2ra-1398/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instantelor judecătoresti si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1398/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instantelor judecătoresti si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Domnica Manole împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii, ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1398/23

NR. PIGD 2-22118732-01-2ra-07092023)

Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului

moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – P. Harmaniuc

Curtea de Apel Chișinău, jud. – N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță

14 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Procuratura

Generală a Republicii Moldova și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Popil, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanțelor judecătorești și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-29, vol. I).

iunie 2016 – 09 august 2019, a fost subiect al cauzei penale nr. 20169242021,

pornită prin ordonanța Procurorului General interimar al Republicii Moldova din

08 iunie 2016, fiind învinuită de faptul că, activând în funcția de judecător al Curții

de Apel Chișinău, ar fi comis acțiuni care au subminat autoritatea și prestigiul

justiției, discreditând înalta funcție de judecător prin pronunțarea cu bună-știință

a unei hotărâri contrare legii.

ordonanței din 06 decembrie 2016 și actului de acuzare, reclamantei Domnica

Manole i s-a imputat faptul că, la data de 14 aprilie 2016, examinând acțiunea de

contencios administrativ, intentată la cererea Grupului de inițiativă privind

desfășurarea referendumului republican constituțional împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016,

contrar prevederilor art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova și

art. 157 alin. (2) din Codul electoral, în lipsa unui temei juridic legal, a adoptat, a

semnat și pronunțat cu bună-știință hotărârea, în numele legii, prin care a dispus

anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016 a Comisiei Electorale Centrale,

obligând autoritatea electorală să adopte o hotărâre cu privire la inițierea

referendumului republican constituțional pentru revizuirea Constituției Republicii

Moldova.

Comisia Electorală Centrală a declarat recurs împotriva hotărârii din 14 aprilie

2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

1

admis recursul declarat de Comisia Electorală Centrală, casată hotărârea din 14

aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată de către judecătorul Domnica

Manole și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de chemare

în judecată depusă de Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului

republican constituțional împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea hotărârii nr. 4608 din 30 martie 2016.

hotărârea emisă de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, a fost

adoptată contrar normelor de drept material și circumstanțelor de fapt, reținând că

judecătorul Domnica Manole, fiind o persoană cu funcție de demnitate publică,

învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției în numele legii, a

acționat contrar principiilor puterii judecătorești ce mizează pe apărarea și

realizarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și ale asociațiilor

acestora, ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, știrbind în așa mod din

imaginea autorității puterii judecătorești a Republicii Moldova.

infracțiunii prevăzută la art. 307 alin. (1) din Codul penal, adică pronunțarea cu

bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrare legii.

sentința din 09 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, la data de

20 aprilie 2018, cauza penală de învinuire a reclamantei a fost transmisă instanței

de judecată, pentru examinare în fond.

Buiucani, rezultă că, prin ordonanța din 04 iulie 2019, acuzatorul de stat a renunțat

la învinuirea adusă reclamantei, ordonanța privind renunțarea la învinuire fiind

comunicată instanței, urmare a parcurgerii etapei procesuale de cercetare

judecătorească, audierea reclamantei și martorilor acuzării.

acuzatorul de stat a ajuns la concluzia privind renunțarea la învinuire, deoarece

suportul probatoriu acumulat demonstrează elementele de subiect, obiect și latură

obiectivă ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 307 alin. (1) din Codul

penal, însă nu și latura subiectivă a acțiunilor Domnicăi Manole, adică intenția

directă și motivul comiterii infracțiunii.

alin. (3) din Codul de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, iar potrivit art. 114

din Constituția Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește în numele legii numai

de instanțele judecătorești, în condițiile art. 116 alin. (1) din Constituție, potrivit

căruia judecătorii instanțelor judecătorești fiind independenți, imparțiali și

inamovibili, potrivit legii.

2

acuzatorul de stat a relevat și prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 544/1995

cu privire la statutul judecătorului, conform cărora judecătorii iau decizii în mod

independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe,

presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei

autorități, inclusiv judiciare, precum a amintit și jurisprudența Curții

Constituționale, care statuează că nu poate fi antrenată răspunderea penală a unui

judecător pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a

probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință, fiind stabilit că judecătorii din

cadrul judecătoriilor, curților de apel și Curții Supreme de Justiție, pot fi trași la

răspundere penală în temeiul art. 307 din Codul Penal, doar în cazul în care este

probată indubitabil, dincolo de orice îndoială rezonabilă, intenția directă în

pronunțarea unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, instanța de judecată a dispus

achitarea Domnicăi Manole, urmare a renunțării integrale a acuzării de stat la

învinuirea formulată inițial, invocând că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

desfășurate în privința dânsei, descrise cu lux de amănunte în sentința din 09

august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, devenită definitivă și

irevocabilă la 26 august 2019, a formulat prezenta acțiune în desdăunare

îndreptată împotriva statului, pentru compensarea prejudiciului moral cauzat

urmare a celor peste trei ani de aflare sub învinuire și supunere a judecății pentru

o faptă care, de altfel, nu conține elementele unei infracțiuni.

Procurorului General interimar al Republicii Moldova din 08 iunie 2016, prin

acțiunile întreprinse în cadrul cauzei penale, reclamanta a fost supusă unei

persecuții fără precedent pentru deciziile adoptate în calitate de judecător al Curții

de Apel Chișinău.

judecării cauzei, reclamanta a fost supusă mai multor acțiuni ilegale ale organului

de urmărire penală, procuraturii și instanței de judecată, fiind trasă ilegal la

răspundere penală, motiv pentru care a avut de suferit din punct de vedere moral,

psihic și reputațional.

învinuit, atât la faza de urmărire penală, chemarea publică la acțiunile procedurale

în calitate de bănuit și învinuit, aducerea reclamantei în fața judecății, în calitate

de inculpată, cercetarea cauzei penale de către instanță, cu punerea reclamantei în

situația de a-și justifica intima convingere, transpusă în considerentele hotărârii

Curții de Apel Chișinău, adoptate la 14 aprilie 2016, cu renunțarea ulterioară la

acuzații în modul și prin argumentarea care s-a făcut, i-a fost cauzat un prejudiciu

moral, pe care reclamanta l-a estimat la suma de 1 000 000 lei.

3

suspiciunea de comitere a unei infracțiuni este o acțiune de tragere a persoanei la

răspundere penală, or, în acest sens, s-a expus și Curtea Constituțională în

Hotărârea nr. 26/2010, în care, inter alia, s-a constatat că recunoașterea calității

de bănuit presupune nu numai drepturi procesuale, dar și restrângerea drepturilor

constituționale legate de libertatea persoanei, dreptul la libera circulație ș.a. Și în

cazul recunoașterii calității de bănuit, pe cel de-al treilea temei – prin ordonanță,

persoana este supusă unor restrângeri, manifestate prin imposibilitatea legalizării

unor acte (e.g. de identitate), consemnarea faptului respectiv în cazierul judiciar,

în cazul când persoana este nevinovată, suferința psihologică, cauzată de

suspectarea de comiterea unei infracțiuni, atitudinea societății, a victimei ș.a.

prejudiciului material, dânsa a avut de suferit, iar una dintre consecințele

nereparate fiind demiterea din funcția deținută de judecător, or, demiterea a avut

loc în perioada desfășurării urmăririi penale și judecării cauzei, perioadă în care

onoarea și reputația profesională i-a fost afectată semnificativ, iar repunerea în

drepturi a reclamantei, conform prevederilor legale la acea perioadă, fiind

imposibilă.

pusă în situația de imposibilitate de a se bucura de reușita și succesele sale

profesionale – o componentă determinantă în ascensiunea oricărui profesionist, în

special a celor din profesiile juridice, care se afirmă în timp pe măsură ce se

realizează în cadrul activității desfășurate.

acuzare în actul de renunțare la învinuire, reclamantei ilegal i-a fost incriminată

comiterea infracțiunii prevăzută la art. 307 alin. (1) din Codul penal, iar pentru a

se ajunge la concluzia de lipsă a elementelor infracțiunii în acțiunile reclamantei,

a fost necesară o perioadă de trei ani, perioadă în care reclamanta s-a aflat într-o

continuă stare alarmantă și de stres, fiind neglijată în mediul său profesional de

către colegi și colectivul de muncă, iar în cel public fiind tratată cu dispreț de către

societate, în virtutea caracterului infracțiunii de care a fost acuzată că ar fi comis-

o și contextul social în care se afla întreg sistemul de justiție, precum și în cel

privat și familial.

și al procuraturii în raport cu reclamanta, se cristalizează în două aspecte esențiale:

(i) cauzarea prejudiciului moral și (ii) daune aduse reputației profesionale.

bazează pe noțiunea de încălcare a principiilor morale ale societății, iar, situația

de față, această încălcare s-a produs prin învinuirea fără temei a reclamantei în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (1) din Codul penal, precum și

cu persecutarea acesteia, pe calea urmăririi penale, apoi prin instrumentarea

defectuoasă a dosarului penal în privința sa.

4

dezideratele statului de drept și ale justiției în vederea realizării idealurilor

societății, iar în sistemul acesta de valori, percepția și așteptările societății sunt

foarte înalte îndeosebi față de judecători, care trebuie să își exercite funcția în mod

independent, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun

amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

contrarietatea acestor deziderate, or, anume prin aceasta s-a produs încălcarea

principiilor morale ale societății, care și permit constarea existenței unui

prejudiciu moral.

bucura de o reputație ireproșabilă, probată prin avansarea sa atât în cariera de

judecător, cât și prin obținerea calificativelor maxime la evaluarea performanțelor

sale de către Consiliul Superior al Magistraturii.

magistraților a fost consolidată și de activitățile sale academice, care, în mod

similar, sunt condiționate prin manifestarea unui nivel de cunoaștere avansat al

materiei, precum și diligența în respectarea eticii și deontologiei.

Curții Supreme de Justiție, unde a activat în perioada anilor 1985-1990, ulterior

fiind promovată în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău,

unde a activat în perioada 1990-2004.

pe care a deținut-o în perioada 2005-2017, a obținut calificativul „Excelent”,

acordat prin Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 54/6 din 20 noiembrie 2015, precum și

punctajul maxim de 100 de puncte, obținut prin Hotărârea Colegiului pentru

Selecția și Cariera Judecătorilor nr. 146/16 din 10 decembrie 2015.

reclamantei Diplomă de onoare pentru succese obținute în înfăptuirea justiției și

atitudine conștiincioasă față de obligațiunile de serviciu, iar pentru activitatea sa

prodigioasă și îndelungată de 25 de ani în funcția de judecător, dar și pentru

comportament ireproșabil, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

din 29 septembrie 2015, a fost decorată cu titlul onorific de „Veteran al sistemului

judiciar”.

Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova (2015-2016), formator la

Institutul Național al Justiției (2011-2017), formator pentru Consiliul Europei

(2012-2016), vicepreședinte al pilonului I al Strategiei implementării reformelor

în sectorul judecătoresc (2011-2014), vicepreședinte al Colegiului Disciplinar al

Consiliului Superior al Magistraturii (2014-2017).

5

reputației profesionale a reclamantei a cunoscut o evoluție constantă până în anul

2017, această evoluție fiind întreruptă nejustificat, drept consecință a intentării și

instrumentării ilegale a dosarului penal în privința sa.

către reclamantă a valorii sale abstracte și concret-sociale, precum și a valorii

grupului profesional-social din care face parte. Or prin crearea acestei situații

devolutive și injuste, demnitatea reclamantei a fost lezată substanțial prin faptul

că a fost înlăturată de la activitatea sa profesională, fapt ce nu i-a permis să-și

cizeleze calitățile profesionale, influențând astfel aprecierea sa în calitate de

justițiar, membru al societății și nu în ultim rând, ca persoană.

modificarea opiniei publice în raport cu propria persoană, iar în momentul în care

despre o persoană se răspândesc informații false și părtinitoare, aprecierea socială

a personalității se schimbă și persoanei i se aduc prejudicii pe nedrept. Astfel,

momentul în care aprecierea socială a reclamantei a fost alterată este momentul în

care procuratura a inițiat procesul penal în privința sa, eminamente prin

instrumentarea unui dosar vădit ilegal, la care procurorul ulterior a renunțat.

având în vedere statutul pe care îl are judecătorul în societate, precum și având în

vedere importanța cauzei asupra căreia s-a expus în această calitate, or, viciile

acumulate în procesul penal iar, ulterior, în cadrul acțiunilor în fața justiției, au

perpetuat narațiunea negativă față de personalitatea reclamantei.

interes național, cu ulterioara consecință a inițierii acțiunilor de urmărire penală

împotriva reclamantei, constituie o ingerință esențială asupra onoarei și demnității

sale, fiind evidențiată și comunicarea despre mediatizarea dosarului penal în

cadrul articolului Ziarului de Gardă din 06 iunie 2016, de pe pagina web

www.zdg.md și a articolului de pe pagina www.jurnal.md din 06 mai 2016.

procuraturii au afectat semnificativ starea psihică a reclamantei, iar din lipsa

instrumentelor legale de a contracara aceste ilegalități, reclamanta, în expunerile

sale publice defensive, era văzută într-o stare emoțională profundă, cu ochii în

lacrimi, expunerile sale fiind făcute într-un timbru de voce tremurândă.

manifesta această stare erau utilizate atât în cadrul reportajelor de televiziune, cât

și în articolele din presă, creând astfel o ingerință nu doar la starea și sănătatea

psihică a reclamantei, dar și o lezare a onoarei și demnității acesteia, prin

atribuirea unei imagini improprii personalității sale.

imaginile fotografice, difuzate de Ziarul de Gardă, TVR Moldova la 25 iunie

2016, portalul anticoruptie.md la 22 iunie 2016, NIT la 28 iulie 2017, precum și

cele video difuzate de Jurnal TV la 23 aprilie 2018.

6

organelor de urmărire penală și ale procuraturii, în cadrul dosarului instrumentat

și consecințele care s-au materializat în discreditarea nejustificată a reclamantei

în fața opiniei publice, iar în comunicarea publică, organele de urmărire penală și

procuratura, cu referire la cazul reclamantei, au făcut abstracție de principiul

prezumției nevinovăției.

General interimar a expus public că ar fi ceva la mijloc și că hotărârea pronunțată

de către reclamantă a fost adoptată cu rea-credință, urmând ca aceasta să aibă o

calitate procesuală, pentru a putea fi audiată.

numai de un judecător sau de o instanță, ci și de alte autorități publice, or, CtEDO

interzice orice declarație a unui funcționar public referitoare la anchetele penale

în curs, care ar încuraja publicul să creadă că suspectul este vinovat și ar prejudicia

aprecierea faptelor de către autoritatea judiciară.

punitiv față de activitatea judecătorilor și implicit a reclamantei, care prezumă o

sancțiune pentru uzarea independenței și propriei aprecieri în limitele cadrului

legal. Imixtiunea externă în activitatea reclamantei, eminamente a luat forma unei

ingerințe la onoarea și demnitatea sa prin faptul atribuirii caracterului finit și

rezolutoriu al pretinselor acțiuni ilegale ale acesteia, în contextul în care persoana

încă nu a fost judecată, iar vinovăția sa nu a fost stabilită de o instanță de judecată,

or, în confirmarea celor menționate vine expunerea Procurorului General

interimar, publicată în Ziarul de Gardă în articolul din 06 iunie 2016.

deficitare în opinia publică, s-a proliferat dezideratul fals și defăimător, potrivit

căruia reclamanta, în exercitarea funcției de judecător, este o persoană care a

atentat la orânduirea constituțională a țării, a încălcat acte normativ-juridice și a

neglijat normele morale ale societății.

judecător a reclamantei a perpetuat narațiunea falsă și defăimătoare, precum că

aceasta este angajată politic, sfidând astfel principiul independenței judecătorului,

consfințit de lege, fapt care reiese din articolul publicat pe pagina web

www.point.md la 31 mai 2016 și extrasul din discursul Procurorului General

interimar din articolul Ziarului de Gardă din 06 iunie 2016. Or, declarațiile

menționate sunt în contradicție cu principiile de activitate ale unui judecător, care

este chemat să își exercite funcția de înfăptuire a justiției, în mod independent, pe

baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe

externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect,

indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv. Deși într-o societate democratică

comentariile severe din presă sunt uneori inevitabile în cauzele care prezintă

interes pentru public, o campanie de presă poate să aducă atingere echității unui

7

proces, influențând opinia publică și, în consecință, jurații, care trebuie să se

pronunțe cu privire la vinovăția acuzatului.

reclamantei, au fost distribuite multiple informații care perpetuau ingerința

originară, precum articolul de pe www.anticoruptie.md din 30 mai 2016, intitulat

„Judecătoarea Domnica Manole riscă dosar penal pentru că a obligat CEC să

desfășoare referendumul privind alegerea președintelui țării de către popor”.

nelegale ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii a provocat

reclamantei un sentiment de anxietate, stres și neliniște, iar perturbarea vieții sale

s-a manifestat prin starea permanentă de disconfort și retrăire, precum și faptul că

reclamanta a fost privată de posibilitatea de a continua modul obișnuit de trai,

simțindu-se totodată și incapabilă de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile

prescrise de lege.

intermediul surselor media, iar în rezultatul acțiunilor ilegale ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii, a fost amenințată și intimidată. Totodată, dânsa

a semnalat faptul că a fost supusă încercărilor de intimidare, atât ea, cât și familia

sa, iar mai mulți avocați ar fi fost forțați să depună mărturii împotriva sa.

posibilă, în expunerea publică, punerea la îndoială a capacității sale profesionale,

precum și aprecierea negativă și injustă a capacității străduinței sale, or, acestea

constituie premise esențiale ale exercitării corecte a atribuțiilor judiciare și sunt în

disonanță cu activitatea ireproșabilă avută până la acel moment.

care pun la dubiu competența profesională a reclamantei de către persoane

publice, fapt evidențiat în conținutul articolului publicat de Ziarul de Gardă la 06

iunie 2016. Diminuarea reputației are loc atunci când părerea publică față de

meritele victimei este considerabil redusă și diminuată, iar în cazul reclamantei,

acestea au survenit pe cale de consecință, fiind astfel pusă la serioasă îndoială

reputația profesională a reclamantei.

coroborare cu cel de pierdere de oportunitate, care survine atunci când victima nu

poate obține un beneficiu ca urmare a încălcării, beneficiu care cu siguranță ar fi

fost obținut în cazul în care încălcarea nu survenea.

oportunităților, a invocat Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

450/21 din 04 iunie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă sau publică

a avizului consultativ pe marginea verificării unui judecător și avizul consultativ

propriu-zis al Serviciului de Informații și Securitate din 19 august 2016, unde este

arătat că, în rezultatul măsurilor desfășurate, ar fi fost obținute date cu privire la

nerespectarea legislației sau factori de risc în activitatea judecătorului în cauză,

precum și avizul repetat al Serviciului Informații și Securitate din 09 decembrie

8

2016, unde este făcută referire la prezența factorilor de risc în activitatea

reclamantei, în calitatea sa de judecător.

invalidate de către Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 32/2017, pe calea

ridicării excepției de neconstituționalitate și, subsecvent, declararea

neconstituționalității prevederilor ce vizează verificarea judecătorilor de către

Serviciul de Informații și Securitate, acestea și-au produs efectul negativ asupra

reputației profesionale a reclamantei, prin pierderea funcției de judecător odată cu

emiterea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 04 iulie

2017, prin care s-a propus președintelui țării demiterea reclamantei din funcția de

judecător și care a rămas în vigoare.

reclamantei a avut loc și prin difuzarea opiniei publice a informațiilor cu referire

la avizele Serviciului de Informații și Securitate, bunăoară, în articolele din 02

noiembrie 2016 de pagina web www.anticoruptie.md și www.jurnal.md, în care,

pe lângă faptul că a fost publicat avizul consultativ integral, a mai fost menționat

că reclamanta nu ar fi respectat legislația, prin pronunțarea cu bună-știință a unei

hotărâri care contravine legii.

notorii, cărora li s-au adus grave atingeri reputației în urma realizării urmării

penale și aplicării sancțiunii față de acestea, urmează a fi repuse în drepturi.

Europene în Republica Moldova a emis o declarație, prin intermediul și la

solicitarea Jurnal TV, care vine să susțină dezideratul existenței ingerințelor la

reputația reclamantei, precum și pierderea oportunității de către aceasta.

al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, prin memorandumul din 03

octombrie 2019, a făcut referință la cazul reclamantei, pe care l-a calificat drept

un exemplu izbitor de persecutare politică a unui judecător.

Codul penal și presupune pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei

hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii, faptă care se pedepsește cu

amendă în sumă de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până

la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate, pe un termen de până la 5 ani.

gravitatea infracțiunii prevăzută la art. 307 din Codul penal nu se măsoară doar

preponderent prin prisma gravității sancțiunii pentru comiterea acesteia, ci

urmează a fi măsurată prin impactul constatării comiterii acestei infracțiuni de

către un judecător în exercitarea atribuțiilor inerente funcției deținute – înfăptuirea

actului de justiție. Or, acuzarea unui judecător de comiterea infracțiunii prevăzută

la art. 307 din Codul penal, pentru simplul motiv că un act judecătoresc pronunțat

de către ultimul într-o cauză a fost casat de o instanță superioară, nu poate fi

9

admisă în situația în care legea prevede posibilitatea casării actelor judecătorești,

în cadrul procedurii de control judecătoresc superior.

poate fi acceptată atunci când judecătorul nu poate în niciun fel motiva propria

convingere și concluzia tranșată în actul judecătoresc constatat a fi ilegal, însă

judecătorul vizat nu va putea fi tras la răspundere penală pentru pronunțarea unei

hotărâri judecătorești, bazată pe propria convingere motivată.

manifestă prin impactul acesteia asupra calității actului de justiție, atunci când

acuzațiile aduse sunt susținute prin probatoriu indubitabil.

Procurorului General interimar al Republicii Moldova din 08 iunie 2016,

reclamanta a fost supusă unei persecuții fără precedent pentru deciziile adoptate

în calitatea sa de judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău.

răspundere penală, iar această ilegalitate a generat mai multe consecințe

previzibile și eminamente nefaste pentru reclamantă, sub multitudinea aspectelor

lezării drepturilor sale, examinate și probate în prezenta acțiune.

dintre cei trei piloni fundamentali ai statului democratic modern, având o pondere

egală ca importanță, iar pentru a-și putea îndeplini îndatoririle pe care le are,

puterea judecătorească trebuie să fie independentă față de puterea legislativă și

cea executivă, fapt care implică libertate față de orice influență care poate fi

exercitată de acestea.

Moldova, cât și peste hotarele acesteia, informația despre învinuirea acesteia s-a

răspândit într-un spectru nelimitat și nedeterminat, care depășește auditoriul

național, or, din probele administrate la acțiune rezultă că asupra acțiunilor ilegale

întreprinse împotriva reclamantei, s-au expus organisme și entități internaționale.

Chișinău, sediul Buiucani, urmărirea penală împotriva reclamantei a fost inițiată

la 08 iunie 2016 și finalizată prin pronunțarea sentinței de achitare, având în

vedere renunțarea la învinuire, materializată prin ordonanța din 04 iulie 2019.

calitate de deținător al puterii judecătorești, trebuie să-și poată exercita funcția sa

în deplină independență, în raport cu toate constrângerile, forțele de natură

socială, economică sau politică și chiar în raport cu alți judecători sau

administrația judecătorească.

penală și ale procuraturii, reclamantei i-au fost lezate și restrânse nejustificat

dreptul la viață privată, precum și dreptul la un proces echitabil, iar urmare a

acestor acțiuni, s-au adus serioase atingeri onoarei, demnității și reputației

10

profesionale. Probatoriul administrat demonstrează că în urma persecutării

reclamantei, acesteia i-au fost cauzate suferințe psihice considerabile, fiind supusă

încercărilor de intimidare atât personal, cât și familia sa.

determinarea prejudiciului cauzat, o constituie și extinderea calitativă și

cantitativă a informațiilor aferente acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire

penală și procuraturii.

reclamantei, în urma acțiunilor subversive în cadrul cauzei penale, s-au produs în

primul rând prin faptul că aceste informații au fost răspândite pe larg în spațiul

public, fapt care a atras inițierea unei campanii masive de linșaj public.

Popil, și-a întemeiat pretențiile prin prisma prevederilor art. 2 alin. (1), art. 3

alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 6 lit. a), art. 10, 11 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, art. 66 alin. (3), art. 219 alin. (2) pct. 4) din Codul de procedură

penală, art. 2007 alin. (1) lit. a), art. 2036 alin. (1), art. 2037 alin. (1), (2) din Codul

civil, art. 80, 81, 82, 94 alin. (1), art. 96 alin. (1), art. 166, 176 din Codul de

procedură civilă.

solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral, în mărime de 1 000

000 (un milion) de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Angela Popil, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat,

suplimentar, cerințelor revendicate inițial, încasarea din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul său a

cheltuielilor de judecare a cauzei, în mărime de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică (f.d. 177-178, vol. I).

Centru, a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Domnicăi

Manole, suma de 800 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, urmare a tragerii ilegale

la răspundere penală în temeiul art. 307 alin. (1) din Codul penal, acțiuni soldate

cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința din 09 august 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, definitivă și irevocabilă din 26 august 2019, de

învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul

penal, urmare a renunțării acuzatorului de stat la învinuire în ședința de judecată.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Domnicăi Manole, proporțional pretențiilor

admise din acțiune, suma de 4 500 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

11

juridică suportate la examinarea prezentei cauze civile. În rest, cererea de chemare

în judecată, în partea compensării excedentului prejudiciului moral, precum și în

partea încasării sumei ce depășește cuantumul cheltuielilor de asistență juridică

acordate reclamantei în prezentul proces, a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 200,

208-224, vol. I).

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 205, vol. I), iar la 29 mai 2023, a fost prezentat apelul

motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri în sensul diminuării cuantumului

prejudiciului moral (f.d. 7-14, vol. II).

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 207, vol. I), iar la 23 mai 2023, a fost prezentat apelul

motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admise parțial

pretențiile înaintate de reclamantă, cu determinarea proporțională a prejudiciului

moral, în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului adus (f.d. 1-6, vol. II).

respinse cererile de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

de Procuratura Generală a Republicii Moldova și menținută hotărârea din 08

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 34, 35-60, vol. II).

declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, în sensul diminuării

cuantumului prejudiciului încasat (f.d. 64-70, vol. II).

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție,

precum și că decizia contestată se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

inferioare, cu titlu de prejudiciu moral, în cuantum de 800 000 de lei, reprezintă o

sumă excesivă și neîntemeiată în raport cu criteriile stabilite la caz, precum și cu

principiul general al echității.

către reclamantă în legătură cu declanșarea urmăririi penale și expedierea cauzei

penale în instanța de judecată, intensitatea trăirilor negative și disconfortul

suportat odată cu supunerea acesteia urmăririi penale, compensația bănească în

mărime de 800 000 de lei este una disproporționată realităților economice și

sociale ale Republicii Moldova, or, Domnica Manole a fost învinuită de săvârșirea

unei infracțiuni mai puțin grave și în privința acesteia nu au fost aplicate măsuri

preventive.

12

de apel a ținut cont, în principal, de durata procedurii și de impactul pe care l-au

avut aceste proceduri pentru partea reclamantă, or, cuantumul despăgubirilor

trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect compensatoriu și, totodată, nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor, făcând trimitere la prevederile art. 11

alin. (3) din Legea nr. 1545/1998.

declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri, în sensul diminuării

cuantumului prejudiciului moral încasat (f.d. 71-76, vol. II).

Codul de procedură civilă, și anume că decizia contestată este arbitrară sau se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

interpretat eronat normele de drept material ce țin de repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, în condițiile în care s-a realizat o evaluare exagerată

privind cuantumul prejudiciului moral, în coraport cu ansamblul de circumstanțe

ale cauzei.

penale în instanța de judecată, a notat că reclamanta nu poate pretinde durata

nerezonabilă a acestor proceduri, or, legislația națională prevede un mecanism

legislativ de constatare a caracterului duratei procedurilor și eventualitatea

compensării prejudiciului moral în acest sens, și anume Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011, drept de care reclamanta nu a făcut uz.

caracterul și gradul suferințelor psihice, dar și măsura în care compensația

bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate, a precizat că

reclamanta nu a prezentat probe concludente prin care ar justifica faptul că,

urmare a intentării dosarului penal, reputația sa profesională a fost știrbită,

legătura de cauzalitate nefiind probată.

aplicate anumite măsuri privative de libertate, precum și faptul că în privința sa a

fost emisă o sentință de achitare de către instanța de fond, în primul set de

proceduri judiciare, aceasta nefiind contestată.

considerare de către instanța de judecată la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral acordat.

prejudiciu moral este una contrară practicii instanțelor judecătorești naționale,

13

precum și este inechitabilă în raport cu suferințele suportate, prin prisma art. 11

alin. (3) din Legea nr. 1545/1998.

depus supliment la cererea de recurs depusă la 11 septembrie 2023 împotriva

deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,

cu emiterea unei noi hotărâri, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului

moral sau, după caz, remiterea cauzei spre rejudecare, într-o altă instanță de

judecată, echivalentă în grad cu Curtea de Apel Chișinău (f. d. 85-89, vol. II).

aprecierea prejudiciului moral nu s-a efectuat în concordanță cu criteriile legale

de determinare a mărimii despăgubirii.

imparțialitate și obiectivitate prevăzute de art. 26 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel a admis examinarea prezentei cauze, în pofida faptului că

Domnica Manole a activat la Curtea de Apel Chișinău și a fost membră al aceluiași

complet de judecată cu judecătorul Iurie Cotruță, care a participat la emiterea

deciziei contestate.

juridică, a indicat că reclamanta nu a prezentat decât factura serviciilor de

asistență juridică, or, aceasta urma să justifice cheltuielile de asistență juridică

solicitate din dări de seamă ale avocatului cu privire la munca prestată și

justificarea onorariului global sau per oră perceput de către avocat.

supliment la cererea de recurs depusă la 11 septembrie 2023 împotriva deciziei

din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei

noi hotărâri, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului moral sau, după caz,

remiterea cauzei spre rejudecare, într-o altă instanță de judecată, echivalentă în

grad cu Curtea de Apel Chișinău (f.d. 85-89, vol. II).

nu au fost aplicate măsuri procesuală de constrângere, restrictive de drepturi și

libertăți. Mai mult, în cursul procesului penal, drepturile Domnicăi Manole au fost

respectate cu strictețe de către organul de urmărire penală, nefiind stabilit

contrariul.

parlamentare din februarie 2019 și prin faptul candidării din partea blocului

electoral „ACUM”, Domnica Manole a desfășurat o activitate politică, acest lucru

fiind discutat de către publicul larg, în mod similar precum a fost discutată în

societate și mediatizată urmărirea penală în privința dânsei.

s-a expediat în adresa intimaților, Domnica Manole, Procuratura Generală a

14

Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, copia

recursurilor declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a comunicat dreptul de depunere,

în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale

și procedurale invocate în cererile de recurs (f.d. 96, vol. II).

adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

15

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023):

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt

lezate prin hotărâre.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:

e) să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei

instanțe.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

16

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(2) Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de

judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere

și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul

de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a

normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).”

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității.”

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare

în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri

de reabilitare.”

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța

de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se

determină luându-se în considerare:

a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

17

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la

examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor

specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.”

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de

vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii

preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi

localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate,

de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,

și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de

viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire

care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări

similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

18

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că recurenții s-au conformat

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct. 103 și

au depus în termen recursurile, or, copia deciziei motivate din 13 iunie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurenților, în mod electronic, la 12 iulie

2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.d. 61, vol. II), iar

cererile de recurs au fost depuse la 07 septembrie 2023 și, respectiv, 11 septembrie

2023 (f.d. 64, 71, vol. II).

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, sunt admisibile.

speței, în special art. 445 alin. (1) lit. e), art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, enunțate la pct. 105, 108 din prezenta decizie, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

admise, cu modificarea deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

cuantumului sumei dispuse spre încasare cu titlu de prejudiciu moral, din motivele

ce succed.

al Republicii Moldova și de Procuratura Generală a Republicii Moldova,

Completul de judecată relevă că recurenții solicită casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, doar în partea cuantumului sumei dispuse spre

încasare cu titlu de prejudiciu moral. Din acest motiv, prin prisma art. 442 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct. 107, Completul de judecată

urmează să verifice temeinicia deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău doar în partea contestată, fără a depăși limitele invocate în recurs.

de Justiție constată că reclamanta Domnica Manole, reprezentată de avocata

Angela Popil, înaintând acțiunea împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, a solicitat încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul său a prejudiciului moral, în mărime de 1 000 000 (un

milion) de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-29, vol. I).

avocata Angela Popil, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a

solicitat, suplimentar, cerințelor revendicate inițial, încasarea din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul

său a cheltuielilor de judecare a cauzei, în mărime de 5 000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică (f.d. 177-178, vol. I).

acțiunea, a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Domnicăi Manole, suma de 800 000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

19

urmărire penală și ale procuraturii, urmare a tragerii ilegale la răspundere penală

în temeiul art. 307 alin. (1) din Codul penal, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi

Manole prin sentința din 09 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

definitivă și irevocabilă din 26 august 2019, de învinuirea adusă în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (1) din Codul penal, urmare a renunțării

acuzatorului de stat la învinuire în ședința de judecată; (ii) a încasat din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul Domnicăi Manole, proporțional pretențiilor admise din acțiune, suma

de 4 500 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate la

examinarea prezentei cauze civile; (iii) în rest, a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată, în partea compensării excedentului prejudiciului moral,

precum și în partea încasării sumei ce depășește cuantumul cheltuielilor de

asistență juridică acordate reclamantei în prezentul proces (f.d. 200, 208-224,

vol. I).

Moldova și de Procuratura Generală a Republicii Moldova, instanța de apel a

respins cererile de apel și a menținut hotărârea primei instanțe (f.d. 34, 35-60,

vol. II).

la pct. 109 din prezenta deciziei, precum și având în vedere specificul obiectului

acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei

hotărârii contestate, instanța de apel avea obligația de a pătrunde în esența

criticilor aduse de către apelanții Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova, în dezacordul cu hotărârea primei

instanțe și de a se expune pe marginea tuturor motivelor invocate de acesta.

adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că din materialul

probator anexat la actele cauzei, se denotă incontestabil faptul că reclamantei

Domnica Manole i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că a fost

învinuită pentru săvârșirea unei infracțiuni pe care nu a comis-o.

se manifestă și prin faptul că a suferit un anumit volum de stres și frustrare pe

parcursul desfășurării urmării penale și pe parcursul examinării cauzei penale

proprii.

baza emiterii soluției prin raportare la criteriile referitoare la consecințele suferite

pe plan psihic, și anume gravitatea și caracterul acestora, sentimentul de afectare

a personalității morale.

suferințele fizice și psihice suportate de reclamanta Domnica Manole, de statutul

și poziția socială a acesteia, instanțele de judecată au apreciat că prejudiciului

moral în sumă 800 000 de lei, dispus spre încasare, este o sumă întemeiată și reală

suferințelor cauzate, care constituie, de altfel, o satisfacție echitabilă.

la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

20

instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect raportul juridic litigios,

au identificat corect normele ce-l guvernează și au stabilit corect natura drepturilor

încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de

reparare a prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor reclamantei prin

acțiunile ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont de jurisprudența

constantă națională pe marginea acestei categorii de litigii, precum și de criteriile

de determinare a mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat. Din acest

motiv, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursurile

declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, modificând decizia instanței de apel și hotărârea instanței de

fond, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului moral încasat.

certitudine că, potrivit ordonanței din 08 iunie 2016, Procurorul General-interimar

al Republicii Moldova a dispus începerea urmării penale în privința reclamantei

Domnica Manole, în acea perioadă – judecător la Curtea de Apel Chișinău, pe

faptul pronunțării cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii, infracțiune

prevăzută de art. 307 alin. (1) din Codul penal, pe motiv că prin hotărârea din 14

aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, emisă de judecătorul Domnica Manole, s-

a obligat Comisia Electorală Centrală să adopte o hotărâre cu privire la inițierea

referendumului republican constituțional pentru revizuirea Constituției Republicii

Moldova, hotărâre care a fost casată prin decizia din 22 aprilie 2016 a Curții

Supreme de Justiție. Or, la judecarea recursului, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că

hotărârea adoptată de instanța de fond este ilegală, iar instanța de fond la adoptarea

hotărârii și-a depășit competențele atribuite prin lege, interpretând în felul său

prevederile Constituției (f.d. 33-36, vol. I).

web, care conțin articolele difuzate de către mass-media din Republica Moldova

și cea străină, comunicate ale autorităților publice și organismelor internaționale,

rapoarte ale organizațiilor internaționale, toate acestea conținând o descriere a

situației personale și de serviciu a reclamantei, în contextul pornirii cauzei penale

în privința acesteia (f.d. 43-120, vol. I).

la învinuirea înaintată Domnicăi Manole, pe motiv că suportul probatoriu

acumulat demonstrează elementele de subiect, obiect și latură obiectivă ale

componenței de infracțiune prevăzută de art. 307 alin. (1) din Codul penal, însă

nu și latura subiectivă a acțiunilor Domnicăi Manole, adică intenția directă și

motivul comiterii infracțiunii.

Buiucani, devenită irevocabilă prin neatacare la 26 august 2019, Domnica

Manole a fost achitată de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307

alin. (1) din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

urmare a renunțării la învinuire de către acuzatorul de stat (f.d. 121-159, vol. I).

08 iunie 2016 – 09 august 2019, Domnica Manole a fost subiect al cauzei penale

21

nr. 20169242021, pornită prin ordonanța Procurorului General interimar al

Republicii Moldova din 08 iunie 2016, având calitatea de bănuită și învinuită, iar

ulterior fiindu-i chiar înaintată învinuirea pe faptul că, activând în funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău, ar fi comis acțiuni care au subminat

autoritatea și prestigiul justiției, discreditând înalta funcție de judecător,

pronunțând cu bună-știință o hotărâre contrară legii.

i-a fost neîntemeiat și ilegal incriminată comiterea unei infracțiuni din categoria

cel mai puțin grave care, potrivit art. 307 alin. (1) din Codul penal, care se

pedepsea cu amendă în sumă de la 650 la 1150 de unități convenționale sau cu

închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5

ani. Iar, din materialele cauzei rezultă că, în cadrul dosarului penal, Domnica

Manole a fost audiată atât de către organul de urmărire penală și procuratură, cât

și în cadrul cercetării judecătorești.

la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că la baza învinuirii

reclamantei a fost pus faptul că aceasta a emis o hotărâre, care ulterior a fost casată

de către instanța ierarhic superioară.

Hotărârea nr. 12 din 28 martie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a

articolului 307 din Codul penal (răspunderea penală a judecătorilor), cât și Opinia

Amicus Curiae a Comisiei de la Veneția, (CDL-AD(2017)002) referitor la

răspunderea penală a judecătorilor, adoptată în cadrul celei de-a 110-a sesiuni

plenare (Veneția, 10-11 martie 2017).

judiciare nu trebuie să depindă doar de soluția pronunțată pe această cauză în

instanța superioară. Simplul fapt că o hotărâre judecătorească este anulată în

instanța superioară nu înseamnă că judecătorul din instanța inferioară a încălcat

standardele profesionale sau a încălcat legea (§35 Opinia Comisiei de la Veneția

și §76 HCC nr. 12/2017).

faptelor sau apreciere a probelor de către judecători pentru a soluționa cauzele nu

trebuie să genereze răspunderea civilă, penală sau disciplinară, chiar și în caz de

neglijență ordinară. Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a

soluționa cauzele imparțial, potrivit propriei lor convingeri și interpretări a

faptelor, precum și în conformitate cu legea aplicabilă. Răspunderea civilă (sau

penală) poate limita discreția unui judecător de a interpreta și de a aplica legea.

Prin urmare, răspunderea judecătorilor nu trebuie să se extindă asupra interpretării

legale pe care o adoptă în procesul de examinare judiciară. Doar erorile săvârșite

în mod intenționat, cu abuzul deliberat sau, fără îndoială, cu neglijență repetată

sau gravă ar trebui să se soldeze cu acțiuni disciplinare și sancțiuni, răspundere

penală sau răspundere civilă (§68 HCC nr. 12/2017).

22

determinat adoptarea unei hotărâri într-o anumită cauză, hotărâre judecătorească

care a fost anulată sau modificată, nu pot servi în calitate de temei decisiv pentru

sancționarea judecătorului. Aplicarea actelor normative, fiind sarcina primară a

instanțelor judecătorești, în cazul în care vine în contradicție cu respectarea

drepturilor fundamentale ale persoanei, devine imputabilă judecătorului doar în

consecința exercitării atribuțiilor cu rea-credință sau neglijență la efectuarea

actului de justiție (§86 HCC nr. 12/2017).

știință” legiuitorul a stabilit expres că judecătorul poate fi tras la răspundere

penală pentru această componență de infracțiune doar exclusiv în cazul în care

este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentința, decizia sau

încheierea contrar prevederilor legale. Răspunderea penală a judecătorului în

temeiul articolului 307 din Codul penal poate fi compatibilă cu principiul

independenței judecătorului doar în urma unei interpretări restrictive și doar în

baza unor probe incontestabile, care ar demonstra intenția judecătorului în

emiterea actului judecătoresc contrar legii. Judecătorii din cadrul judecătoriilor,

curților de apel și Curții Supreme de Justiție pot fi trași la răspundere penală în

temeiul art. 307 din Codul penal doar în cazul în care este probată indubitabil,

dincolo de orice îndoială rezonabilă, intenția directă în pronunțarea unei hotărâri,

sentințe, decizii sau încheieri contrare legii (§§88, 92 și 98 HCC nr. 12/2017).

al bănuielii și învinuirii Domnicăi Manole în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 307 alin. (1) din Codul penal, precum și atestă gravitatea încălcărilor

procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța

de judecată. Or, de la bun început, adică de la emiterea ordonanței din 08 iunie

2016 de începere a urmăririi penale, urma a se cunoaște că pentru a fi bănuită și

învinuită de comiterea acestei infracțiuni urmează a fi prezente toate patru

elemente ale infracțiunii, inclusiv și latura subiectivă, care la infracțiunea

specificată la art. 307 din Codul penal se caracterizează prin intenție directă și

motivul comiterii infracțiunii.

Justiție consideră ca fiind grav faptul că organul de urmărire penală, în decursul a

mai mult de trei de ani (08 iunie 2016 – 09 august 2019), nu a constatat lipsa

laturii subiective în acțiunile întreprinse de Domnica Manole și că nu a existat

nicio componență de infracțiune.

pct. 110-115, la particularitățile de fapt ale speței deduse judecății, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că la cuantificarea despăgubirilor ce

urmează fi acordate reclamantei, urmează a fi luate în considerare consecințele

produse pe plan social și profesional, imaginea persoanei acesteia și reputația

profesională, precum și durata în timp a încălcărilor drepturilor.

prejudiciului moral este faptul că anumite organizații internaționale au recunoscut

caracterul politic al urmăririi penale. În concret, Delegația Uniunii Europene în

23

Republica Moldova a recunoscut printr-un document că decizia Consiliului

Superior al Magistraturii în cazul judecătoarei Domnica Manole nu pare să fie în

conformitate cu Legea privind statutul judecătorilor și pare să încalce standardele

europene.

ceea ce privește decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o demite pe

judecătoarea Manole, înțelegem că această hotărâre a fost bazată numai pe avizul

oferit de Serviciul de Informații și Securitate și că, în acest sens, judecătoarei

Manole i-a fost refuzat accesul la justiție. Această decizie nu pare să fie în

concordanță cu Legea privind statutul judecătorilor în ceea ce privește motivele

posibile ale concedierii unui judecător. În schimb, pare să încalce standardele

europene conform cărora un judecător nu poate fi eliberat din funcție decât dacă

există o procedură disciplinară care ar trebui definită cu suficientă claritate. Mai

mult. Judecătorul trebuie să aibă toate garanțiile unui proces echitabil, precum și

dreptul de a contesta decizia motivată și sancțiunea proporțională. Circumstanțele

și modalitatea acestei decizii, la fel ca dosarele penale deschise pe numele

judecătoarei Manole, dar și împotriva altor judecători pentru hotărârile luate în

cadrul exercitării funcției pot avea consecințe grave asupra independenței

sistemului judiciar.”

procurorului de renunțare a învinuire, dar și temeiul de emitere a sentinței de

achitare în privința reclamantei demonstrează că ancheta împotriva acesteia nu a

avut un scop strict juridic, ci a fost folosită ca un instrument de intimidare și/sau

eliminare din sistemul judiciar, ca o răzbunare pentru hotărârea adoptată de către

aceasta prin care a obligat Comisia Electorală Centrală să adopte o hotărâre cu

privire la inițierea referendumului republican constituțional pentru revizuirea

Constituției Republicii Moldova.

fost inițiat într-un context politic sensibil, ce ține de inițierea referendumului

republican constituțional pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova.

expuse supra au avut pentru reclamantă un impact psihologic și social, manifestat

prin sentimentul de nedreptate și umilință, cauzat de faptul că a fost îndepărtată

pe nedrept dintr-o funcție pentru care a muncit ani de zile.

acesteia în calitate de bănuită, învinuită și inculpată, punerea sub învinuire pe

nedrept de comiterea unei infracțiuni a avut un impact profesional și social cu un

efect profund, afectându-i nu doar cariera, ci și relațiile personale, iar aceste

acțiuni au fost susceptibile să-i producă reclamantei suferințe morale, de natură

să lezeze demnitatea și onoarea acesteia. Or, fiind expusă unei mediatizări intense

și unei etichetări publice, chiar dacă ulterior a fost achitată, aceasta s-a confruntat

cu marginalizare profesională și socială, fiind privită cu suspiciune de către colegi,

foști colaboratori ai sistemului judiciar, dar și de societate în general.

24

contureze, în opinia publicului cititor, o percepție negativă asupra reputației

reclamantei care la data pornirii urmăririi penale deținea funcția de judecător, și

să intensifice suferințe morale ce constă în atingerea valorilor ce definesc

personalitatea umană și creditul moral. Or, multitudinea articolelor de presă

publicate în mod repetat pe parcursul desfășurării procesului penal, au creat o

percepție publică nefavorabilă despre personalitatea reclamantei. Iar postările și

dezbaterile media și sociale au amplificat efectul negativ al acestor acuzații,

afectând credibilitatea și integritatea profesională a reclamantei.

152.Un alt aspect esențial este faptul că, însăși Procuratura a contribuit activ

la crearea și menținerea unei imagini publice defavorabile, prin comunicate de

presă în care s-a insistat asupra vinovăției reclamantei înainte de o hotărâre

definitivă a instanței, fapt ce a afectat principiul prezumției de nevinovăție,

garantat de Constituția Republicii Moldova și de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

marginea cazului magistratei Domnica Manole, a influențat, la rândul său, opinia

publică și a dus la stigmatizarea profesională și personală a reclamantei, creând

totodată presiuni asupra instanței, care s-a aflat în fața unei opinii publice deja

formate împotriva judecătoarei.

și unui linșaj mediatic organizat, alimentat inclusiv de autorități, ceea ce a

amplificat prejudiciul moral suferit. Aceste sentimente fiind fortificate în timp,

deoarece reclamanta a trăit sub o presiune constantă timp de peste trei ani (2016-

2019), în așteptarea unui verdict care să-i reabiliteze onoarea.

experiențe este deosebit de grav, mai ales în cazul unei persoane care și-a construit

întreaga carieră pe integritate și profesionalism în domeniul justiției, fiind

promovată chiar și în funcția de judecător al unei curți de apel.

reclamantei, ca judecător al Curții de Apel Chișinău, a fost grav afectată, iar

încrederea pe care o avea în sistemul de justiție, putere pe care a servit-o și în

cadrul căreia a construit o carieră de succes, a fost profund zdruncinată. În cazul

dat, sentimentul de nedreptate, neputință și stigmatizare poate conduce la stări de

anxietate, depresie și chiar izolare socială, afectând calitatea vieții și perspectivele

profesionale ale reclamantei.

referință, dar și principiului general al echității, Completul de judecată ajunge la

concluzia că suma de 800 000 de lei, încasată de către prima instanță și menținută

de instanța de apel, este una disproporționată în situația juridică analizată.

reclamantei, în sensul că acțiunile desfășurate în perioada urmării penale i-au lezat

drepturile și libertățile fundamentale ale omului și că vătămarea acestor drepturi

25

rezidă întru-un prejudiciu moral, nu pot fi negate, corespund realității și sunt

întemeiate. Cu toate acestea, în circumstanțele speței deduse judecății, acestea nu

justifică existența și întinderea unui asemenea prejudiciu moral, precum cel

încasat de către instanțele ierarhic inferioare.

constă în efectul negativ suferit în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii, prin care s-au adus atingere unor drepturi personale

nepatrimoniale. Prin urmare, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se

încalcă valorile ocrotite de legea fundamentală privind demnitatea, onorare, și alte

valori sociale consacrate.

despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral presupune o anumită

aproximare, instanța de judecată, la determinarea cuantumului acestuia, trebuie să

aibă în vedere criteriile de apreciere, precum ar fi: consecințele negative suferite

de cel în cauză pe plan fizic și emoțional, importanța valorilor morale lezate,

măsura în care acestea au fost afectate etc.

moral este și criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o

justă și integrală despăgubire.

a Libertăților Fundamentale, precum și în lumina jurisprudenței constante a Curții

Europene, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

argumentele recurenților, precum că din materialele cauzei, nu rezultă că în

privința reclamantei Domnica Manole, la etapa urmăririi penale, au fost aplicate

anumite măsuri procesuale de constrângere privative de libertate, precum și nici

nu a fost adoptată o sentință ilegală de condamnare care ar fi generat o privațiune

de libertate, or, în lumina art. 11 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 1545/1998, durata

aflării nelegitime a persoanei în detenție constituie inter alia un criteriu ce

urmează a fi luat în considerare la determinarea cuantumului prejudiciului moral.

învinuită Domnica Manole, instanța de recurs notează că infracțiunea prevăzută

la art. 307 alin. (1) din Codul penal, și anume pronunțarea unei sentințe, decizii,

încheieri sau hotărâri contrare legii (în redacția legii penale în vigoare la data

intentării urmăririi penale în privința reclamantei – 08 iunie 2016) făcea parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, în acord cu prevederile art. 16 alin. (3)

din Codul penal, pentru care legea penală prevedea pedeapsa maximă cu

închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv.

la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată,

Completul de judecată constată că, din materialul probator administrat la dosar,

26

nu rezultă că în privința Domnicăi Manole ar fi fost comise anumite încălcări

procesuale care, în principiu, ar putea justifica acordarea unor despăgubiri mai

mari decât în alte situații comparabile, din punct de vedere juridic.

reclamanta a fost trasă la răspundere penală, ținând cont de gravitatea infracțiunii

de a cărei săvârșire a fost învinuită, și anume, de infracțiune mai puțin gravă, de

durata urmăririi penale și examinarea cauzei penale, de la 08.06.2016-09.08.2019,

de rezonanța care a avut-o în societate informația despre pornirea urmăririi și

examinarea cauzei penale, de suferințele morale cauzate reclamantei ce constă

generic în atingerea valorilor ce definesc personalitatea umană și creditul moral,

de măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice

cauzate, de principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate Domnicăi Manole, instanța

de recurs conchide că suma de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, constituie

un cuantum ce ar compensa suferințele avute și poate fi interpretată drept o

satisfacție echitabilă reclamantei, totodată fiind corelativă și comparabilă cu

practica judiciară a Curții Supreme de Justiție în cazuri similare, în care

reclamanții care au înaintat acțiuni în temeiul Legii nr. 1545/1998 dețineau, la fel,

funcția de judecător (cauza Munteanu Dorin vs Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, nr. 2ra-85/23 – https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=73951;

cauza Popa Gheorghe vs Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova,

nr. 2ra-1022/19 – https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=51346).

una suficientă pentru a oferi reclamantei satisfacție morală pentru prejudiciile

morale suferite, cu respectarea principiului proporționalității și a justului echilibru

între natura valorilor nepatrimoniale lezate și sumele acordate. Or, scopul

acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții

morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei satisfacții patrimoniale.

Prejudiciul moral trebuie să fie compensatoriu, și nu punitiv.

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea

este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își

expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a

motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez v. Franța

[MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas v. Grecia, nr. 21268/16

din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie

2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

27

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns

detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație

presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns

specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul

procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14

din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica

Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate

de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de a modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral,

prin diminuarea sumei de la 800 000 (opt sute mii) lei la suma de 300 000 (trei

sute mii) de lei, iar în rest – de a menține decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova

și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Modifică decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale

instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce

ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea

sumei de la 800 000 (opt sute mii) lei la suma de 300 000 (trei sute mii) de lei.

În rest, menține decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

28