2ra-938/23 — repararea prejudiciului moral

2ra-938/23 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-938/23

2-21168517-01-2ra-04072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor declarate Inspectoratul General al Poliției

și de Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Olar Maria

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins cererile de apel depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Olar Maria și

a fost menținută hotărârea din 31 octombrie 2022 a judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă :

La 15 noiembrie 2021, Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru,

a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana

al Direcției de Poliție mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției (în

continuare IP Ciocana al DP mun. Chișinău al IGP) cu privire la încasarea sumei de

10 000 de lei, cu titlu de prejudiciul moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la

02.02.2016 a fost trasă la răspundere contravențională în baza art. 263 alin. (1) Cod

contravențional de către colaboratorul IP Ciocana. Despre decizia de sancționare a

aflat de la executorul judecătoresc. Invocând dezacordul cu hotărârea de sancționare

s-a adresat în instanța de judecată cu solicitarea de a fi încetat procesul

contravențional, deoarece a fost ilegal sancționată contravențional.

A relatat că prin hotărârea din 23.09.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 02.02.2016,

întocmit în baza art. 263 alin. (1) Cod contravențional în privința Mariei Olar, din

motiv că în acțiunile sale, nu există fapt contravențională. Astfel, în temeiul art. 383

alin. (3) Cod contravențional, reclamanta solicită repararea prejudiciului moral în

mărime de 10 000 de lei.

1

A mai invocat reclamanta că, i-au fost cauzate suferințe morale, care se oglindesc

prin gravitatea contravenției de care a fost învinuită, caracterul și gravitatea

încălcărilor procesuale comise de agentul constatator, rezonanța pe care a avut-o

informația cu privire la învinuirea persoanei despre săvârșirea contravenției, durata

procesului contravențional 02.02.2016-23.09.2019, natura dreptului personal lezat,

locul lui în sistemul de valori a persoanei.

Reclamanta a remarcat că, este o persoană cinstită și educată, astfel prejudiciul

moral, evaluat la suma de 10 000 de lei, este pe măsură să restabilească echitatea

socială și să atenueze suferințele fizice și psihice cauzate.

La 15.06.2022, reprezentantul reclamantei, avocatul Marinescu Dumitru, a

depus cerere privind determinarea calității de pârât în speță, și anume, a indicat

Inspectoratul General al Poliției.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Maria Olar, a fost admisă parțial.

S-a încasat de la IGP în beneficiul Mariei Olar suma de 1 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

La 14 noiembrie 2022, IGP a depus cerere de apel, invocând dezacordul cu

hotărârea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, de respingere a

acțiunii.

La 28 noiembrie 2022, Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru,

a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din

31.10.2022, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, în partea respingerii

acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri de reparare a prejudiciului moral în mărime de

10 000 de lei.

Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Olar Maria și a fost

menținută hotărârea din 31 octombrie 2022 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Maria Olar, în baza

prevederilor art. 1398, 1405 Cod civil, art. 384 Cod contravențional și al Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98, are

dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral pentru atragerea ilegală la

răspundere contravențională. Prin prisma art. 13 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998,

repararea prejudiciului specificat la art.7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează

din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de

urmărire penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul

material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către

alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe.

În contextul celor expuse, instanța de apel a constatat că instanța de fond, cu

aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, creând

condiții obiective participanților la proces, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei

acțiunii și corect a determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat

Mariei Olar, ca urmare a atragerii ilegale la răspundere contravențională.

2

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Instanța de judecată, la

stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ia în considerare circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, prima instanță a apreciat corect

circumstanțele cauzei și a valorificat prejudiciul moral suportat de Maria Olar în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Totodată, a considerat justă

argumentarea instanței de fond în susținerea pretenției privind încasarea de la IGP a

sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral ca rezultat al tragerii ilegale la

răspundere contravențională.

Consideră instanța de apel că cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral

este întemeiată și corect a fost admisă de către prima instanță, având în vedere că art.

5 alin.(1) al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.998, stabilește că organul care reprezintă

statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției,

prezintă importanță că în cazul prejudiciului pretins de către Maria Olar urmează a fi

recuperat de către organele care au aplicat ilicit amenda contravențională, și anume,

IGP.

În această ordine de idei, argumentele invocate de către apelanți, în susținerea

poziției nu puteau fi reținute de către instanța de apel, deoarece se combat cu cele

invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și elucidate

pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de probe, care au fost

administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de

normele de drept material.

La 22 iunie 2023, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat două temeiuri de casare sau,

modificare a hotărârii instanței de fond, 1) normele de drept material sau normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, 2) circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate sau elucidate pe deplin.

Relatează că, instanța de apel a utilizat, ca temei juridic prin care a menținut

hotărârea instanței de fond, prevederile art. 2036 Codul civil, art.123 alin. (2) Codul

de procedură civila, art. 53 din Constatai R. Moldova, art.7, 384, 441 alin. (2) Codul

contravențional, art. 13 alin. (l) din Legea nr. 1545/1998.

Consideră că instanța de fond în mod neîntemeiat a admis acțiunea, fără a se

stabili că acțiunea înaintată de Maria Olar nu corespunde criteriilor pentru înaintarea

acțiunii de solicitare a prejudiciului moral, și anume nu este înaintata conform actului

legislativ de bază și anume Legea 1545/1998, extinzând de fapt în lipsa prevederilor

legale atât temeiul de solicitare a despăgubirii morale cât și instituția/organul care se

face responsabil de aceasta.

A invocat recurentul că, Maria Olar solicită prejudiciu moral, iar instanța de apel

eronat a interpretat art. 384 alin.(2) lit. u) din Codul contravențional, deoarece era

vorba despre cheltuieli de judecată, despre despăgubiri și prejudiciul cauzat și

nicidecum de prejudiciul moral care este stabilit de alte legi și sunt clar prevăzute

3

circumstanțele, cazurile și condițiile de achitare a acestuia. La caz intimatul nu a

invocat o Lege suplimentara care i-ar da dreptul de a primi despăgubiri morale la

cazul invocat de acesta.

De asemenea a relevat că legislația nu oferă o enumerare exhaustivă a

modalităților de stabilire a cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat.

Prin urmare, stabilirea condițiilor reparării prejudiciului moral și a cuantumului sumei

compensatorii pentru fiecare caz concret revine instanței de judecată, pornind de la

circumstanțele individuale ale cauzei. Astfel, nu au fost prezentate probe pertinente și

plauzibile, ce ar confirma cauzarea a unor suferințe psihice sau fizice, argumentele

invocate în susținerea acestei pretenții, fiind declarative. Or, prin aplicarea sancțiunii

contravenționale sub formă de amendă, și care ulterior a fost anulată, recurentului i-a

fost cauzat un prejudiciu patrimonial.

A notat că, faptul cauzării prejudiciului moral nu este probat de către reclamantă,

nefiind prezentat nici un înscris ce ar demonstra impactul negativ al întocmirii

„presupus ilegale” a procesului verbal cu privire la contravenție de către agentul

constatator.

În consecință, acțiunea depusă de către reclamantă privind repararea

prejudiciului moral din bugetul de stat, este drept una neîntemeiată și abuziva, în

condițiile în care pretențiile acesteia nu se regăsesc a fi reglementate expres de

dispozițiile Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998. Astfel, în speță nu exista temei

juridic de a se solicita repararea prejudiciului material și moral cauzat, din contul

statului.

A menționat recurentul ca Legea nr. 1545 din 05 februarie 1998 prevede

mecanismul de reparare a prejudiciilor cauzate prin acțiunile ilicite de organe de drept

decât instanța de judecată, procuratura și organul de urmărire penala, amenzile

contravenționale pot fi aplicate și de autoritățile competente sa soluționeze cauzele

contravenționale stabilite prin lege.

A opinat că, anularea procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit in

privința reclamantei Maria Olar, nu constituie temei de a solicita repararea

despăgubirilor din bugetul de stat prin prisma Legii nr.1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

La 06 iulie 2023, Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâi noi prin

care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că, Olar Maria a avut suferințe morale și

anume: prin gravitatea contravenției de a cărei săvârșire a fost învinuită; caracterul și

gravitatea încălcărilor procesuale comise de către agentul constatator; rezonanța pe

care a avut-o în societate; informația despre învinuirea persoanei de săvârșirea

contravenției; durata întregului proces contravențional 02.02.2016-23.09.2019;

natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei.

Consideră că, Olar Maria fiind o persoană cinstită și educată, prejudiciul în

mărime de 10 000 de lei este pe măsură să restabilească echitatea socială măsura în

care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate.

4

A relatat că, caracterul și gravitatea prejudiciului moral sunt apreciate de către

instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul

social al persoanei vătămate.

Menționează că, articolul 13 din CEDO stabilește că, orice persoană ale cărei

drepturi și libertăți recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul să se

adreseze efectiv unei instituții naționale, chiar și atunci cînd încălcarea s-ar datora

unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. Obiectivele

acestui articol sunt de a „oferi un mijloc prin care persoanele pot obține compensații

la nivel național pentru încălcarea drepturilor lor prevăzute de Convenție.

A concluzionat recurentul că, instanțele inferioare au interpretat eronat legea prin

faptul că nu au acordat suficientă reparație bănească.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 28 martie 2023.

La 15 iunie 2023, copia deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică (f.d. 139, verso).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Inspectoratul General al Poliției, la 22 iunie 2023 și recursul declarat de

Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru, la 06 iulie 2023 se consideră

depuse în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 05 iulie 2023 și la 18 iulie 2023 a expediat în

adresa participanților copiile recursurilor declarate de Inspectoratul General al Poliției

și de Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire,

anexată la materialele dosarului (f.d. 153, 159).

La 28 iulie 2023, Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru, a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Inspectoratul

General al Poliției.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile declarate de

5

Inspectoratul General al Poliției și de Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu

Dumitru, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursurilor, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

6

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Inspectoratul

General al Poliției și de Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Inspectoratul General al

Poliției și de Olar Maria, reprezentată de avocatul Marinescu Dumitru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

7