instanță în alt complet de judecată.
Reclamanta a subliniat că plângerea sa a fost examinată de către
procuratură și instanțele de judecată din luna august 2020 și până la 06 iunie
2022, o perioadă de doi ani de zile, încălcând vădit termenul rezonabil de
examinare. Or, această cauză nu este una complicată, nu este necesară efectuarea
unor multiple cercetări, nu sunt mulți participanți pe cauză și nu este necesară
efectuarea unei expertize judiciare, respectiv, este evident că a fost încălcat
termenul rezonabil de examinare a cauzei, atât de către procuratură, cât și de
către instanțele de judecată.
Reclamanta a susținut că, prin încălcarea termenului rezonabil de judecare
a cauzei i-a fost cauzat un prejudiciu moral estimat la suma de 200 000 de lei.
Reclamanta, Lucia Simon a solicitat constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului moral în
mărime de 200 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Simon, ca
neîntemeiată (f.d. 99).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Lucia Simon,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a depus cerere de apel nemotivată, iar,
la 22 iunie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 07
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea
de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 104-106, 122-125).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor, și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ca întemeiată
concluzia primei instanțe precum că Lucia Simon nu a relevat nicio situație care
2
ar justifica aplicarea prevederilor Legii nr. 87, or, repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar
în măsura în care se constată o atare încălcare, precum și exclusiv în cazul în
care persoana este îndreptățită de a înainta o astfel de acțiune.
Or, anume înaintarea acțiunii civile în cadrul unui proces penal ar fi
acordat reclamantei/ apelantei dreptul de a pretinde la constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și de a solicita compensarea
prejudiciului moral cauzat, ceea ce la caz nu se atestă.
Instanța de apel a stabilit că prima instanță a indicat în mod just că doar
o etapă a procesului penal, prin examinarea unei plângeri de către organul de
urmărire penală, iar ulterior de către judecătorul de instrucție, fără a fi inițiată
urmărirea penală și cu deschiderea unui dosar penal, nu condiționează
constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 februarie 2024, Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 07 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea deciziei
instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de apel, cu emiterea unei
noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând că
instanțele inferioare au aplicat eronat legislația privind probațiunea și aprecierea
probelor privind compensația pentru prejudiciul moral în baza dispozițiilor Legii
nr. 87.
Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, și-a întemeiat
cererea de recurs pe dispozițiile art. 432 alin. (2) lit. a), b) c) și d), alin. (3) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
La 29 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia
cererii de recurs depusă de Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul
de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
3
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței.
Prin referința din 15 mai 2024, Procuratura Generală a solicitat ca recursul
de Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, să fie declarat
inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
4
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 05 februarie 2024, decizia motivată din
31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul
poștei electronice, reprezentantului recurentei, avocatului Alexei Croitor, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului
(f.d. 145 verso).
Astfel, cererea de recurs depusă de Lucia Simon, reprezentată de
avocatul Alexei Croitor, la 08 februarie 2024, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Lucia Simon, reprezentată de avocatul Alexei
Croitor, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a
limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
5
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
6
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Lucia Simon,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Lucia Simon, reprezentată de
avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7