2ra-1277/23 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procuraturii

2ra-1277/23 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și admiterea recursului declarat de Nicolae Șargarovschi, cu

modificarea deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Șargarovschi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii, precum obligarea aducerilor scuzelor oficiale,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1277/23

NR. PIGD 2-21062744-01-2ra-05092023)

Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului moral, încasat

în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – A. Ciubotaru

Curtea de Apel Chișinău, jud. – I. Cotruță, V. Sîrbu, I. Țurcan

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova și de Nicolae Șargarovschi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, precum

obligarea aducerilor scuzelor oficiale.

2018, Inspectoratul de Poliție Botanica al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a

pornită urmărirea penală conform semnelor constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute la art. 27 și art. 145 alin. (2) lit. a), m) și p) din Codul penal,

pe faptul tentativei de omor intenționat, săvârșit cu premeditate, prin mijloace

periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane, la comandă în privința

lui Valeriu Ciumacenco, cu atribuirea numărului static de ordine 2018420266.

martie 2018, cauza penală menționată a fost retrasă din gestiunea organului de

urmărire penală al IP Botanica al DP mun. Chișinău și transmisă pentru efectuarea

urmăririi penale în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale.

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, s-a dispus

efectuarea acțiunii de urmărire penală percheziția la domiciliul lui Nicolae

Șargarovschi, în scopul depistării și ridicării armelor cu care a fost săvârșită

infracțiunea, înscrisuri, suporturi electronice, obiecte și mijloace pe care se pot

păstra înregistrări de imagini, audio, video, mijloace de comunicare, legate de

comiterea infracțiunii cercetate, cate pot servi ca probe, precum și mijloace

financiare și bunuri provenite din afaceri ilicite, prevăzute la art. 106-1061 din

Codul de procedură penală, în cadrul cauzei penale nr. 2018420266.

acțiunea procesuală de percheziție la domiciliul și automobilul lui Nicolae

Șargarovschi.

1

calitate de bănuit, în cauza penală nr. 2018420266.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, din 15 iunie 2018,

Nicolae Șargarovschi a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 42 alin. (5) și art. 145 alin. (2) lit. a), m) și p)

din Codul penal, cu înaintarea acuzării și notificarea lui. Deopotrivă, la 15 iunie

2018, Nicolae Șargarovschi a fost audiat în calitate de învinuit, în cauza penală

nr. 2018420266.

a faptei penale, incriminându-i-se că, în perioada anului 2016 până în prezent

(2018), Viorel Groza, din motivul reglării unor conflicte legate de afaceri, în scop

de răzbunare, intenționat a hotărât să comită omorul lui Valeriu Ciumacenco. În

scopul comiterii omorului, ar fi atras la săvârșirea infracțiunii în calitate de

complici mai multe persoane, printre care și Nicolae Șargarovschi, iar ca executori

propriu-ziși a omorului, mai multe persoane necunoscute pe care i-a asigurat cu

arme de model AK-74, muniții pentru aceste arme și automobil pentru deplasare.

Nicolae Șargarovschi ar fi prestat informații și facilitat accesul la locul comiterii

infracțiunii, a asigurat executorii omorului cu informația despre itinerarul de

deplasare a lui Valeriu Ciumacenco, precum și le-a asigurat accesul în curtea

blocului nr. 45, str. Botanica Veche, 45, mun. Chișinău, unde locuia Valeriu

Ciumacenco. În continuare, executorii propriu-ziși ai omorului, având informația

despre itinerarul și traseul pe unde se deplasează Valeriu Ciumacenco, precum și

având acces la curtea blocului din mun. Chișinău, str. Botanica Veche, 45, unde

domicilia ultimul, la indicația lui Viorel Groza, la 28 februarie 2018, aproximativ

la ora 19:20, în apropierea blocului de locuit, conștientizând că folosesc mijloace

periculoase pentru viața și sănătatea mai multor persoane, au efectuat aproximativ

20 de împușcături din arma de model „AK-74”, în direcția lui Valeriu

Ciumacenco, care se deplasa cu automobilul de model „Mercedes GL”, cu n/î

AAJ 010, provocându-i leziuni corporale, însă din motive independente de voința

făptuitorilor infracțiunii, dat fiind faptul că victima a fugit, nu și-au dus intenția

criminală până la capăt.

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, a

înaintat în instanța de judecată demers privind aplicarea măsurii preventive sub

forma de arest preventiv în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, pe un

termen de 30 de zile, în cauza penală nr. 2018420266.

Centru, menținută prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a

2

aplicat în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi măsura preventivă sub formă

de „arest preventiv” pe un termen de 30 de zile, cu calcularea termenului din 14

iunie 2018, ora 09:15, până la 14 iulie 2018, ora 09:15.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, a înaintat în instanța

de judecată demers privind prelungirea măsurii preventive sub forma de arest

preventiv în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, pe un termen de 30 de

zile, în cauza penală nr. 2018420266.

menținută prin decizia din 20 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a înlocuit

măsura preventivă aplicată în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, prin

încheierea din 15 iunie 2018, din „arestare preventivă” în „arestare la domiciliu”,

începând cu data de 11 iulie 2018, ora 16:45, până la 14 iulie 2018, ora 09:15,

stabilindu-i următoarele restricții și obligații prevăzute de art. 188 din Codul de

procedură penală: interzicerea de a ieși din locuință; limitarea convorbirilor

telefonice, recepționării și expedierii trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace

de comunicare; interzicerea comunicării cu persoanele figurante pe caz; de a

menține în stare de funcționare mijloacele electronice de control și de a le purta

permanent; de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale

telefonice de control; de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau

la instanța de judecată la timpul fixat, iar supravegherea executării arestării la

domiciliu efectuează de către organul învestit cu asemenea atribuții. Totodată, s-

a prelungit termenul măsurii preventive „arest la domiciliu” în privința Nicolae

Șargarovschi, începând cu data de 14 iulie 2018, ora 09:15, până la 13 august

2018, ora 09:15.

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, s-a aplicat

față de învinuitul Nicolae Șargarovschi măsura preventivă sub forma obligării de

a nu părăsi țara, pe un termen de 30 de zile.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a fost dispusă scoaterea de sub

urmărire penală a lui Nicolae Șargarovschi, pe cauză penală nr. 2018420266, din

motivul lipsei elementelor infracțiunii.

acțiunilor de urmărire penală și speciale de investigații, în legătură cu învinuirea

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 42 alin. (5) și art. 145 alin. (2)

lit. a), m) și p) din Codul penal, care este o infracțiune excepțional de gravă, pentru

care legea prevedea o pedeapsă de la 15 la 20 de ani sau detențiune pe viață.

3

reținut și plasat în Izolatorul de Detenție Provizorie al Direcției de Poliție

Chișinău, iar ulterior plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, până la 11

iulie 2018. În perioada 14 iunie 2018 – 11 iulie 2018, cât a fost reținut și arestat,

s-a fost deținut în condiții inumane, fără alimentație corespunzătoare și fără

asistență medicală corespunzătoare. Ulterior, libertatea sa a fost limitată prin

plasarea în arest la domiciliu și obligarea de a nu părăsi țara.

sa au fost efectuate acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații

îndreptate spre acumularea probatoriului, care ar fi trebuit să confirme

participarea sa la comiterea infracțiunii imputate, însă careva rezultate pozitive nu

au fost obținute.

urmărire penală o perioadă îndelungată, în care a fost reținut ilegal și deținut în

arest, fiind plasat într-o instituție penitenciară, i s-a agravat starea de sănătate.

Respectiv, statul urmează să-i compenseze prejudiciul moral cauzat prin acțiunile

ilegale ale organului de urmărire penală și procuratură, ce îl estimează la suma de

100 000 EUR.

în judecată încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul său a sumei de 100 000 EUR cu titlu

de reparare a prejudiciului moral, precum și obligarea Procuraturii Generale a

Republicii Moldova să-i prezente scuze publice în formă scrisă, inclusiv prin

publicarea scuzelor pe pagina web www.procuratura.md.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admisă parțial acțiunea depusă Nicolae Șargarovschi. S-a încasat din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Nicolae Șargarovschi, suma de 50 000 MDL, cu titlu de prejudiciu

moral. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată (vol. I,

f.d. 208, 221-229).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 216), iar la 27 septembrie 2022, a fost

4

prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi în sensul respingerii cererii de

chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 232-237).

Vieru, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 218-220), iar la 30 ianuarie 2023,

a depus cererea de apel motivată, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii

primei instanțe, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin care să fie admisă

acțiunea și să fie încasată suma de 15 000 EUR cu titlu de reparare a prejudiciului

moral (vol. II, f.d. 6-7 recto-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererile de apel depuse de Nicolae Șargarovschi și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 18, 19-29).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 432 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii din 02 iunie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată (vol. II,

f.d. 32-36).

deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (1),

(2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei recurate și a hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin

care să fie admisă acțiunea și să fie încasată suma de 15 000 EUR cu titlu de

reparare a prejudiciului moral (vol. II, f.d. 38-43).

5

ARGUMENTELE RECURSULUI

reiterat circumstanțele de fapt și drept ale speței, similare celor cuprinse în

referința depusă pe marginea cererii de chemare în judecată și în cererea de apel,

suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a

apreciat arbitrar probele.

26.1.Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că, pentru

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 1545/1998 necesită a fi întrunite cumulativ

atât circumstanțele prevăzute de art. 6, cât și cele de la art. 3, ele fiind indisolubile,

nu pot fi aplicate separat.

26.2.La caz, faptul că în privința lui Nicolae Șargarovschi a fost emisă

ordonanță de scoatere de sub urmărire penală nu dă naștere în mod automat

dreptului acestuia la repararea prejudiciului cauzat, în temeiul Legii

nr. 1545/1998. Or, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage

răspunderea Statului.

26.3.Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că este important

și necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul de

drept. Respectiv, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de dispoziție

irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală sunt/au fost

ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este vinovată

sau nu persoana. În speță, însă, nu există niciun act procedural definitiv și

irevocabil al judecătorului de instrucție sau a organului ierarhic superior, prin care

să fi stabilit că acțiunile organului de urmărire penală au fost ilegale.

26.4.În opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, instanțele

ierarhic inferioare nejustificat au admis parțial acțiunea lui Nicolae Șargarovschi,

deoarece prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate a Legii

nr. 1545/1998.

de fapt și drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată

și în cererea de apel, suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

27.1.Nicolae Șargarovschi a relevat că, organul de urmărire penală a dat

dovadă de neglijență în îndeplinirea atribuțiilor. Organele de urmărire penală au

avut datoria de a desfășura ancheta într-un mod corect și legal, respectând

drepturile și libertățile sale fundamentale. Prin acțiunile lor ilicite, acestea au

demonstrat o neglijență în îndeplinirea atribuțiilor lor, cauzându-i astfel prejudicii

morale semnificative.

27.2.Recurentul Nicolae Șargarovschi a evocat că, acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală au avut un impact negativ serios asupra vieții, iar

6

procesul penal și consecințele acestuia i-au generat stres, anxietate, suferință și

umilință. Drept rezultat, a suferit prejudicii morale care necesită compensare prin

acordarea unui prejudiciu în valoare de 15 000 EUR. Există precedente și practici

judiciare care susțin acordarea unui prejudiciu moral pentru a compensa suferința

cauzată de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Deciziile anterioare

ale instanțelor de judecată pot servi drept bază legală pentru a justifica solicitarea

unui prejudiciu de 15 000 EUR, în conformitate cu practica judiciară existentă.

27.3.Nicolae Șargarovschi a făcut trimitere la Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 8 „cu privire la examinarea litigiilor privind repararea

prejudiciului moral și material cauzat persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5,

8 din CEDO”, care la pct. 22 stipulează că, potrivit jurisprudenței CtEDO,

instanțele judecătorești naționale vor putea acorda cu titlu de prejudiciu moral,

pentru violarea art. 5 din Convenție, compensații în mărime de 600 – 30 000 EUR,

care urmează a fi plătite în lei moldovenești.

27.4.Recurentul Nicolae Șargarovschi a menționat că, a suportat suferințe

morale ca urmare a pornirii urmăririi penale, punerii sub învinuire, supunerii

percheziției, reținerii, aplicării în privința sa a măsurilor preventive sub formă de

„arestul preventiv”, „arestul la domiciliu”, „obligarea de a nu părăsi țara” pe un

termen de 30 zile. Este cert că acțiunile organelor de urmărire penală, precum

punerea sub învinuire, reținerea și aplicarea măsurilor preventive, au adus atingere

prezumției sale de nevinovăție. Aceste acțiuni au avut un impact negativ asupra

reputației și onoarei sale, creând un prejudiciu moral semnificativ care necesită

compensare. Iar, aplicarea măsurilor preventive și restricțiilor impuse, au avut un

impact semnificativ asupra carierei și vieții personale. Acțiunile organului de

urmărire penală și ale procuraturii au atras după sine și pierderi financiare,

atingerea reputației și suferințe emoționale considerabile.

27.5.În opinia recurentului Nicolae Șargarovschi, la caz, este indubitabil și

necontestat de către părți faptul că el a suferit o încălcare a drepturilor sale

garantate de articolele 3 (aspecte de fond și de procedură) și 5 § 1 din Convenție.

Iar, circumstanțele date justifică acordarea unei compensări în sumă de 15 000

EUR pentru prejudiciul moral suportat, pentru a-i compensa aceste daune. Având

în vedere detenția ilegală contrară articolului 5 § 1 și art. 3 din Convenție, la care

a fost supus, aceasta este cu mult sub suma acordată de instanțele de fond.

27.6.Recurentul Nicolae Șargarovschi a notat că, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a stabilit diferite tipuri de remedii, printre care și remedii

compensatorii. Aceste remedii au ca scop acordarea de satisfacții echitabile pentru

încălcările constatate ale drepturilor omului. Conform criteriilor stabilite de Curte,

compensațiile trebuie plătite prompt și în conformitate cu principiul echității, iar

nivelul compensațiilor trebuie să fie comparabil cu cele acordate în cazuri similare

de către Curte. Aceste criterii susțin solicitarea unui prejudiciu de 15 000 EUR

7

pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului în urma acțiunilor ilicite

ale organelor de urmărire penală.

27.7.Recurentul Nicolae Șargarovschi și-a argumentat existența și mărimea

prejudiciului în temeiul prevederilor art. 3, art. 5, art. 8, art. 11 și art. 12 din Legea

nr. 1545/1998, art. 1416, art. 1422, art. 1423 alin. (1)-(2) din Codul civil, art. 6 și

art. 13 CEDO.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

poștal, Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat declararea ca fiind

inadmisibil recursul lui Nicolae Șargarovschi și admiterea recursului Ministerului

Justiției al Republicii Moldova (vol. II, f.d. 50, 51 „A”).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 1 septembrie 2023.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Republicii Moldova și de Nicolae Șargarovschi împotriva deciziei din 23 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie

2023.

8

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

01 septembrie 2023:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.”

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la

01 septembrie 2023):

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

9

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor

ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și

cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței

de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin

încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate

fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu

funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată,

manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în

timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).”

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material

și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură

care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție

de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

10

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul [...] scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi

penale pe temeiuri de reabilitare.”

„Dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul

stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.”

„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a

compensației se determină luându-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent

de vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a

măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de

a nu părăsi localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

11

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată din 23 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic reprezentanților părților la

proces, prin intermediul e-mailului, în data de 10 iulie 2023 (vol. II, f.d. 30).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererile de recurs au fost depuse în data de 05 iulie 2023 și 21 iulie 2023

(vol. II, f.d. 32, 38).

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Nicolae Șargarovschi

sunt admisibile.

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova este neîntemeiat, iar cel al

lui Nicolae Șargarovschi urmează a fi admis, cu modificarea deciziei din 23 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului sumei dispuse spre încasare cu titlu

de compensație pentru repararea prejudiciului moral, din motivele ce succed.

de Justiție constată că, reclamantul Nicolae Șargarovschi, înaintând acțiunea

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a Procuraturii Generale

a Republicii Moldova, a solicitat încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul său a sumei de 100 000 EUR, cu titlu de reparare a prejudiciului moral

și obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să aducă scuze publice,

în formă scrisă.

prin hotărârea din 02 iunie 2022, a admis parțial acțiunea, a încasat din contul

12

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Nicolae Șargarovschi suma de 50 000 MDL, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral. În rest, a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată (vol. I,

f.d. 208, 221-229).

Șargarovschi, reprezentat de avocatul Vadim Vieru, a declarat apel împotriva

acesteia, prin care și-a concretizat pretențiile din acțiunea, în sensul micșorării

sumei pretinse cu titlu de reparare a prejudiciului moral, de la 100 000 EUR la

15 000 EUR (vol. I, f.d. 218-220, vol. II, f.d. 6-7 recto-verso).

din 23 mai 2023, a menținut hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (vol. II, f.d. 18, 19-29).

Chișinău, sediul Centru și al deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic

inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea materială, precum și au dat

o apreciere greșită criteriilor și temeiurilor ce au dat naștere dreptului

reclamantului de a fi despăgubit pentru acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii, iar în consecință nu au despăgubit suficient reclamantul

pentru încălcarea drepturilor sale.

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect raportul juridic litigios,

au identificat corect normele legale ce-l guvernează și au stabilit corect natura

drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată

cu titlu de reparare a prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor

reclamantului prin acțiunile ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont de

jurisprudența constată națională și internațională pe marginea acestei categorii de

litigii, precum și de criteriile de determinare a mărimii compensației pentru

prejudiciul moral cauzat. Din acest motiv, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Nicolae Șargarovschi,

modificând decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, în sensul

majorării cuantumului prejudiciului moral încasat.

pentru a putea beneficia de reparația prejudiciului în temeiul Legii nr. 1545/1998,

reclamantul trebuie să dovedească cumulativ următoarele condiții: aplicarea unei

măsuri de constrângere penală; încetarea procesului penal în baza unui temei care

înlătură vinovăția; caracterul ilegal al măsurii de constrângere aplicate.

13

dosar, instanța de recurs vădește că, la 01 martie 2018, Inspectoratul de Poliție

Botanica al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a pornită urmărirea penală

conform semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute la art. 27

și art. 145 alin. (2) lit. a), m) și p) din Codul penal, cu atribuirea numărului static

de ordine 2018420266 (vol. I, f.d. 22, 55, 96).

martie 2018, cauza penală menționată a fost retrasă din gestiunea organului de

urmărire penală al IP Botanica al DP mun. Chișinău și transmisă pentru efectuarea

urmăririi penale în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale (vol. I, f.d. 23, 56, 106).

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, s-a dispus

efectuarea acțiunii de urmărire penală percheziția la domiciliul lui Nicolae

Șargarovschi, în scopul depistării și ridicării armelor cu care a fost săvârșită

infracțiunea, înscrisuri, suporturi electronice, obiecte și mijloace pe care se pot

păstra înregistrări de imagini, audio, video, mijloace de comunicare, legate de

comiterea infracțiunii cercetate, cate pot servi ca probe, precum și mijloace

financiare și bunuri provenite din afaceri ilicite, prevăzute la art. 106-1061 din

Codul de procedură penală, în cadrul cauzei penale nr. 2018420266 (vol. I,

f.d. 28-29, 60-61, 103-104).

procesuală de percheziție la domiciliul și automobilul lui Nicolae Șargarovschi

(vol. I, f.d. 30-32, 33-35, 62-67).

calitate de bănuit, în cauza penală nr. 2018420266 (vol. I, f.d. 36-38, 68-70, 87-

90 recto-verso).

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, din 15 iunie 2018,

Nicolae Șargarovschi a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 42 alin. (5) și art. 145 alin. (2) lit. a), m) și p)

din Codul penal, cu înaintarea acuzării și notificarea lui. Deopotrivă, la 15 iunie

2018, Nicolae Șargarovschi a fost audiat în calitate de învinuit, în cauza penală

nr. 2018420266 (vol. I, f.d. 39-42, 71-72).

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, a înaintat în instanța

de judecată demers privind aplicarea măsurii preventive sub forma de arest

preventiv în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, pe un termen de 30 de

zile, în cauza penală nr. 2018420266 (vol. I, f.d. 24-27, 57-59).

14

Centru, menținută prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a

aplicat în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi măsura preventivă sub formă

de „arest preventiv” pe un termen de 30 de zile, cu calcularea termenului din 14

iunie 2018, ora 09:15, până la 14 iulie 2018, ora 09:15 (vol. I, f.d. 76-79, 85-87,

115-118, 132-143 recto-verso).

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, a înaintat în instanța

de judecată demers privind prelungirea măsurii preventive sub forma de arest

preventiv în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, pe un termen de 30 de

zile, în cauza penală nr. 2018420266 (vol. I, f.d. 81-84).

menținută prin decizia din 20 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a înlocuit

măsura preventivă aplicată în privința învinuitului Nicolae Șargarovschi, prin

încheierea din 15 iunie 2018, din „arestare preventivă” în „arestare la domiciliu”,

începând cu data de 11 iulie 2018, ora 16:45, până la 14 iulie 2018, ora 09:15,

stabilindu-i următoarele restricții și obligații prevăzute de art. 188 din Codul de

procedură penală: interzicerea de a ieși din locuință; limitarea convorbirilor

telefonice, recepționării și expedierii trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace

de comunicare; interzicerea comunicării cu persoanele figurante pe caz; de a

menține în stare de funcționare mijloacele electronice de control și de a le purta

permanent; de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale

telefonice de control; de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau

la instanța de judecată la timpul fixat, iar supravegherea executării arestării la

domiciliu efectuează de către organul învestit cu asemenea atribuții. Totodată, s-

a prelungit termenul măsurii preventive „arest la domiciliu” în privința Nicolae

Șargarovschi, începând cu data de 14 iulie 2018, ora 09:15, până la 13 august

2018, ora 09:15 (vol. I, f.d. 44-46, 47-49, 98-102, 112-114, 119-122, 144-149

recto-verso).

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru, s-a aplicat

față de învinuitul Nicolae Șargarovschi măsura preventivă sub forma obligării de

a nu părăsi țara, pe un termen de 30 de zile (vol. I, f.d. 105).

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a fost dispusă scoaterea de sub

urmărire penală a lui Nicolae Șargarovschi, pe cauză penală nr. 2018420266, din

motivul lipsei elementelor infracțiunii (vol. I, f.d. 10-12).

în perioada 14 iunie 2018 – 04 martie 2019, Nicolae Șargarovschi a fost subiect

15

al cauzei penale nr. 2018420266, având calitatea de bănuit și învinuit, fiindu-i

incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 42 alin. (5) și art. 145

alin. (2) lit. a), m) și p) din Codul penal.

zile, lui Nicolae Șargarovschi i-a fost neîntemeiat și ilegal incriminată comiterea

unei infracțiuni din categoria celor excepțional de grave, pentru care legea

prevedea o pedeapsă de la 15 la 20 de ani sau detențiune pe viață. Iar, din

materialele cauzei rezultă că, în cadrul dosarului penal, Nicolae Șargarovschi a

fost audiat atât de către organul de urmărire penală și procuratură, a fost supus

percheziției domiciliul și automobilul acestuia, au fost ridicate și puse sub

sechestru bunuri materiale (telefoane mobile, dispozitiv de înregistrare, dispozitiv

de memorie, dispozitive de memorie și armă personală).

procesuale restrictive, precum reținere pe o zi, arest preventiv pe o perioadă de 27

de zile, arest la domiciliu pe o perioadă de 34 de zile, obligația de a nu părăsi țara

pe o perioadă de 30 de zile.

art. 3 lit. a) și c) din Legea nr. 1545/1998.

pe un motiv ce înlătură vinovăția, și anume că lipsa elementelor infracțiunii, fapt

ce se încadrează în temeiul prevăzut la art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545/1998.

art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545/1998, Nicolae Șargarovschi are dreptul la

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile neîntemeiate ale autorităților statului

în privința sa, și anume a reținerii, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub

formă de arest, arest la domiciliu, obligarea de a nu părăsi țara, efectuării ilegale,

în cazul urmăririi penale, a perchezițiilor și a ridicării bunurilor personale. Acest

drept a lui Nicolae Șargarovschi s-a născut odată cu ordonanța de scoatere de sub

urmărire penală pentru fapte care nu întrunesc elementele constitutive ale unei

infracțiuni.

Republicii Moldova, precum că acțiunea lui Nicolae Șargarovschi nu întrunește

toate condițiile de aplicabilitate a Legii nr. 1545/1998, deoarece la caz nu există

niciun act procedural definitiv și irevocabil al judecătorului de instrucție sau a

organului ierarhic superior, prin care să fi stabilit că acțiunile organului de

urmărire penală au fost ilegale. Or, dreptul la repararea prejudiciului moral nu este

condiționat de existența vinovăției organelor de urmărire penală. Este suficient ca

fapta care a generat privarea de libertate sau întreprinderea acțiunilor de urmărire

penală să fie urmată de o soluție definitivă de scoatere de sub urmărire penală sau

16

achitare, pentru ca persoana să beneficieze de protecția legii. În cazul în care

acuzațiile nu se confirmă și se constată că învinuirea, detenția și măsurile de

urmărire penală au fost ilegale, statul are obligația pozitivă de a oferi reparații,

inclusiv pentru prejudiciul moral suferit de persoana învinuită pe nedrept.

Statul nu poate invoca caracterul legal formal al măsurilor restrictive și al

acțiunilor de urmărire penală, pentru a exclude obligația de a acorda o despăgubire

în cazul în care se constată ulterior că acuzarea a fost neîntemeiată.

despăgubire pentru o privare nejustificată de libertate este autonom și nu depinde

de vinovăția organelor de urmărire penală. Astfel, în cauza Shilyayev (Chiliaïev)

v. Russia (cererea nr. 9647/02, hotărârea din 06 octombrie 2005), Curtea a reținut

că persoana care a fost arestată sau deținută în condiții contrare dispozițiilor art. 5

CEDO are un drept executoriu la reparații, indiferent de vinovăția sau intenția

autorităților.

contextul unor suspiciuni neconfirmate, urmate de o decizie definitivă de achitare

sau de neîncepere a urmăririi penale, justifică recunoașterea unui drept la

despăgubire în conformitate cu art. 5 § 5 din Convenție.

judecătorești, nu exonerează statul de obligația de a acorda compensații dacă în

final se constată că acuzațiile au fost neîntemeiate sau disproporționate. Astfel,

art. 5 § 5 din Convenție prevede dreptul la despăgubire pentru oricine a fost

victima unei arestări sau privări de libertate în contradicție cu prevederile acestui

articol, inclusiv detenție preventivă urmată, ulterior, de achitare, clasare sau

scoatere de sub urmărire penală.

privare de libertate nejustificată și că statului este responsabil pentru privări

arbitrare de libertate.

constată o detenție ilegală, survine încălcarea articolului 5 din Convenție, iar statul

are obligația pozitivă să remedieze situația, inclusiv prin despăgubiri morale și

materiale.

și în temeiul Legii nr. 1545/1998, constă în protecția persoanei împotriva

riscurilor de eroare ale justiției penale, în mod obiectiv și indiferent de

culpabilitatea autorităților.

17

măsuri formale de legalitate, devine injust și vătămător în momentul în care

instanța sau organul de urmărire penală constată inexistența faptei penale. Simpla

privare de libertate, urmată de o soluție definitivă de achitare sau scoatere de sub

urmărire penală, impune recunoașterea caracterului injust al acesteia și necesitatea

acordării unei reparații morale proporționale. Astfel, dreptul la reparații, conform

art. 5 § 5 din Convenție, se naște doar după constatarea detenției ilegale printr-o

hotărâre națională sau europeană.

scoaterea de sub urmărire penală în temeiul inexistenței elementelor infracțiunii

este calificată ca temei suficient pentru angajarea răspunderii Statului, fără a mai

fi necesară o constatare formală de nelegalitate a actului de constrângere. Iar, în

condițiile speței, detenția ilegală a reclamantului Nicolae Șargarovschi s-a

constatat prin ordonanța procurorului din 04 martie 2019 de scoatere a acestuia de

sub urmărire penală, din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Nicolae Șargarovschi daunele morale, iar compensațiile trebuie să fie eficiente,

echitabile și proporționale cu gravitatea prejudiciului suferit.

Convenție, reclamantul este îndreptățit la acordarea unei despăgubiri morale

efective, care să reflecte gravitatea și durata măsurilor privative de libertate

aplicate pe nedrept.

relevă că, Legea nr. 1545/1998 nu stabilește plafoane maxime pentru acordarea

prejudiciului moral, ci obligă instanțele să se raporteze la gravitatea consecințelor

suferite, durata măsurii de constrângere, natura afectării demnității umane,

precum și impactul psihologic și social resimțit de persoana în cauză.

măsurii arestului la domiciliu și obligării de a nu părăsi țara. Aceste măsuri au fost

dispuse în contextul unor acuzații penale excepțional de grave. Ulterior,

reclamantul a fost scos de sub urmărire penală, în temeiul inexistenței elementelor

constitutive ale unei infracțiuni – fapt ce demonstrează caracterul nefondat al

suspiciunii penale.

moral suferit de reclamant poate fi acoperit de o compensație în sumă de 50 000

MDL, or, la cuantificarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate lui Nicolae

Șargarovschi nu s-a analizat în mod efectiv complexitatea și intensitatea

prejudiciului psihologic și caracterul ireparabil al atingerii aduse onoarei,

demnității și vieții private, precum și durata în timp a încălcărilor drepturilor.

18

Omului, în cazurile în care s-a produs o privare nejustificată de libertate, chiar și

pentru o durată relativ scurtă, compensația trebuie să fie reală, proporțională și

efectivă (a se vedea, Toma c. România, 24 februarie 2009, cererea nr. 42716/02;

Assanidze c. Georgia, Marea Cameră, 08 aprilie 2004, cererea nr. 71503/01).

Convenție trebuie să reflecte caracterul grav al prejudiciului moral, iar o sumă

simbolică sau redusă poate fi calificată drept o reparație inadecvată în sensul

Convenției.

cererea nr. 14043/18), CtEDO a concluzionat că detenția reclamantului între 14

iulie și 20 septembrie 2017 nu s-a bazat pe o bănuială rezonabilă că el a comis o

infracțiune și, prin urmare, că a existat o încălcare a art. 5 § 1 din Convenție.

Astfel, pentru această încălcare, CtEDO a obligat Statul să-i plătească

reclamantului o despăgubire în sumă de 7 500 EUR pentru prejudiciul moral

cauzat prin încălcarea art. 5 § 1 din Convenție, pentru privarea de libertate între

14 iulie și 20 septembrie 2017.

septembrie 2021, cererile nr. 6345/16, 52055/16, 52063/16, 52133/16, 52171/16,

52179/16 and 52189/16), CtEDO a remarcat că, în speță, cauza privește arestarea

și detenția reclamanților în urma unei demonstrații, sub acuzația de participare la

tulburări de masă, și impunerea asupra lor a interdicției de a participa la adunări

publice după eliberarea lor din arestul preventiv timp de aproximativ trei ani. În

consecință, Curtea a constatat încălcarea art. 5 § 1 din Convenție și încălcare a

art. 11 din Convenție în ceea ce-i privește pe toți reclamanții (7 la număr), cu

excepția primului și a celui de-al patrulea. Curtea a constatat că acuzația de

participare la tulburări de masă împotriva reclamanților nu s-a bazat pe o

„suspiciune rezonabilă” și, prin urmare, nu poate fi considerată „legală” și este

arbitrară în sensul art. 5 § 1 din Convenție (a se vedea Brega împotriva Moldovei,

nr. 52100/08, § 38, 20 aprilie 2010). Prin urmare, a existat o încălcare a art. 5 § 1

din Convenție. Astfel, CtEDO a acordat despăgubiri în sumă de 7 500 EUR pentru

daune morale suferite de domnul Petrenco și 7 500 EUR pentru daune morale

suferite de domnul Buznea. Totodată, s-a obligat Statul să achite câte 9 750 EUR

cu titlu de prejudiciu moral adus fiecăruia dintre ceilalți reclamanți.

din 17 septembrie 2019, cererea nr. 3445/13), CtEDO a constatat că, la 14 iunie

2011, reclamantul a fost arestat pe teritoriul controlat de către autoritățile

moldovenești și apoi transportat în regiunea transnistreană, unde s-a aflat în arest

preventiv până la 08 iunie 2012, când a fost condamnat prin decizia curții supreme

19

a „rmn” la patru ani și jumătate de închisoare. Curtea a considerat că în regiunea

transnistreană nu există niciun sistem care să reflecte o tradiție judiciară în

conformitate cu Convenția. Prin urmare, nici instanțele „rmn” și, implicit, nicio

altă structură a „rmn” nu ar fi putut să dispună în mod legal ca reclamantul în

prezenta cauză să fie „arestat și deținut legal” în sensul art. 5 § 1 din Convenție.

Curtea a hotărât că a avut loc o încălcare a art. 5 § 1 și a art. 3 (interzicerea

tratamentului inuman) din Convenție de către Republica Moldova, deoarece

autoritățile moldovenești nu au controlat situația la momentul arestării

reclamantului, iar, prin urmare, nu au depus eforturi pentru a proteja interesele

reclamantului (a se vedea inter alia cauzele Mozer c. Republicii Moldova și

Federației Ruse, hotărârea din 23 februarie 2016, cererea nr. 11138/10; și Braga

c. Republicii Moldova și Federației Ruse, hotărârea din 17 octombrie 2017,

cererea nr. 76957/01). Astfel, Curtea a obligat Republica Moldova să plătească

reclamantului despăgubiri în sumă de 5 600 EUR și Federația Rusă în sumă de

9 400 EUR, pentru prejudiciul moral. În această cauză, Curtea a constatat că

Negruță a fost privat de liberate și deținut în condiții degradante și inumane în

perioada 14 iunie 2011-27 octombrie 2014.

(hotărârea din 17 septembrie 2019, cererea nr. 48841/11), CtEDO a reținut

concluzii similare celor din cauzele Negruță c. Republicii Moldova, Mozer

c. Republicii Moldova și Federației Ruse, Braga c. Republicii Moldova și

Federației Ruse, Mangîr și alții c. Republicii Moldova și Federației Ruse

(hotărârea din 17 iulie 2018, cauza nr. 50157/06) și a constatat încălcarea

articolelor 5 și 3 din Convenție, acordând despăgubiri morale totale de

20 000 EUR, dintre care 8 000 EUR reveneau Republicii Moldova și 12 000 EUR

Federației Ruse. În această cauză, Curtea a constatat că Filin a fost privat de

liberate și deținut în condiții degradante și inumane de la 25 martie 2009, iar prin

sentința din 21 octombrie 2009 a Judecătoria Dubăsari a „rmn”, menținută prin

decizia din 22 decembrie 2009 a Curții Supreme de Justiție a „rmn”, a fost

condamnat la opt ani de închisoare.

cererea nr. 2474/06), CtEDO a constatat că prin detenția ilegală a lui Ganea pentru

de trei zile a avut loc încălcarea art. 5 § 1 și art. 5 § 4 din Convenție. În speța dată,

Curtea Europeană a notat că, Ganea a parcurs calea internă de reparație a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de poliție (Legea

nr. 1545/1998) și, pentru detenția ilegală de trei zile, instanțele naționale i-au

acordat despăgubiri morale în sumă de 1 000 MDL (aprox. 63 EUR). Curtea

Europeană a considerat că despăgubirea acordată de instanțele naționale în sumă

de aprox. 63 EUR, chiar și pentru trei zile de detenție, este inferioară celei pe care

CtEDO o acordă în cauze similare pentru violarea art. 5 din Convenție. Așa,

20

Curtea Europeană a acordat despăgubiri suplimentare în sumă de 6 000 EUR,

pentru trei zile de detenție ilegală.

septembrie 2011, cererea nr. 25688/09), CtEDO a constatat că prin detenția

ilegală Cristinei Boicenco pentru în perioada 01-11 iunie 2004 a avut loc

încălcarea art. 5 § 1 și art. 5 § 4 din Convenție. În speța dată, Curtea Europeană a

notat că, Cristina Boicenco a parcurs calea internă de reparație a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de poliție (Legea nr. 1545/1998) și,

pentru detenția ilegală pentru unsprezece zile, instanțele naționale i-au acordat

despăgubiri morale în sumă de 8 000 MDL (aprox. 478 EUR). Curtea Europeană

a considerat că despăgubirea acordată de instanțele naționale în sumă de

aprox. 478 EUR pentru suferințele morale, chiar și pentru unsprezece zile de

detenție, este inferioară celei pe care CtEDO o acordă în cauze similare pentru

violarea art. 5 din Convenție. Așa, Curtea Europeană a acordat despăgubiri

suplimentare în sumă de 6 000 EUR.

cererea nr. 33418/17), CtEDO a constatat că detenția lui O.P. între 21 ianuarie

2017 și 03 ianuarie 2018 nu s-a bazat pe o bănuială rezonabilă că aceasta ar fi

săvârșit o infracțiune. Astfel, pentru încălcarea art. 5 § 1 și art. 5 § 4 din

Convenție, Curtea a acordat despăgubiri în sumă de 9 750 EUR.

2022, cererea nr. 37760/18), CtEDO a constatat că detenția lui Salinschi între 12

martie și 19 iunie 2018 nu s-a bazat pe o bănuială rezonabilă că acesta ar fi săvârșit

o infracțiune. Astfel, pentru încălcarea art. 5 § 1 din Convenție, Curtea a acordat

despăgubiri în sumă de 7 500 EUR.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de Nicolae

Șargarovschi în cererea de recurs, în concret cauza Grecu c. Republicii Moldova

(hotărârea din 30 mai 2017, cererea nr. 51099/10), s-a constatat încălcarea art. 3

și art. 5 § 1 din Convenție și s-a acordat reclamantului o despăgubire în sumă de

11 800 EUR suplimentar celor 3 200 EUR acordați de Curtea Supremă de Justiție

(în total 15 000 EUR).

Curții Supreme de Justiție apreciază că suma de 50 000 MDL nu reflectă o

reparație adecvată și efectivă, conform art. 5 § 5 din Convenție, pentru prejudiciul

suferit de reclamantul Nicolae Șargarovschi. Or, prejudiciul moral, neputând fi

evaluat în echivalent bănesc cu exactitate, trebuie cuantificat ținând cont de

circumstanțele cauzei și de efectul suferinței asupra persoanei. Iar, despăgubirea

21

morală, la rândul său, trebuie să restabilească echilibrul psihic al victimei, în

măsura posibilului, dar și să asigure percepția socială a justiției.

reparație, care nu este subordonat constatării prealabile de către Curtea Europeană

a încălcării art. 5 §§ 1-4, ci poate fi valorificat pe plan național prin mecanisme

eficiente, accesibile și efective. CtEDO a statuat că simpla constatare a ilegalității

detenției de către instanțele naționale nu exonerează statul de obligația de a acorda

o despăgubire efectivă, proporțională cu gravitatea încălcării.

reclamantul neîntemeiat a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni excepțional

de grave și în privința sa au fost aplicate măsuri privative de libertate, constatând

că este îndreptățit la reparație în temeiul Legii nr. 1545/1998, au evaluat

cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral doar la suma de 50 000 MDL.

Instanța de recurs reține că, în cauze similare în care a fost constatată o detenție

nelegală de o durată comparabilă, despăgubirile acordate de Curte Europeană a

Drepturilor Omului s-au situat între 3 000 și 10 000 EUR, în funcție de

particularitățile speței. În raport cu aceste standarde, suma de 50 000 MDL

(aproximativ 2 500 EUR) nu poate fi considerată una proporțională, adecvată sau

echitabilă. Ea nu reflectă nici natura prejudiciului, nici principiile convenționale

și nici reperele jurisprudenței europene. O reparație efectivă presupune, pe lângă

recunoașterea încălcării, și o compensație pecuniară reală, capabilă să acopere

dimensiunea umană a suferinței suportate de reclamant.

constată că prima instanță și cea de apel au aplicat greșit criteriile de cuantificare

a prejudiciului moral și au acordat lui Nicolae Șargarovschi o reparație inadecvată

în raport cu standardele art. 5 § 5 din Convenție, astfel că hotărârile se impun a fi

modificate sub acest aspect.

Șargarovschi, în apel și ulterior în cererea de recurs, a extins obiectul acțiunii

inițiale, susținând că ar fi fost supus unui tratament inuman și degradant în

perioada detenției preventive, pretinzând, în acest sens, o reparație patrimonială

pentru pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție.

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

acest articol instituie o protecție absolută, fără posibilitate de derogare (cf. art. 15

22

care consacră un regim juridic distinct de răspundere civilă delictuală a statului

pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și

contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele

judecătorești.

întemeiate pe art. 3 din Convenție, care presupun existența unui tratament

degradant sau inuman, necesită o probă riguroasă privind gravitatea și caracterul

intenționat sau sistemic al tratamentului aplicat (a se vedea Kudła c. Poloniei, nr.

30210/96, § 92, CEDO 2000-XI; M.S.S. c. Belgia și Grecia, nr. 30696/09, §§ 220-

234, CEDO 2011).

formulării cererii de chemare în judecată, fapte susceptibile de a constitui

tratamente degradante sau inumane. Mai mult, reclamantul a fundamentat cererea

pe caracterul ilicit al urmăririi penale în privința sa, a acțiunilor de urmărire penală

și a măsurilor preventive privative de libertate, dar nu pe aspecte de tratament în

detenție.

fără modificarea corespunzătoare a obiectului și temeiului acțiunii, este

inadmisibilă. Codul de procedură civilă prevede expres, la art. 372 alin. (3), că în

apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părților, temeiul sau obiectul

acțiunii și nici nu pot fi înaintate noi pretenții. Se pot cere însă dobânzi, rate,

venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărârii

în primă instanță, se poate solicita o compensație legală.

încălcarea art. 3 CEDO decât Legea nr. 1545/1998, or, această Lege are o

aplicabilitate restrânsă, și anume doar în condițiile stricte prevăzute de aceasta la

art. 3, pentru prejudiciile cauzate prin:

a) reținere ilegală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de

arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerea ilegală la

răspundere penală;

b) condamnare ilegalî, confiscare ilegală a averii, supunere ilegală la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuarea ilegală, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de

procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

23

d) supunerea ilegală la arest contravențional, reținere contravențională

ilegală sau aplicarea ilegală a amenzii contravenționale de către instanța de

judecată;

e) efectuarea măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor

legislației;

f) ridicarea ilegală a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

constată că pretențiile formulate de reclamant în temeiul art. 3 din Convenție sunt

neîntemeiate, fiind invocate într-un cadru procedural și legal incompatibil cu

natura încălcării reclamate.

urmează a fi acordată reclamantului Nicolae Șargarovschi, instanța de recurs nu

va ține cont de jurisprudența CtEDO invocată de către acesta în cauza Cazanbaev

c. Republicii Moldova (hotărârea din 19 ianuarie 2016, cererea nr. 32510/09) și

în cauza Sochichiu c. Republicii Moldova (hotărârea din 15 mai 2012, cererea

nr. 28698/09). Or, prin în aceste spețe, Curtea Europeană a acordat o despăgubiri

pentru relele tratamente aplicate de către poliție pentru faptul că reclamantul a fost

maltratat în timpul detenției.

referință, dar și principiului general al echității, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că suma de 50 000 MDL, încasată de către

prima instanță și menținută de instanța de apel, este una disproporționată în

situația juridică analizată.

în sensul că acțiunile desfășurate în perioada urmării penale i-au lezat drepturile

și libertățile fundamentale ale omului și că vătămarea acestor drepturi rezidă întru-

un prejudiciu moral, nu pot fi negate, corespund realității și sunt întemeiate. Cu

toate acestea, în circumstanțele speței deduse judecății, acestea nu justifică

existența și întinderea unui asemenea prejudiciu moral, precum cel pretins de

reclamant, dar nici nu este rezonabil cu cel încasat de către instanțele ierarhic

inferioare.

constă în efectul negativ suferit în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii, prin care s-au adus atingere unor drepturi personale

nepatrimoniale. Prin urmare, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se

încalcă valorile ocrotite de legea fundamentală privind demnitatea, onorare, și alte

valori sociale consacrate.

24

despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral presupune o anumită

aproximare, instanța de judecată, la determinarea cuantumului acestuia, trebuie să

aibă în vedere criteriile de apreciere, precum ar fi: gravitatea infracțiunii de a cărei

săvârșire a fost învinuit reclamantul, durata urmăririi penale, natura dreptului

personal lezat și locul lui în sistemul de valori, durata aflării nelegitime a

reclamantului în detenție, consecințele negative suferite pe plan fizic și emoțional,

măsura în care acestea au fost afectate, dar și măsura în care compensația bănească

poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate.

moral este și criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o

justă și integrală despăgubire.

a Libertăților Fundamentale, precum și în lumina jurisprudenței constante a Curții

Europene, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

în privința reclamantului Nicolae Șargarovschi, la etapa urmăririi penale, au fost

aplicate anumite măsuri procesuale de constrângere privative de libertate, iar în

lumina art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545/1998, durata aflării nelegitime a

persoanei în detenție constituie inter alia un criteriu ce urmează a fi luat în

considerare la determinarea cuantumului prejudiciului moral.

învinuită Nicolae Șargarovschi, instanța de recurs notează că infracțiunea

incriminată reclamantului face parte din categoria infracțiunilor excepțional de

grave, în acord cu prevederile art. 16 alin. (6) din Codul penal, pentru care legea

penală prevedea pedeapsa de la 15 la 20 de ani sau detențiune pe viață.

la urmărirea penală, Completul de judecată constată că, din materialul probator

administrat la dosar, nu rezultă că în privința lui Nicolae Șargarovschi ar fi fost

comise anumite încălcări procesuale substanțiale și care, în principiu, ar putea

justifica acordarea unor despăgubiri mai mari decât în alte situații comparabile,

din punct de vedere juridic.

vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate lui Nicolae Șargarovschi,

25

instanța de recurs conchide că suma de 100 000 MDL, cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii,

constituie un cuantum ce ar compensa suferințele avute și poate fi interpretată

drept o satisfacție echitabilă pentru reclamant, totodată fiind corelativă și

comparabilă cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și cea

națională în spețe similare.

una suficientă pentru a oferi reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile

morale suferite, cu respectarea principiului proporționalității și a justului echilibru

între natura valorilor nepatrimoniale lezate și sumele acordate. Or, scopul

acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții

morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei satisfacții patrimoniale.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute.

Argumentele invocate în susținerea recursului au fost examinate și analizate în

mod detaliat în cuprinsul prezentei hotărâri, iar concluziile la care s-a ajuns

contravin tezei Ministerului Justiției al Republicii Moldova că reclamantul

Nicolae Șargarovschi nu urmează a fi despăgubit pentru încălcarea drepturilor

sale pe acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și a procuraturii.

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea

este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își

expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a

motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez v. Franța

[MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas v. Grecia, nr. 21268/16

din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie

2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns

detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație

presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns

specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul

procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14

26

din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica

Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de admite recursul lui Nicolae

Șargarovschi și de a modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de reparare a prejudiciului

moral, prin majorarea acestuia, iar în rest – de a menține decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Admite recursul declarat de Nicolae Șargarovschi.

Modifică decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Șargarovschi împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, precum

obligarea aducerilor scuzelor oficiale, în partea cuantumului sumei încasate cu

titlu de reparare a prejudiciului moral, prin majorarea sumei încasate de la

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, de

la suma de 50 000 MDL la suma de 100 000 MDL.

În rest, menține decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

27