2ra-1057/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii
- Temei legal
- Recursul nu se incadreaza in temeiul prevazut la art. 432 alin. 2 din Codul de procedura civila, in vigoare pana la 1 septembrie 2023, or instanta de apel a aplicat legea care urma sa fie aplicata, interpretand-o corect.
2ra-1057/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Gurghiș Radu,
reprezentat de avocatul Savva Alexandru și de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gurghiș Radu către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura
Generală și Inspectoratul General al Poliției cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și
ale procuraturii,
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 2ra-1057/23
PIGD 2-21106350-01-2ra-28072023
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), or, instanța de apel a aplicat legea care urma
să fie aplicată, interpretând-o corect.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Mardari
Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruța, V. Sîrbu, I. Țurcan
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Gurghiș Radu,
reprezentat de avocatul Savva Alexandru și de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 iulie 2021, Gurghiș Radu a introdus acțiune în instanță împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Procuraturii Generale și
Inspectoratului General al Poliției, solicitând repararea prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
În motivare, reclamantul arată că la 18 iunie 2018 i s-a adus la cunoștință
că, pe rolul Direcției de Poliție a mun. Chișinău, se afla în examinare cauza
penală nr. 2017890048 privind învinuirea sa de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 213 lit. a) Cod penal. Prin ordonanța organului de urmărire penală al
Direcției de Poliție a mun. Chișinău din 18 iunie 2018, acesta a fost recunoscut
în calitate de bănuit. În declarațiile date în această calitate, Gurghiș Radu a negat
categoric comiterea faptei imputate și a expus în detaliu circumstanțele
cunoscute, cooperând constant cu organul de anchetă pentru stabilirea corectă a
faptelor. Totodată, i s-a comunicat existența raportului de expertiză medico-
legală nr. 91 din 24 mai 2017, raport care a stat la baza acuzațiilor formulate.
La 17 septembrie 2018, Gurghiș Radu a fost pus sub învinuire de către
procurorul din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul principal. Pe
parcursul procedurii penale, acesta a declarat că nu este de acord cu concluziile
raportului de expertiză medico-legală nr. 91 din 24 mai 2017 și a solicitat
efectuarea unei expertize în comisie. Potrivit celor comunicate în dosar, a fost
dispusă o astfel de expertiză, iar prin raportul de expertiză judiciară nr.
201904X0212 din 8 septembrie 2020 s-a reținut că nu au fost constatate încălcări
ale regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale lui Igor Abramean.
În decembrie 2020, avocatul lui Gurghiș Radu a fost informat, prin adresă
a Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul principal, că acesta a fost scos de
sub urmărire penală. Ulterior, prin ordonanța procurorului din 8 decembrie 2020,
s-a dispus încetarea urmăririi penale pe motiv că fapta imputată nu întrunește
elementele infracțiunii prevăzute de art. 213 Cod penal. Prin scrisoarea nr. 42-
r/21-2811 din 24 martie 2021, apărătorul a fost informat că ordonanța din 8
decembrie 2020 nu a fost contestată de nicio persoană interesată.
Reclamantul arată că ilegalitatea actelor și acțiunilor organului de
urmărire penală și ale procuraturii constă în depășirea cadrului legal,
materializată, în special, prin formularea expresă și implicită, în ordonanța din
1
18 iunie 2018, a ideii că Gurghiș Radu ar fi comis infracțiunea prevăzută de art.
213 lit. a) Cod penal. Această abordare a afectat prezumția de nevinovăție și a
generat prejudicii morale semnificative.
În consecință, reclamantul susține că a suferit o atingere gravă a integrității
psihice: stres, anxietate, neliniște, bulversare, demoralizare și descurajare,
însoțite de limitarea bucuriei de a trăi, disconfort psihologic persistent și eforturi
suplimentare în depășirea dificultăților induse de conduita organelor de drept.
Reclamantul își întemeiază pretenția la repararea prejudiciului moral pe
faptul că, prin ordonanța procurorului din 8 decembrie 2020 a Procuraturii
municipiului Chișinău, oficiul principal, a fost scos de sub urmărire penală pe
motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.
213 Cod penal. Această soluție a intervenit în urma efectuării, la solicitarea
apărării, a unor acte suplimentare de urmărire penală, inclusiv a unei expertize
în comisie, consemnate în raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0212 din
8 septembrie 2020, din care rezultă că nu au fost constatate încălcări ale regulilor
și metodelor de acordare a asistenței medicale lui Igor Abramean. În aceste
condiții, reclamantul apreciază că este îndreptățit la despăgubiri pentru suferința
morală cauzată prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală și ale
procuraturii.
Având în vedere principiile ce guvernează repararea echitabilă și
rezonabilă a prejudiciului moral, reclamantul solicită compensarea suferințelor
psihice și a stării de stres și frustrare cauzate prin acțiunile organelor de urmărire
penală și ale procuraturii. Gurghiș Radu apreciază cuantumul prejudiciului moral
la suma de 100 000 lei, considerând că această mărime este suficientă pentru a
atenua efectele negative resimțite și reprezintă o compensație echitabilă raportată
la circumstanțele concrete ale cauzei.
În susținerea pretențiilor sale, reclamantul invocă faptul că evaluarea
prejudiciului moral nu presupune cuantificarea în bani a suferințelor fizice și
psihice, ci o apreciere complexă și multiplă a tuturor consecințelor negative
produse și a impactului acestora asupra vieții sociale, personale și profesionale
a persoanei vătămate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 3 februarie 2022,
acțiunea lui Gurghiș Radu a fost admisă. S-au încasat de la bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Gurghiș Radu:
− 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral;
− 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistența juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 februarie 2022, Gurghiș Radu, prin intermediul avocatului Savva
Alexandru, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 3 februarie 2022, iar la 1 iulie 2022 a depus apel motivat, prin care a
2
solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea în care cerințele din
acțiune au fost respinse și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
La 10 februarie 2022, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 februarie 2022, iar la 1 iulie
2022, a depus apel motivat, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
La data de 22 februarie 2022, Procuratura Generală a declarat apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 februarie 2022, iar
la 1 iulie 2022, a depus apel motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins cererile
de apel formulate de Gurghiș Radu, prin intermediul avocatului Savva
Alexandru, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală. Totodată, instanța
de apel a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 februarie
2022
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că „acțiuni ilicite” sunt
acele acțiuni sau inacțiuni ale organelor abilitate să examineze cauze
contravenționale, ale organelor de urmărire penală ori ale instanțelor
judecătorești, al căror caracter nelegal se manifestă fie prin încălcarea
principiului general potrivit căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la
răspundere și judecată (erori), fie prin fapte ale persoanelor cu funcții de
răspundere din cadrul acestor autorități, constând în încălcarea intenționată a
normelor procedurale și materiale pe parcursul procedurii penale sau
contravenționale (infracțiuni).
Instanța de apel a confirmat temeinicia constatărilor primei instanțe
privind valorificarea dreptului la acțiune al lui Gurghiș Radu, în temeiul Legii
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
precum și al celorlalte norme incidente menționate anterior.
Instanța de apel a confirmat corectitudinea soluției primei instanțe privind
cuantumul prejudiciului moral acordat lui Gurghiș Radu pentru învinuirea
neîntemeiată și a respins, ca nefondate, criticile apelanților pe acest capăt.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și
ale instanțelor judecătorești, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se
stabilește de instanța de judecată în condițiile prevăzute de lege, avându-se în
vedere, între altele: gravitatea infracțiunii pentru care persoana a fost învinuită;
natura și gravitatea încălcărilor procesuale comise în cursul urmăririi penale și
al judecății; rezonanța publică a informației privind învinuirea; durata urmăririi
penale și a judecății; natura dreptului personal lezat și locul acestuia în sistemul
de valori al persoanei; suferințele fizice, caracterul și intensitatea suferințelor
3
psihice; măsura în care compensația bănească poate atenua aceste suferințe;
precum și durata eventualei detenții nelegitime.
Instanța de apel a reținut că despăgubirile trebuie stabilite astfel încât să
aibă un efect strict compensatoriu, fără a reprezenta sume excesive pentru autorii
faptei și fără a se transforma în venituri nejustificate pentru persoana vătămată,
partea urmând a primi o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. În
consecință, instanța de apel a respins, ca pur declarative, criticile apelanților
privind cuantumul prejudiciului moral și, având în vedere principiul echității în
materia reparării prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și ale procuraturii, durata examinării cauzei și circumstanțele
concrete ale speței, a constatat caracterul rezonabil al sumei de 50 000 lei
stabilite de prima instanță, aceasta fiind proporțională suferințelor psihice
suportate de Gurghiș Radu și aliniată practicii naționale în litigii similare.
Instanța de apel a menținut concluziile primei instanțe și a înlăturat, ca
irelevante, criticile apelantului Gurghiș Radu privind cuantumul prejudiciului
moral. Deși reclamantul a resimțit un anumit nivel de stres și frustrare pe
parcursul anchetei, iar prin intentarea cauzei penale s-a adus atingere unor
drepturi și libertăți fundamentale, inclusiv vieții private, suferințele psihice și
fizice invocate (retrăiri, încordare psihică, disconfort) nu justifică suma de 100
000 lei, apreciată ca excesivă, cu atât mai mult cu cât pe durata urmăririi penale
nu i-au fost aplicate măsuri restrictive ori interdicții care să-i limiteze drepturile.
În consecință, subsecvent admiterii parțiale a pretențiilor principale, instanța de
apel a confirmat și soluția primei instanțe privind compensarea cheltuielilor de
judecată în cuantum de 4000 lei.
Instanța de apel a respins, ca neîntemeiate, argumentele apelanților
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală referitoare la
pretinsa netemeinicie a pretențiilor privind repararea prejudiciului moral cauzat
prin acțiunile organelor de urmărire penală. Potrivit art. 2 din Legea nr. 1545 din
25 februarie 1998, prin acțiuni ilicite se înțeleg acțiunile sau inacțiunile
organelor abilitate să examineze cauze contravenționale, ale organelor de
urmărire penală ori ale instanțelor de judecată, chiar și în lipsa vinovăției
acestora, atunci când caracterul ilegal rezultă din încălcarea principiului
fundamental conform căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la
răspundere și judecată (erori), precum și faptele persoanelor cu funcții de
răspundere din cadrul organelor de urmărire penală sau al instanțelor, constând
în încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale pe parcursul
procedurii penale ori contravenționale (infracțiuni).
Instanța de apel, raportând prevederile legale la circumstanțele speței, a
reținut că prima instanță a stabilit corect pertinența cererii privind încasarea
prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală și a admis
în mod justificat, parțial, această pretenție. Au fost înlăturate, ca pur declarative,
susținerile apelanților – Ministerul Justiției al RM și Procuratura Generală –
potrivit cărora numai întrunirea cumulativă a dispozițiilor art. 3 și art. 6 din
Legea nr. 1545/1998 ar permite promovarea acțiunii civile, întrucât prin
4
ordonanța din 8 decembrie 2020 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a
lui Gurghiș Radu pe motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii
prevăzute de art. 213 Cod penal; existența unei asemenea ordonanțe este
suficientă pentru sesizarea instanței în temeiul Legii nr. 1545/1998.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentele potrivit cărora organul de
urmărire penală și-ar fi îndeplinit corespunzător atribuțiile în cadrul procedurii
penale. Or, deși la etapele incipiente organele de drept nu dispun de competențe
medicale specifice, în speță concluzia lipsei elementelor infracțiunii a devenit
posibilă abia ulterior, în baza raportului de expertiză judiciară în comisie din 8
septembrie 2020, ceea ce relevă că punerea sub învinuire s-a realizat înainte de
elucidarea completă a circumstanțelor cauzei, în detrimentul drepturilor și
intereselor lui Gurghiș Radu, care a suferit un prejudiciu moral ca efect al
acțiunilor organului de urmărire penală.
În acest context, instanța a subliniat că, pentru stabilirea adevărului și
garantarea drepturilor persoanei care ar fi putut deveni victimă a unei infracțiuni,
organul de urmărire penală și procurorul aveau obligația de a respecta exigențele
legislației procesual-penale, dispunând tragerea la răspundere penală – inclusiv
punerea sub învinuire – numai după constatarea tuturor circumstanțelor de fapt.
Unul dintre efectele ordonanței din 8 decembrie 2020 este tocmai constatarea că,
la momentul punerii sub învinuire, reprezentanții statului nu au întreprins toate
demersurile pentru elucidarea completă a cauzei, inclusiv a elementelor ce
indicau inexistența infracțiunii în fapta lui Gurghiș Radu. În consecință, organul
de urmărire penală nu a cercetat cauza sub toate aspectele, omițând să
evidențieze atât circumstanțele care susțin vinovăția, cât și pe cele exoneratoare,
cu încălcarea art. 1 alin. (2) și art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală.
Totodată, în combaterea susținerilor apelanților privind pretinsa lipsă a
temeiului legal pentru despăgubiri din contul statului, instanța de apel a reținut
că, potrivit art. 23 alin. (3) Cod de procedură penală, persoana achitată sau față
de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale
pe temei de reabilitare are dreptul să fie repusă în drepturile personale pierdute
și să fie despăgubită pentru prejudiciul cauzat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 mai 2023 Gurghiș Radu, reprezentat de avocatul Savva Alexandru
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat
admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 23 mai 2023, ca fiind nemotivată și neîntemeiată,
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea
reclamantului.
La 12 iulie 2023 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea cererii
de recurs, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei Curții de Apel Chișinău
din 23 mai 2023, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea
depusă de Gurghiș Radu.
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
Recurentul Gurghiș Radu, reprezentat de avocatul Savva Alexandru în
susținerea recursului, a reiterat circumstanțele de fapt expuse anterior, similare
celor invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a subliniat că Legea
nr. 1545/1998 ar impune, potrivit recurentului, îndeplinirea cumulativă a
condițiilor din art. 6 (dreptul la reparare) și art. 3 (cazurile de reparare). Normele
ar fi „indisolubile” și neaplicabile separat; simpla existență a unei ordonanțe de
scoatere de sub urmărire penală nu ar fi suficientă pentru angajarea răspunderii
statului.
Pentru atragerea răspunderii, ar fi necesară constatarea ilegalității unui act
procesual (de exemplu, reținere, măsură preventivă, trimitere ilegală în judecată
etc.) printr-un act definitiv/irevocabil al judecătorului de instrucție ori al
organului ierarhic superior. Recurentul susține că, în dosar, nu există un
asemenea act care să califice explicit conduita OUP drept ilicită.
Mențiorează că nu orice acțiune a organelor de drept ar genera, per se,
răspunderea statului. Instanțele inferioare ar fi aplicat greșit Legea nr. 1545,
asimilând scoaterea de sub urmărire cu existența unui caz de reparare în sensul
art. 3. Se reproșează instanțelor că nu au indicat care anume act ilicit justifică
răspunderea statului.
Recurentul critică motivarea privind prejudiciul moral: instanțele ar fi
pornit de la o prezumție de existență a prejudiciului și ar fi comis erori în
evaluarea cuantumului, neasigurând un echilibru între interesul individual al
intimatului și interesul general. Se atrage atenția asupra riscului de creare a unui
„precedent nociv”.
Susține recurentul că, în lipsa unei condamnări sau a unui act care să
statueze ilegalitatea măsurilor procesuale, nu sunt întrunite condițiile Legii nr.
1545 pentru acordarea despăgubirilor (inclusiv morale).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
6
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat
o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu
i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434
alin.(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 mai 2023 și
a expediat-o participanților la proces prin intermediul poștei electronice la 11
iulie 2023. Prin urmare, recursurile declarate la data de 24 mai 2023 și respectiv
12 iulie 2023 au fost depuse în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au
fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la
1 septembrie 2023.
7
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza recursurilor declarate de Gurghiș Radu, reprezentat de
avocatul Savva Alexandru și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova
rezultă că recurenții, în esență, au invocat dezacordul cu soluția adoptată de către
instanța de apel, însă nu au menționat ce norme de drept material sau procedural
au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanța de apel.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea
de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurenții
nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența
soluția instanței de apel.
La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei,
motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză
detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor
legale incidente.
Mai mult, potrivit exigențelor legale și practicii judiciare, o hotărâre
judecătorească trebuie să fie motivată suficient pentru a permite părților să
înțeleagă raționamentul instanței. În speță, decizia instanței de apel îndeplinește
această cerință, iar recurentul nu a demonstrat în ce mod fraza invocată ar
conduce la o lipsă de claritate sau coerență în soluția dispusă.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța
de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de
Gurghiș Radu, reprezentat de avocatul Savva Alexandru și de Ministerul Justiției
al Republicii Moldova, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept
material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
8
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Gurghiș Radu, reprezentat de
avocatul Savva Alexandru și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9