2ra-54/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 432 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-54/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Svetlana Oloi, în
interesele Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ecaterina Oloi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-54/24
NR. PIGD 2-22161757-01-2ra-15012024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. T.Vasilică
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 noiembrie 2022, Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare
în termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului moral (f. d. 4-
6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la
11 noiembrie 2021, de către Inspectoratul de politie Dondușeni a fost
începută urmărirea penală, în privința lui Constantin Țurea, conform
elementelor infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(1) din Codul penal. La 07
decembrie 2021, Constantin Țurea a fost recunoscut și audiat în calitate de
bănuit.
A indicat reclamanta că, până în prezent n-au fost efectuate alte acțiuni
procesuale, cauza nefiind trimisă în instanța de judecată.
De asemenea, reclamanta a invocat încălcarea termenului rezonabil de
examinare a cauzei de la etapa depunerii plângerii - 06 aprilie 2018 până la
depunerea acțiunii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 2036 alin. (1), 2037 alin. (1), (2) din Codul civil, art. 2 alin. (1), art. 5
alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, art. 6 CEDO.
1
Astfel, Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi a solicitat constatarea
încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale de
învinuire a lui Constantin Țurea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
171 alin.(1) din Codul penal pentru perioada 06 aprilie 2018 – 04 noiembrie
2022 și repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale și repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată
(f. d. 61, 70-79).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Svetlana Oloi,
în interesele Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a
declarat apel nemotivat (f. d. 66-67), împotriva hotărârii din 03 aprilie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 28 iulie 2023, prin intermediul
poștei electronice, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii instanței de fond, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi decizii de admiterea cererii de chemare în judecată depusă de Ecaterina
Oloi (f. d. 86-88-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Svetlana Oloi în interesele Ecaterinei Oloi,
reprezentată de avocatul Alexei Croitor, menținută hotărârea din 23 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 97, 98-108).
Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile
aplicabile la caz și criticile aduse în apel, instanța de apel a constatat că
instanța de fond, în mod just a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor
Svetlanei Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi.
Instanța de apel a reținut că Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei
Oloi, a înaintat prezenta acțiune pe motive că a avut loc încălcarea
2
termenului rezonabil de examinare a cauzei penale de învinuire a lui
Constantin Țurea, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 171
alin.(1) Cod penal.
Totodată, instanța de apel a conchis că, justificarea duratei
procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor cauzei și cu referire
la următoarele criterii de apreciere: complexitatea cauzei, comportamentul
părților, care include aprecierea comportamentului reclamantului a
autorităților și miza (interesul) pentru reclamant.
În acest sens, instanța de apel a precizat că în cadrul raportului motivat,
a tuturor acțiunilor întreprinse și probelor obținute de către organul de
urmărire penală, denotă complexitatea sporită a cauzei penale, fiind necesară
efectuarea acțiunilor de urmărire penală.
În circumstanțele relevate și conform art. 19, 20 alin. (1), (2) și (4) din
Codul de procedură penală, instanța de apel a reținut că imposibilitatea
efectuării actelor de urmărire penală s-a soldat în mare parte din cauza
neprezentării reprezentantului legal al părții vătămate Svetlana Oloi
împreună cu partea vătămată Ecaterina Oloi în fața organului de urmărire
penală, fără motive întemeiate și în final fiind plecată peste hotarele țării de
la 25 noiembrie 2021. Din care considerent, nu a fost posibil de efectuat
unele acte de urmărire penală în lipsa părții vătămate și a reprezentantului
acestuia.
Prin urmare, se atestă inexistența motivelor de tergiversare a examinării
cauzei, or, însăși respectarea întocmai a prevederilor art. 19 din Codul de
procedură penală de către organul de urmărire penală, în vederea elucidării
tuturor circumstanțelor necesare stabilirii vinovăției sau dezvinovățirii, acest
fapt nu poate fi privit drept „tergiversare a examinării cauzei”, motiv din care
nu pot fi reținute argumentele reclamantei despre tergiversarea examinării
cauzei penale.
Cu referire la termenii de examinare a cauzei, instanța de apel a reținut
raportul motivat prin prisma întreruperilor ce s-au perindat pe parcursul
respectivului proces, consideră că nu a fost încălcat termenul rezonabil de
examinare a cauzei, or, comportamentul părților, în calitate de criteriu de
examinare a termenului rezonabil, constituie un punct determinant în ceea ce
vizează prolongația examinării cauzei respective, fapt ce însă nu urmează a
3
fi concluzionat drept tergiversare, în urma analizei duratei procedurilor prin
prisma imputabilității perioadei de examinare, anume instanței de judecată
(f. d. 52-56).
De aici rezultă lipsa încălcării dreptului Svetlanei Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi, la judecarea în termen rezonabil a cauzei, ținând cont și de
faptul că termenul rezonabil poate fi definit drept interval de timp convenabil
și judicios, stabilit de lege, în limitele căruia are loc judecarea cauzei.
Respectiv, instanța de judecată are ca sarcină exclusivă de a analiza dacă
măsurile adoptate de autoritățile naționale au fost adecvate, suficiente și juste
în vederea respectării drepturilor tuturor participanților procesului.
Termenul rezonabil urmează a fi apreciat în colaborare și cu termenii
prevăzuți de legislația procesuală, fiind stabiliți în vederea asigurării
desfășurării procesului cu respectarea principiilor fundamentale, principii
care în ansamblul lor materializează dreptul părții la un proces echitabil. Iar,
examinarea cauzei în termen rezonabil este doar una din componentele
dreptului la un proces echitabil și prin urmare, nu poate prevala asupra
tuturor celorlalte drepturi.
La caz, în cadrul raportului motivat s-a precizat expres că „participarea
reclamantei în cadrul procedurilor penale nu privea exclusiv un drept civil
sau anumite aspecte civile ale drepturilor sale, apărute ca urmare a raportului
juridic născut astfel. Principalul scop, care derivă din conținutul cererii
reclamantei, a constat în cel, de a asigura atragerea la răspundere penală a
autorului infracțiunii și nu există nici un indiciu că ea (reclamanta) invocă în
fața organului de urmărire penală compensarea oricăror altor daune
pecuniare.
În speță, sub aspectul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se constată că
Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi nu poate pretinde constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil, în baza Legii privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale. Deoarece, aceasta nu a
prezentat pe parcursul examinării cauzei probe, care ar confirma că în cadrul
dosarului penal, dânsa ar fi înaintat vre-o acțiune civilă în cadrul procedurilor
penale și nici nu a invocat în speță durata nerezonabilă a procedurilor penale
în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil, cât și a faptului că
4
dânsa este victima unei infracțiuni cu recunoașterea sa ca parte civilă în
procesul penal.
Ca urmare, instanța de apel a conchis că, instanța de fond just a
concluzionat că Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi nu poate contesta
încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale, acest drept
fiind oferit numai persoanelor cărora li s-a înaintat o acuzație, cât și părții
civile în procesul penal, care a înaintat o acțiune civilă.
Instanța de apel a apreciat, că în cazul, în care instanța a ajuns la
concluzia, că pretenția principală privind constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale s-a respins, urmează a fi
respinsă și pretenția privind repararea prejudiciului moral ca fiind pretenție
subsecventă.
Prin urmare, instanța de fond corect a respins acțiunea depusă de
Svetlana Oloi, în interesele Ecaterinei Oloi, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electonice, Svetlana Oloi,
în interesele Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a
declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie
admisă cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi (f. d. 114-117).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Svetlana Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a invocat
prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care
reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau decizia
contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 22 decembrie
2023, în adresa recurentei, reprezentantului legal și avocatului acesteia
Alexei Croitor, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere
(f. d. 109), însă date privind recepționarea acesteia la dosar lipsesc, iar
cererea de recurs a fost depusă la 13 ianuarie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f. d. 114-117).
La 14 mai 2024, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova
a fost expediat copia recursului declarat de Svetlana Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f. d. 125).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
6
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
7
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
8
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Svetlana Oloi, în
interesele Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Svetlana Oloi, în interesele
Ecaterinei Oloi, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei
din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9