2ra-1169/23 — cu privire la repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

La 15 noiembrie 2021 Maria Olar a depus cerere de chemare în judecată împotriva Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000,00 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Olar a invocat că a fost trasă neîntemeiat la răspundere contravențională de către colaboratorii Preturii sectorului Ciocana, în baza art. 273, alin. (9) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 60 unități convenționale. La 01 noiembrie 2019 a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020 s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție, s-a anulat hotărârea cu privire la contravenție din 17 octombrie 2019.

Astfel, deoarece procesul-verbal cu privire la contravenție s-a declarat nul, Maria Olar consideră că a fost trasă la răspundere contravențională neîntemeiat, fapt pentru care, în temeiul art. 383, alin. (3) din Codul contravențional, urmează a-i fi reparat prejudiciul moral.

Reclamanta a susținut că i-au fost cauzate suferințe psihice, care se oglindesc prin gravitatea contravenției de care a fost învinuită, caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise de agentul constatator, rezonanța pe care a avut-o informația cu privire la învinuirea persoanei despre săvârșirea contravenție, durata procesului contravențional 12 septembrie 2019 – 30 iulie 2020, natura dreptului personal lezat, locul lui în sistemul de valori a persoanei.

Maria Olar a menționat că este o persoană cinstită și educată, astfel prejudiciul moral, evaluat la suma de 10 000,00 lei, este pe măsură să restabilească echitatea socială și să atenueze suferințele fizice și psihice cauzate.

Prin hotărârea din data de 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Maria Olar, s-a încasat de la Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău în beneficiul Mariei Olar prejudiciul moral în mărime de 1 000,00 lei, în rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 32,40-45) 1

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 21 octombrie 2022 de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu și la 26 octombrie 2022 de către Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău. (f.d. 35-36, 37)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 aprilie 2023 a respins cererea de apel declarată de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, a admis cererea de apel declarată de către Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău, a casat integral hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o hotărâre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Maria Olar împotriva Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.81,82-90)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și dispunerea încasării din contul Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 10 000,00 lei. (f.d. 97-100)

În motivarea recursului Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, totodată a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către instanța de apel, menționând că a interpretat eronat legea prin faptul că nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume art.383, alin. (3) din Codul contravențional, or procesul-verbal cu privire la contravenție a fost declarat nul, deci a fost neîntemeiat trasă la răspundere contravențională.

La 26 septembrie 2023 Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău a depus referință asupra recursului înaintat de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău în exercitarea atribuțiilor sale nu are competență de a verifica activitatea Comisiei administrative de pe lângă Pretură. Consiliul mun. Chișinău fiind autoritatea deliberativă care execută controlul asupra activității comisie. (f.d.107-110)

Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” 2

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că: „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă: „Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 373, alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

Art. 384, alin. (2), lit. u) din Codul contravențional: „Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.”

Art. 384, alin. (31) din Codul contravențional prevede că: „Dreptul prevăzut la alin.(2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.”

Art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova: „orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor reglementări.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu, întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului demonstrează că prin procesul-verbal din data de 12 septembrie 2019, seria PC nr. 010093 s- a constatat comiterea de către Maria Olar a contravenției prevăzută de art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional. 4 Prin hotărârea Comisiei administrative nr. 08-10/162 din 17 octombrie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale s-a sancționat Maria Olar cu amendă în mărime de 60 unități convenționale (3 000 lei), conform art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional. Tot materialele cauzei atestă că la 01 noiembrie 2019 Maria Olar a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020 s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție din 12 septembrie 2019 întocmit în privința Mariei Olar pe semnele contravenției prevăzute de art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional, s-a anulat hotărârea Comisiei administrative nr. 08-10/162 din 17 octombrie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale Mariei Olar sub formă de amendă în mărime de 60 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 3 000 lei, în baza art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional. (f.d. 9-11)

La 15 noiembrie 2021 Maria Olar a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000,00 lei cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională de către colaboratorii Preturii sectorului Ciocana.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin hotărârea din 27 septembrie 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Olar, a încasat de la Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău în beneficiul Mariei Olar prejudiciul moral în mărime de 1 000,00 lei, în rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 32,40-45) Instanța de fond a conchis că Maria Olar urmează a fi despăgubită moral, pentru suferințele cauzate în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională, or, în cazul în care, prin hotărâre definitivă persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional este declarată nevinovată, se repune în dreptul de care a fost privată și ei i se repară prejudiciul suportat.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 aprilie 2023 a respins apelul declarat de către Maria Olar, a admis apelul declarat de către Pretura sectorului Ciocana, mun. Chișinău, a casat integral hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o hotărâre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Maria Olar. (f.d.81,82-90) Instanța de apel a reținut că, deși, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iunie 2020 instanța de judecată s-a limitat la anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a hotărârii Comisiei Administrative a Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău și nu a încetat procesul contravențional, deci Maria Olar nu a fost repusă în drepturi, or, numai încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în art. 373, alin. (1) 5 și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia instanței de apel de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de Maria Olar, rezultată din aprecierea necuvenită a pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator anexat la dosar, precum și normele de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

La caz, Maria Olar a înaintat prezenta acțiune în scopul reparării prejudiciului moral cazat de către organul constatator prin tragerea ilegală la răspundere contravențională.

Din conținutul art. 384, alin. (2), lit. u) și alin. (31) din Codul contravențional menționat mai sus, rezultă că persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

La caz, contravenția a fost constatată de către agentul constatator al Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău, iar amenda în mărime de 60 unități convenționale ce constituie suma de 3 000 lei, conform art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional, a fost aplicată prin hotărârea Comisiei administrative nr. 08-10/162 din 17 octombrie 2019. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020 s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința Mariei Olar pe semnele contravenției prevăzute de art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional, s-a anulat hotărârea Comisiei administrative nr. 08-10/162 din 17 octombrie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale Mariei Olar sub formă de amendă în mărime de 60 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 3 000 lei, în baza art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional. (f.d. 9-11)

Instanța de apel a concluzionat că Maria Olar nu are dreptul la repararea prejudiciului, deoarece procesul contravențional intentat în privința acesteia nu a fost încetat, deci nu a existat reabilitatea în drepturi a acesteia.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, lecturând hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020 observă că instanța de judecată a concluzionat, în temeiul art. 445, alin. (1) din Codul contravențional, că procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința Mariei Olar pe semnele contravenției prevăzute de art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional este nul, deoarece nu a fost consemnată încadrarea juridică a faptei contravenției săvârșite. Instanța de judecată a constatat că agentul constatator a acordat o încadrare eronată pretinselor fapte ilicite ale Mariei Olar, or, la caz, nu s-a atestat nici o dovadă a faptului că Maria Olar este o persoană cu funcție de 6 răspundere și nici nu a fost probat că pe adresa indicată Maria Olar efectua careva comerț ambulant. Deci, dovada că Maria Olar este o persoană cu funcție de răspundere, fiind eligibil în calitate de subiect al contravenției prevăzute de art. 273, alin. (9), lit. a) din Codul contravențional, lipsește.

Instanța de recurs, cercetând decizia Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2023 constată că instanța de apel a reținut că Maria Olar nu este în drept de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională din motiv că procesul contravențional nu a fost încetat, fără a analiza și da apreciere faptului că motivarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020 conține o contradicție, or prin prisma unui probatoriu descris și analizat, instanța de judecată a constatat nu a fost probat că pe adresa indicată Maria Olar efectua careva comerț ambulant, însă nu a încetat procesul contravențional.

În acest aspect, este evident că instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a stabili dacă constatarea lipsei vinovăției Mariei Olar în săvârșirea contravenției imputate, constatate în partea descriptivă a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 iulie 2020, constituie temei de reabilitare ce i-ar da dreptul la repararea prejudiciului moral.

Așa dar, prin prisma efectului devolutiv al apelului, cu care a fost învestită prin prevederea legală menționată la art. 373, alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de apel avea obligația la judecarea fondului cauzei să stabilească și să analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să răspundă tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova mai sus- citate, menționează că motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs reține jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 7 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60). La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

În circumstanțele cauzei completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că instanța de apel pentru a respinge cererea de chemare în judecată, întâi urma să aprecieze dacă constatarea lipsei vinovăției Mariei Olar în săvârșirea contravenției imputate, constituie temei de reabilitare ce i- ar da dreptul la repararea prejudiciului moral.

Astfel, completul de judecată ajunge la concluzia că Maria Olar nu a fost auzită de instanța de apel, într-un mod echitabil, cu respectarea garanțiilor prevăzute la articolul 6 din Convenție, or a susținut că este îndreptățită de a solicita repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională, deoarece procesul contravențional și decizia de sancționare a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, deci vinovăția acesteia în comiterea unei contravenții lipsește, iar instanța de apel nu a argumentat în niciun fel acest aspect.

Totodată, instanța de recurs evidențiază că Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate trece drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizata. Altfel spus, art. 6 din CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor și elementelor de proba ale părților.

La caz, constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse 8 aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează necesitatea admiterii recursului depus de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu și casării deciziei din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de către Maria Olar, reprezentată de avocatul Dumitru Marinescu. Casează integral decizia din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Olar împotriva Preturii sectorului Ciocana, mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9