2ra-85/23 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală

Dosarul nr.2ra-85/23 2-20053947-01-2ra-19012023 Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: R. Pascari) Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca) D E C I Z I E 04 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Complet de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Stela Procopciuc Oxana Parfeni Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursurile declarate de către Ministerul Justiției, Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Dorin împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Șendrea Nicu cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, prin care s-au respins apelurile declarate de Munteanu Dorin, Ministerul Justiției și Șendrea Nicu, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, c o n s t a t ă : La 20 mai 2020, Munteanu Dorin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii solicitând încasarea sumei de 3 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, 379 708,98 lei cu titlu de prejudiciu material,

inclusiv 45 826,00 cu titlu de coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada de 01.02.2017 - 27.11.2019, suma de 258 882,89 cu titlu de penalitate la salariu în mărime totală 1 de 468 990,90 lei, calculat pentru perioada 01.02.2017-01.05.2019, reținut de angajator în perioada 01.05.2019 - 01.11.2019 și suma de 75 000,00 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică achitate în procesul penal și în procesele conexe acestui proces penal. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 martie 2021, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Șendrea Nicu.

La 22 noiembrie 2021, Munteanu Dorin a depus cerere de concretizare a pretențiilor invocând că, la 24 ianuarie 2017, Procurorul General, Eduard Harunjen a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Munteanu Dorin. În solicitare, Procurorul General a invocat acțiunile ilicite ale judecătorului Munteanu Dorin, exprimate prin pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri contrare legii, prin care a respins demersul procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv în privința unui învinuit la data de 09.12.2016.

Prin hotărârea CSM nr.77/4 din 31.01.2017, s-a admis sesizarea Procurorului General, inclusiv dispunându-se suspendarea din funcție a reclamantului. La 31 ianuarie 2017, Procurorul General a pornit urmărirea penală în cauza nr.2017978036, în privința lui Munteanu Dorin, în baza art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin ordonanța de punere sub învinuire a Procuraturii Anticorupție din 10 martie 2017 a fost pus sub învinuire, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal. La 25 mai 2017, cauza penală a fost expediată în instanța de judecată. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.11.2019, Munteanu Dorin a fost achitat, din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Reclamantul consideră că, dispune de dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de Legea nr.1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

În calitate de probe care confirmă prejudicierea sa prin tragerea ilegală la răspundere penală, precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile acestuia a invocat: - ordonanța de pornire a urmăririi penale în cauza nr.2017978036 din 31.01.2017 de către Procurorul General, Eduard Harunjen; - ordonanța de punere sub învinuire a reclamantului pentru comiterea pretinsei infracțiuni prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod penal, emisă la 10.03.2017 de procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Munteanu; - ordonanța de modificare și completare a învinuirii din 25.05.2017 de procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Munteanu; - încheierea judecătorului de instrucție nr.11-579/17 din 08.02.2017, emisă în cadrul cauzei penale nr.2017978036, prin care s-a dispus admiterea demersului procurorului și autorizarea folosirii datelor obținute în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor 2 telefonice efectuate de pe nr.060238178, ce este utilizat de către Papuc Nicolae, consemnate în procesul-verbal din 31.01.2017 și anexele sale înregistrate pe suporturile electronice nr. 25849 din 13.12.2016 și nr.26497 din 20.12.2016, executate în cadrul cauzei penale nr.2014022917, în cauza penală cu nr.2017978036; - decizia Curții de Apel Chișinău din 09.08.2017,

prin care s-a dispus admiterea recursului declarat de avocatul Vasile Foltea și învinuitul Munteanu Dorin, fiind casată încheierea judecătorului de instrucție nr.11-579/17 din 08.02.2017, în cauza penală nr.2017978036, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care a fost respins demersul procurorului în procuratura mun.

Chișinău, Victor Cazacu din 08.02.2017 privind autorizarea folosirii datelor obținute în urma efectuării măsurilor suspectate de investigații dintr-o cauză penală în alta, ca neîntemeiat; - sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.11.2019 prin care s-a dispus achitarea lui Munteanu Dorin, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - raportul de evaluare psihologică al reclamantului, nr.20-1 din 10.02.2020; informația anunțată public de Procuratura Generală, prin care se confirmă că, cauza penală pornită în privința judecătorului Munteanu Dorin face parte din lista celor 38 de dosare, care ar fi fost deschise pe motive politice și în care există suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă.

Reclamantul a susținut că, în perioada aflării cauzei penale pe rolul organului de urmărire penală și al instanțelor judecătorești, era obligat de a se prezenta la citații și de a participa la diverse acțiuni procesuale, în privința acestuia fiind aplicată măsura procesuală de constrângere sub formă de suspendarea provizorie din funcție. Astfel, urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, i-a fost încălcat dreptul fundamental de a nu fi urmărit penal, în lipsa unei fapte infracționale. Reclamantul a susținut că prin recunoașterea în calitate de învinuit, i s-a adus atingere dreptului prevăzut la art.53 din Constituție, iar suferințele psihice provocate urmează a fi compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Ca rezultat, a acordului Consiliului Superior al Magistraturii de dare la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală și suspendarea din funcție, tragere la răspundere penală în cauza nr.2017978036 pornită pe motive politice, a suferit un prejudiciu moral și material considerabil. La 24 ianuarie 2017, Procurorul General a adresat CSM sesizarea privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea reclamantului, care la acel moment deținea funcția de judecător în Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin hotărârea CSM nr.77/4 din 31.01.2017, s-a admis sesizarea Procurorului General referitor la eliberarea acordului privind pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, inclusiv suspendarea din funcție a acestuia până la rămânerea definitivă a hotărârii. Cerere de suspendare a executării hotărârii CSM nr.77/4 din 31 ianuarie 2017, în partea care vizează soluția privind suspendarea din funcție a judecătorului 3 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru Dorin Munteanu a fost respinsă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16.02.2017.

În temeiul informațiilor dezvăluite intenționat de procurori, în mass-media au fost publicate mai multe articole, care reflectau activitățile de urmărire penală derulate în privința reclamantului, cu specificarea faptului că acesta ar fi comis o infracțiune gravă, încălcându-se dreptul reclamantului de a beneficia de protecția oferită de art. 8 CEDO. Procurorii au respins cererile formulate de apărare la momentul terminării urmăririi penale, prin care se urmărea administrarea probatoriului care demonstrau nevinovăția reclamantului.

Nu au așteptat soluțiile necesare pe marginea recursurilor și contestațiilor formulate de învinuit, inter alia: anexarea materialelor care confirmă faptul contestării, de către învinuitul Dorin Munteanu, a hotărârii CSM nr.76/4 din 31.01.2017 la Curtea Supremă de Justiție; anexarea materialelor care confirmă faptul ridicării excepției de neconstituționalitate a art.23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și a încheierii CSJ prin care a fost suspendat procesul civil pornit la cererea învinuitului Dorin Munteanu; anexarea materialelor care confirmă faptul declarării ca admisibilă, de către Curtea Constituțională, a cererii învinuitului Dorin Munteanu privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii; audierea în calitate de martori a judecătorilor Curții de Apel Chișinău care au semnat decizia din 22.12.2016 în dosarul nr.16r-1241/16, prin care a fost anulată încheierea judecătorului de instrucție Dorin Munteanu din 09.12.2016, deoarece aceștia abuziv au încălcat procedura reglementată de art.312 alin. (4) din Codul de procedură penală și au efectuat controlul judiciar nu în limita materialelor prezentate de procuror și examinate de către judecătorul de instrucție.

Mai mult, judecătorii au comis un abuz de drept și nu au emis o încheiere motivată prin care să fie constatate care sunt acele „circumstanțe excepționale”, inexistente la momentul examinării demersului de către judecătorul de instrucție, care au permis examinarea inclusiv a altor materiale prezentate de procuror; ridicarea de la Judecătoria Centru, mun.

Chișinău a înregistrării audio a ședinței la care a fost examinat demersul procurorului Șendrea Nicu prin care a fost solicitat aplicarea măsurii preventive arestul în privința lui Aghenia, precum și stenografierea exactă a conținutului acesteia în vederea stabilirii motivului pentru care acest demers a fost admis parțial și ce indicații a formulat judecătorul de instrucție ca fiind necesar a fi îndeplinite în interiorul termenului de arest stabilit lui Aghenia; ridicarea de la Curtea de apel Chișinău a înregistrării audio a ședinței la care a fost examinat recursul procurorului Nicu Șendrea împotriva încheierii judecătorului de instrucție Dorin Munteanu din 09.12.2016, precum și stenografierea exactă a conținutului acesteia în vederea stabilirii motivului pentru care acest recurs a fost admis parțial; care au fost ”circumstanțele excepționale” invocate de procuror ce au împiedicat prezentarea materialelor suplimentare la faza examinării de către judecătorul de instrucție a demersului de prelungire a măsurii preventive în privința lui Aghenia; ridicarea din dosarul penal nr.2014022917 a materialelor care confirmă ori infirmă versiunea înaintată de Aghenia (operată de avocatul acestuia) precum că anterior ar fi fost reținut în acest dosar pentru 72 ore, 4 însă a fost eliberat prin ordonanța de către procurorul Șendrea Nicu contra unor sume de bani;

acordarea posibilității de realizare de către învinuitul Dorin Munteanu a dreptului de contestare, în termen de 15 zile, la Curtea de Apel Chișinău a încheierii judecătorului de instrucție în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 08.02.2017, prin care s-a dispus autorizarea folosirii datelor obținute în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigații executate în cauza nr.2014022917 în cauza penală nr.2017978036, deoarece a fost emisă cu încălcarea vădită a prevederilor art.1325 alin.(9) CPP; solicitarea informației de la autoritățile competente privind costurile reale ale procedurilor de căutare a învinuitului Aghenia în perioada de după anularea de către Curtea de Apel Chișinău a încheierii emise de învinuit la 09.12.2016 și pornirea dosarului de căutare nr.2017020026, pentru a fi posibil de apreciat obiectiv dacă în acest caz, în acțiunile învinuitului Dorin Munteanu, sunt prezente elementele semnului calificativ ”urmări grave”; solicitarea informației privind stadiul la care se află în prezent cauza penală nr.2014022917, deoarece apărarea deține informații, neconfirmate documentar, privind expedierea acesteia în judecată pentru examinare în fond; solicitarea informației dacă imobilul din str. Frumoasa, 21/1, a fost pus sub sechestru în vederea recuperării prejudiciului pretins a fi cauzat părții vătămate Umanschi Maria.

Reclamantul a indicat că, aceste informații erau importante pentru a fi posibil de apreciat obiectiv dacă în acțiunile lui Dorin Munteanu, sunt prezente elementele semnului calificativ „urmări grave”; solicitarea informației dacă contractul nr.3645 din 06.06.2014, încheiat între Umanschi Maria și Aghenia, a fost sau nu declarat nul de către o instanță de judecată în ordinea prevăzută de codul civil, această informație fiind importantă pentru a fi posibil de apreciat obiectiv dacă în acest caz, în acțiunile lui Dorin Munteanu, erau prezente elementele semnului calificativ „urmări grave”; solicitarea informației privind rezultatele examinării demersului avocatului Staruș Denis în interesele lui Aghenia, depus la Centrul Național Anticorupție și care ulterior a fost expediat pentru examinare în adresa Procuraturii Generale.

Prin Raportul de evaluare psihologică nr.20-1 din 10.02.2020 s-a confirmat că, reclamantul prezintă simptomele traumei psihice: modificări la nivel emoțional (anxietate, tristețe, depresie mascată, sentimentul vinei, rușine)', simptome fizice (dificultăți de somn, alimentație, scăderea nivelului de energie); simptome de natură cognitiv-comportamentală și rațională (ostilitate, izolare), diminuarea capacității de a gestiona problemele cu care se confruntă; că drept factori generatori ai traumei psihice pot fi considerate situațiile de abuz psihic, perceput în legătură cu procesul penal pornit la 31.01.2017 în privința reclamantului, calificat drept incorect, trucat și umilitor, precum și pierderea locului de muncă, care i-au provocat suferințe fizice, morale și psihice; că există o relație de cauzalitate între evenimentele traumatice și starea psiho-emoțională actuală a reclamantului; că prin acțiunea procesuală de accesare, extragere și prelucrare a datelor personale care vizează reclamantul Munteanu Dorin și membrii familiei acestuia de către Procuratura Anticorupție, stocate în Registrul de stat al Populației, cu anexarea fișei personale a acestuia la materialele cauzei penale, au fost încălcate prevederile art.15 Cod de procedură penală și prevederile Legii privind protecția datelor eu 5 caracter personal.

Astfel, anexarea acestui înscris la materialele cauzei penale, care consemnează date privind culoarea ochilor, înălțimea, grupa sangvină, date privind părinții, soția și copii minori, etc. depășește limitele necesarului procesual; că prin acțiunea procesuală de accesare și prelucrare a categoriei speciale de date cu caracter personal care vizează reclamantul Munteanu Dorin, care se referă la starea sănătății mentale, precum și aflarea acestuia la evidența medicului narcolog, instituțiile abilitate au fost informate despre statutul de învinuit al acestuia; că la dosarul penal au fost anexate fără nici o justificare copiile tuturor materialelor din dosarul personal al lui Munteanu Dorin, pe 240 file, solicitat de procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, care nu erau în conexiune cu învinuirea formulată în privința acestuia; că procurorii au solicitat, nejustificat, la 28.04.2017 Direcției Generale Operative a Centrului Național Anticorupție efectuarea a măsurii speciale de investigații, culegerea informațiilor despre bunuri, venituri, tranzacțiile financiare, anturaj, etc., inclusiv referitor la Munteanu Dorin.

Această acțiune depășește limitele învinuirii formulate în privința reclamantului și l-au plasat nejustificat în atenția și monitorizarea operativă a organelor care exercită activitatea specială de investigații. Pornirea urmăririi penale, tragerea sa la răspundere penală, suspendarea provizorie din funcție, precum și justiția televizată manifestată prin mediatizarea cazului penal, a implicat atât suferințe psihice, cât și prejudicii materiale, determinate de necesitatea deplasării la sediile organului de urmărire penală, judecătoriei de fond și de apel, precum și angajarea avocaților în vederea acordării asistenței juridice, în legătură cu acuzațiile de comiterea unei pretinse fapte prejudiciabile.

Acțiunile ilegale admise de procurori, inclusiv perioada îndelungată pe parcursul căreia reclamantul a fost persecutat penal, fiind supus măsurii procesuale de constrângere sub formă de suspendare provizorie din funcție, în timp ce evident nu era vinovat de fapta incriminată, dar și faptul că reieșind din informația anunțată public de Procuratura Generală în februarie 2020, se confirmă că cauza penală pornită în privința judecătorului Munteanu Dorin face parte din lista celor 38 de dosare, care ar fi fost deschise pe motive politice și în care există suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă - motivează pretenția acestuia de a solicita repararea prejudiciului moral și material.

Reclamantul a invocat că având un stagiu de muncă îndelungat în cadrul sistemului de drept și judecătoresc, bucurându-se în familie și societate de reputație impecabilă, a suferit grav în urma acțiunilor neadecvate ale procuraturii, care de la bun început au apreciat neobiectiv circumstanțele cauzei, fiind impus să- și demonstreze nevinovăția sa. Perioada îndelungată a urmăririi penale și a judecării cauzei penale i-a cauzat stres legat de soarta sa incertă și perspectiva reală de a fi pedepsit penal ilegal. Durata îndelungată a cercetărilor în cauza penală, în condițiile în care lipsea temeiul legal de tragere la răspunderea penală, au cauzat reclamantului suferințe emoționale și psihice grave, deoarece aflarea sub urmărire penală i-a redus considerabil șansele să-și realizeze cariera profesională, fapt confirmat prin Raportul de evaluare psihologică nr.20-1 din 10.02.2020.

6 Consideră reclamantul că, despăgubirea adecvată și echitabilă pentru suferințele morale suferite în perioada celor 3 ani de persecutare penală ilegală, constituie suma de 3 000 000 de lei, conform calculului: 1 000 000 lei x 3 ani = 3 000 000 de lei. La caz, este prezentă eroarea judiciară manifestată de procurori, care au încălcat principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere, în condițiile în care l-au pus sub învinuire contrar prevederilor legale. Pentru a-și demonstra nevinovăția a fost nevoie de aproape 3 ani de zile, condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului trebuie să fie primordial apărate și garantate.

Pe parcursul exercitării urmăririi penale, procurorii au acționat prin încălcarea deliberată a normelor procedurale, fapt care indică la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil prevăzut de art.6 CEDO, fiindu-i create obstacole morale și fizice, pierdere de timp, energie, stres și suferință psihică, dar și pierderi materiale, aceste concluzii fiind susținute prin constatările făcute de instanța de fond, care a statuat în sentința de achitare că, în acțiunile reclamantului lipsește faptul infracțiunii prevăzute de art. 307 Cod penal.

Astfel, invocă reclamantul a fost privat de posibilitatea de a desfășura activitate profesională în calitate de judecător și a încasa salariu, care constituia principala lui sursă de venit, motiv pentru care, suma totală a prejudiciului material cauzat de acțiunile ilicite ale procuraturii sub forma plăților salariale reținute pentru perioada suspendării provizorii din funcție începând cu 31.01.2017 până la 18.12.2019, constituia 640 862,43 lei. În perioada de 34 luni și 18 zile, care a succedat suspendarea sa din funcție la 31.01.2017, sumele care i se calculau în calitate de venit salarial, rămâneau pe conturile angajatorului, el neavând nici o posibilitate de a se folosi și de a gestiona aceste sume.

Reclamantul a indicat că, în toată perioada în care a fost persecutat penal, salariul era unica sursă de venit, iar în urma reținerii salariului de către angajator în perioada anilor 2017-2019, i-au fost cauzate daune morale, fiindu-i denigrată imaginea în fața colectivului. De asemenea, reclamantul consideră că, urmează a fi încasat coeficientul de inflație la sumele de bani-câștigul mediu lunar, care au fost reținute de angajator în perioada anilor 2017 - 2019, precum și penalitatea în mărime de 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere în perioada ultimelor 6 luni în care salariul și îndemnizația de concediu ale judecătorului Munteanu Dorin (calculate pentru perioada 01.02.2017 - 01.05.2019) au fost reținute din vina angajatorului, conform deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 330 Codul muncii, coeficientul de inflație constituind suma totală de 45 826,55 lei.

În perioada 01.02.2017-01.05.2019 (27 luni), a fost lipsit din vina angajatorului de dreptul de a i se achita salariul în mărime totală de 468 990,90 lei, urmează a fi încasat în beneficul său penalitatea în sumă de 0,3 la sută din această sumă neplătită în termen pentru ultimele 6 luni (01.05.2019-01.11.2019) în mărime totală de 258 882,98 lei.

Invocă că, în faza preliminară a procedurilor, care s-au desfășurat în fața 7 Consiliului Superior al Magistraturii, având ca obiect examinarea chestiunii privind darea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală și suspendarea din funcție; în faza procedurilor de examinare de către Curtea Supremă de Justiție a contestației depuse împotriva deciziilor CSM privind darea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală și suspendarea din funcție; precum și în faza procedurilor de urmărire penală, reclamantul nu a avut parte de un proces echitabil și de o anchetă eficientă, așa cum este definit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă.

Motivele care au stat la fundamentul acestor devieri i-au devenit clare în februarie 2020, când, în conformitate cu informația anunțată public de Procuratura Generală, s-a confirmat că, cauza penală pornită în privința judecătorului Munteanu Dorin face parte din lista celor 38 de dosare, care ar fi fost deschise pe motive politice și în care există suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă. În acest sens, notează că, aspectele invocate în fața Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, dar și în fața procurorilor prin cererile, contestațiile și plângerile formulate, au fost tratate ca irelevante, refuzându-i-se solicitările care vizau, în special, administrarea probatoriului care-i demonstrau nevinovăția.

Reclamantul a susținut că, felul în care a fost tratat, precum și mecanismul punitiv declanșat în privința sa imediat ce a respins demersul unui procuror de a menține în arest o persoană într-un dosar aflat la controlul conducerii Procuraturii Generale, i-a permis acestuia să creadă că a fost persecutat pe motive politice, argumentele în acest sens fiind reflectate în contestația formulată la Curtea Supremă de Justiție și în plângerea depusă la CEDO, pe parcursul procesului penal pornit în privința sa. Reclamantul consideră că, autoritățile Statului, în persoana: Procurorului General, Procuraturii Anticorupție, Consiliului Superior al Magistraturii și Curții Supreme de Justiție - au acționat intenționat, ca părți ale unui mecanism autoritar de persecutare a sa, pentru neacceptarea demersurilor nefondate de menținere a persoanelor în arest.

Anume din aceste considerente, în comunicatul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27.06.2019, reclamantul Munteanu Dorin a fost catalogat ca persoană persecutată politic, iar prin scrisoarea informativă din 15.05.2019, i-a fost comunicat că, cererea lui Munteanu Dorin împotriva Republicii Moldova, în care au fost sesizate abuzurile comise de autorități în privința sa, este pendinte la CEDO.

Totodată, a invocat că, a suportat cheltuieli de asistența juridică în procesele intentate: la Curtea Supremă de Justiție contra Consiliului Superior al Magistraturii prin care a cerut anularea hotărârilor ilegale nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017 de dare a acordului la pornirea urmăririi penale, tragere la răspundere penală și suspendare din funcție în dosarul civil de contestare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; la Curtea Constituțională a Moldovei, pentru a supune controlului constituționalității dispozițiilor alin. (2) art. 23 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în dosarul civil de contestare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017; la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Munteanu Dorin 8 vs. Republica Moldova privind încălcarea drepturilor fundamentale în procesul admiterii sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului în Judecătoria Centru, mun.

Chișinău Dorin Munteanu. La acest compartiment, reclamantul precizează că, și acțiunea de renunțare la acuzare din partea procurorilor a fost rezultatul intervenției apărării cu o cerere desfășurată, care a rămas în regim de așteptare la acuzatorul de stat o perioadă de aproape 3 luni (din momentul depunerii cererii la 26.07.2019 până la momentul renunțării de către procuror la acuzare la 11.10.2019). Anume aceste inacțiuni ilegale, manifestate prin încălcarea de către autorități a prevederilor art.6 CEDO, au determinat represiunile ilegale la care a fost supus reclamantul într-o perioadă îndelungată și, în final, suferințele morale și materiale cauzate acestuia.

Reclamantul a susținut că, nu i-a fost asigurat dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, iar procurorii au admis ingerințe nejustificate în exercitarea acestui drept în măsura în care acest amestec nu era prevăzut de lege, această măsură nefiind necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora. În temeiul informațiilor dezvăluite de procurori, în mass-media au fost publicate mai multe articole, care reflectau într-o lumină incomodă activitățile de urmărire penală derulate în privința reclamantului, cu specificarea faptului că acesta este judecător și că acestea ar fi coruptibile.

În partea ce ține de stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat, consideră că este relevantă ”Opinia privind satisfacția echitabilă”, exprimată de președintele Curții Supreme de Justiție și Șeful adjunct al Direcției Agent Guvernamental al Ministerul Justiției (Buletinul Curții Supreme de Justiție, nr.8-9, 2012, pag.28), potrivit căreia, reieșind din jurisprudența CEDO, instanțele judecătorești ar putea să acorde satisfacție morală la constatarea violării drepturilor și libertăților fundamentale și anume pentru violarea art.6 și art.8 CEDO și repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Legea nr.1545.

Astfel, reclamantul indică că la aprecierea întinderii prejudiciului moral care urmează a fi compensat reclamantului în legătură cu violarea art.6 și art.8 CEDO în cadrul fazei de urmărire penală, precum și în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală, urmează a se lua în considerare că: lui Munteanu Dorin i-a fost imputat neîntemeiat comiterea unei fapte prejudiciabile grave, sancțiunea căreia prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani; mediatizarea de către Procuratura Generală a aspectelor penale a cazului au defăimat calitatea oficială de persoană publică a reclamantului, care deținea funcția de judecător; inițierea procedurilor de suspendare din funcție a reclamantului, soldate cu aplicarea în privința acestuia a acestei măsuri procesuale de constrângere i-au cauzat atât prejudicii materiale, cât și morale, care s-au materializat prin interzicerea reclamantului de a munci pe profilul profesional și de a realiza posibilității de avansare în carieră; perioada îndelungată a procedurilor 9 care s-au finalizat în final cu o sentință de achitare definitivă și irevocabilă: ianuarie 2017 - noiembrie 2019, l-au exclus forțat din circuitul profesional pe reclamant;

lezarea prin aceste acțiuni a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la viață privată a reclamantului, în special în faza finală a carierei profesionale de succes a acestuia, când pentru el conta enorm imaginea ireproșabilă de care se bucura în colectiv, a avut un rol decisiv și l-au demoralizat; faptul că reieșind din prevederile art.8 alin.(l) al Legii cu privire la statutul judecătorului, funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția activității didactice, științifice și de creație; mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administrației publice locale; activitatea de întreprinzător, desfășurată personal sau prin intermediul unui terț; calitatea de membru al organului de conducere al unei organizații comerciale - reclamantul a fost pus în situație de a nu se putea întreține și de a nu-și putea garanta minimul de existență; prin recunoașterea calității de învinuit și prin aplicarea măsurii procesuale de constrângere - suspendarea provizorie din funcție, reclamantului iau fost restrânse anumite drepturi constituționale legate de libertatea persoanei, dreptul la libera circulație, imposibilitatea legalizării unor acte (spre exemplu, de identitate), consemnarea faptului respectiv în cazierul judiciar.

Respectiv, fără a exista o hotărâre judiciară care ar statua asupra vinovăției de comiterea pretinselor fapte care-i sunt reproșate, reclamantului-magistrat i-au fost cauzate grave suferințe psihologice, cauzate de suspectarea de comiterea unei infracțiuni, precum și de imposibilitatea de a-și câștiga surse care i-ar permite să supraviețuiască; efectele catastrofale ale suspendării din funcție ce constituie în calitate de caz temeinic justificat și au produs pagube iminente, care s-au manifestat sub forma pierderii calificării și abilităților speciale ale reclamantului, deoarece acesta a fost exclus din circuitul de perfecționare profesională; existenței pericolului real al destrămării relațiilor familiare, ca rezultat al imposibilității întreținerii sale și a membrilor familiei, în special a celor 2 copii minori; degradării psihologice ca rezultat al caracterului nefondat și inventat al acuzațiilor; neîncrederii în sistemul organelor de drept.

Referitor la prejudiciul material cauzat ca rezultat al suportării de către reclamant a cheltuielilor în legătură cu asistența juridică de care a beneficiat pe parcursul procesului penal nr. 2017978036 (faza de urmărire penală și instanța de fond) menționează că, în calitate de probe, prin care se confirmă suportarea de către reclamant a cheltuielilor în legătură cu necesitatea de a angaja un avocat precum și necesitatea de a se deplasa la organul de urmărire penală, urmează a fi luate în considerare: contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, bonul de plată seria XL nr.145160 din 08.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747544 din 08.08.2019 și raportul de activitate al avocatului, prin care se justifică achitarea sumei de 20 090,00 (douăzeci mii, 00) lei, pentru asistența juridică în cadrul urmăririi penale la cauza nr.2017978036; anexa nr.1 la contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 03.02.2017; bonul de plată seria XL nr.145161 din 10.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747545 din 10.08.2019 și raportul de activitate al avocatului, prin care se justifică achitarea sumei de 15 000 lei, pentru asistența juridică în procesul de contestare la Curtea 10 Supremă de Justiție a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017;

anexa nr.2 la contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 13.06.2017; bonul de plată seria XL nr.145162 din 12.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747546 din 12.08.2019 și raportul de activitate al avocatului, prin care se justifică achitarea sumei de 20 000,00 lei, pentru asistența juridică în faza de judecare în fond de către Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) a cauzei penale nr.12-1-38052-30052017; anexa nr.3 la contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 27.06.2017 și raportul de activitate a avocatului prin care se justifică achitarea sumei de 10 000 lei, pentru asistența juridică în procesul exercitării de către Curtea Constituțională a Moldovei, a controlului constituționalității dispozițiilor art.23 alin.(2) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în dosarul civil de contestare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017, prin care s-a dispus examinarea în ședință închisă și admiterea sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului în Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Dorin Munteanu; anexa nr.4 la contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 09.05.2018; bonul de plată seria XL nr.145163 din 14.08.2019;

factura fiscală seria WA nr.0747547 din 14.08.2019 și raportul de activitate a avocatului, prin care se justifică achitarea sumei de 10 000 lei, pentru asistența juridică în faza de pregătire a cererii și reprezentare a intereselor reclamantului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Munteanu Dorin vs Republica Moldova privind încălcarea drepturilor fundamentale în procesul admiterii sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului Dorin Munteanu, care este pendinte la Curte.

În calitate de probe care confirmă suportarea cheltuielilor de judecată în legătură cu intentarea prezentului proces de recuperare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală, a invocat anexa nr.5 la contractul de asistență juridică nr.06/02- 2017 din 03.02.2017, încheiată la 17.11.2019, bonul de plată seria XL nr.145183 din 12.03.2020; factura fiscală seria WAnr.0747577 din 12.03.2020, prin care se confirmă achitarea sumei de 5 000 lei, precum și ordinul de încasare a numerarului din 07.11.2019 prin care se justifică achitarea sumei de 4000 lei pentru serviciile prestate de Centrul psihologic ”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare psihologică a lui Munteanu Dorin nr.20-1 din 10.02.2020.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 3 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cu titlu de prejudiciu material suma de 45 826,55 lei, în calitate de coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada 01.02.2017- 27.11.2019; suma de 258 882,98 lei cu titlu de penalitate la salariul în mărime totală de 468 990,90 lei, calculat pentru perioada 01.02.2017 - 01.05.2019, reținut de angajator în perioada 01.05.2019 - 01.11.2019; suma de 75 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în procesul penal de acuzare de comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin.(2) lit. c) Cod penal și în procesele conexe acestui proces penal, suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, 11 suportate în prezentul proces civil, suma de 4 000 lei pentru serviciile prestate de Centrul psihologic ”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare psihologică a lui Munteanu Dorin nr.20-1 din 10.02.2020.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, s-a admis în parte acțiunea înaintată de Munteanu Dorin către Ministerul Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Nicu Șendrea, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală în mărime de 3000000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral și 379708,98 lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 45826,00 cu titlu de coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada de 01.02.2017 - 27.11.2019, 258882,89 cu titlu de penalitate la salariul în mărime totală de 468990,90 calculat pentru perioada 01.02.2017-01.05.2019, reținut de angajator în perioada 01.05.2019-01.11.2019 și 75000,00 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenta juridică achitate în procesul penal și în procesele conexe acestui proces penal.

S-a încasat în beneficiul reclamantului Munteanu Dorin din bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Justiției, suma de 280000,00 lei (două sute optzeci mii lei 00 bani), inclusiv 250000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral și 30000,00 lei cu titlu de prejudiciu material pentru cheltuieli de asistență juridică achitată în procesul penal. În rest, s-a respins acțiunea înaintată de Munteanu Dorin, ca neîntemeiată. S-a admis în parte cererea înaintată de Munteanu Dorin privind compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 9000 lei, inclusiv 5000,00 lei pentru cheltuieli de asistență juridică și 4000 lei pentru serviciile prestate de Centrul psihologic ”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare psihologică.

S-a încasat în beneficiul reclamantului Munteanu Dorin din bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Justiției, suma de 5000,00 lei (cinci mii lei 00 bani) cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, s-a respins cererea înaintată de Munteanu Dorin, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 noiembrie 2019, Munteanu Dorin învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod penal a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Drept concluzie pentru pronunțarea sentinței de achitare în privința lui Munteanu Dorin a servit și faptul că procurorul în Procuratura Anticorupție Bobrov Vladislav a renunțat la învinuire, reieșind din faptul că urmare a cercetării probatoriului administrat, nu s-a probat latura subiectivă a infracțiunii încriminate lui Munteanu Dorin.

Instanța de judecată a constatat că, Munteanu Dorin are dreptul la despăgubiri morale în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. art.2007,2036,2037 Cod civil (în redacția din 01.03.2019), art. 5, 6 și 8 CEDO, precum și art.9 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.66. Instanța de fond a concluzionat că prejudiciul moral trebuie compensat corespunzător suferințelor suportate, iar la stabilirea acestora, a reținut factori 12 precum; infracțiunea incriminată, durata examinării cauzei penale, caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale, și rezonanța acesteia pe care a avut-o în societate, pentru reclamant.

Instanța de fond a reținut că, reclamantul nu a fost supus arestului preventiv, procurorul a renunțat la învinuirea adusă, a fost pronunțată o sentință de achitare, iar în urma audierii explicațiilor participanților la proces s-a constatat că Procuratura a prezentat scuzele de rigoare reclamantului pentru acțiunile comise. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată a acordat o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. De asemenea instanța a conchis că Munteanu Dorin a fost învinuit neîntemeiat de săvârșirea infracțiunii grave, iar durata procesului de învinuire a lui Munteanu Dorin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod Penal a constituit aproximativ 3 ani.

Cauza a atras o atenție sporită a societății, ținând cont că reclamantul este judecător, iar chestiunea privind pornirea procesului penal în privința acestuia, a fost mediatizată, și respectiv, nu poate fi pusă la îndoială cauzarea suferințelor fizice și gradul sporit al suferințelor psihice suportate de reclamant. Astfel, la acordarea prejudiciului moral instanța a ținut cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral și material cauzat persoanelor prin violarea art.3, 5, 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului material în mărime de 45826,55 lei cu titlu de coeficient al inflației la salariul reținut de angajator în perioada 01.02.2017-01.11.2019 și a sumei de 258882,98 lei în calitate de penalitate la salariul în mărime totală de 468990,90 calculat pentru perioada 01.02.2017-01.05.2019, reținut de angajator în perioada 01.05.2019-01.11.2019 instanța a reținut că: Potrivit răspunsului Judecătoriei Chișinău din 01 iunie 2021, reclamantului Munteanu Dorin, la 20 decembrie 2019, i-a fost achitat salariul în sumă de 234800,00 lei, iar la 02.01.2020 ia fost achitată suma de 278546,55 lei. Conform ordinului Judecătoriei Chișinău nr. 317 din 07.07.2020 a fost acordat concediu anual de odihnă pentru perioada 31.01.2017- 31.01.2018 – 30 de zile calendaristice și 1 zi lucrătoare, ulterior calculată suma de 24867,58 lei, achitată la 03.08.2020.

Astfel, în urma pronunțării sentinței de achitare, anulării suspendării din funcție și revenirii reclamantului la muncă, reclamantului i-a fost achitat salariul, ce constituie sursa principală de existență, de care a fost privat în urma acțiunilor ilicite. Instanța de judecată a reținut că, cerința privind încasarea penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere nu poate fi admisă și din motiv că, neachitarea salariului a fost justificată, reclamantul fiind suspendat din funcția de judecător în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.77/4 din 31.01.2017.

La caz, nefiind aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1545. 13 Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 19 aprilie 2022, avocatul Vasile Foltea acționând în interesele lui Dorin Munteanu a declarat apel solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. La 21 aprilie 2022, Ministerul Justiției a declarat apel solicitând casarea hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. La fel, nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 17 mai 2022, Șendrea Nicu a declarat apel, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a încheierii protocolare din 04 martie 2021, în partea atragerii în proces, a lui Șendrea Nicu în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, s-au respins apelurile declarate de Munteanu Dorin, Ministerul Justiției și Șendrea Nicu, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022. La 26 decembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivare a invocat că, instanța de apel la adoptarea soluției a aplicat eronat normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.

Pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 cât și cele prevăzute de art.3. Însă în speță, nu sunt întrunite prevederile art.3 și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998. Art.6 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de rераrаrе a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești prevede expres cazurile în care survine dreptul persoanei la repararea prejudiciului, unul dintre aceste drepturi este și devenirea definitivă și irevocabilă de achitare.

Totodată, în vederea aplicării Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998 este necesar să fie constată ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept, însă la caz nu există nici un act procedural definitiv și irevocabil emis de judecătorul de instrucție prin care acțiunile organului de urmărire penală să fi fost declarate ilegale. Nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au indicat care anume act normativ justifică răspunderea statului. În cadrul pornirii urmăririi penale, organul de urmărire penală a avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele circumstanțelor invocate în sesizare, de constata atât circumstanțele care dovedesc vinovăția, cât și cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Recurentul a susținut că instanța de apel neîntemeiat a menținut hotărârea instanței de fond, în situația în care prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate a Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998. 14 Motivarea instanțelor precum că Munteanu Dorin este în drept să solicite compensarea prejudiciului în conformitate cu Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, este o interpretare eronată. Ținând cont de complexitatea cauzei, organul de urmărire penală a acționat cu bună-credință, cu suficientă diligență a întreprins toate măsurile necesare pentru efectuarea obiectivă a tuturor acțiunile întreprinse. Astfel, încasarea prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei, reprezintă o sumă exorbitantă și inechitabilă suferințelor pretinse ca suferite.

La emiterea soluției instanțelor ierarhic inferioare nu au evitat subiectivismul inerent evaluării circumstanțelor cauzei, nu au menținut echilibru între interesele individuale ale persoanei și interese societății. Aplicarea eronată a normelor de drept material determină nu efect nociv nu doar pentru societate, dar și pentru cadrul legal, deoarece creează un precedent în practica judiciară. La 14 februarie 2023, Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivare a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, examinând cauza instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată.

Decizia instanței de apel este nemotivată și nu întrunește criteriile și garanțiile prevăzute de art.6 din Convenție. În temeiul art.1 și 2 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, pentru prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, răspunderea patrimonială aparține statului. Recurentul a susținut că în procesul penal intentat față de Munteanu Dorin a avut calitate de martor. Astfel, atragerea sa în procesul dat în calitate de intervenit accesoriu este eronată și neîntemeiată, iar instanța de apel examinând cauza nu a corectat eroarea instanței de fond, prin casarea încheierii protocolare din 04 martie 2021, și astfel instanța a încălcat prevederile art.359 din Codul de procedură civilă.

Din decizia instanței de apel rezultă că nu au fost supuse examinării argumentele apelanților Șendrea Nicu și Ministerul Justiției, ceea ce reprezintă a încălcare a drepturilor acestora la un proces echitabil, care include inclusiv obligația instanței de a-și motiva hotărârea. Atât în instanța de fond cât și apel a invocat că procesul dat îi este impropriu, dat fiind faptul că în cadrul cauzei penale intentate în privința lui Munteanu Dorin a avut calitate de martor și nicidecum de acuzator de stat. Respectiv, nu îi pot fi imputate comiterea cărorva acțiuni ilicite care să constituie temei pentru antrenarea răspunderii patrimoniale. În astfel de circumstanțe instanțe de apel urma să caseze încheierea protocolară din 04 martie 2021 a instanței de fond.

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2) lit. a) și alin.(4) din Codul de procedură civilă. La 17 februarie 2023, Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea 15 respingerii acțiunii și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea a invocat că decizia instanței de apel în partea respingerii acțiunii este neîntemeiată, deoarece aprecierea probelor a fost una arbitrară și interpretate eronat normele de drept material aplicabile speței. Examinând cauza instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 11 alin. (l) - (3) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, și astfel a dispus încasarea compensației într-o mărime ineficientă.

La acordarea compensației instanța nu a luat în considerație gravitatea ilegalităților comise de autorități, suferințe trăite și natura dreptului lezat, acțiunea care i-au adus un prejudiciu moral enorm. Probele anexate la materialele dosarului confirmă dimensiunile prejudiciului moral suferit pe parcursul procesului penal, iar prin încasarea unei sume inechitabile se confirmă faptul aprecierii arbitrare a probelelor din dosar. Instanța de apel nu a dat o apreciere corectă termenului îndelungat a cercetărilor în cauza penală, fapte ce au cauzat suferințe emoționale și psihice grave, deoarece aflarea sub urmărire penală i-a redus considerabil șansele șă își realizeze cariera profesională, fapt confirmat prin raportul de evaluarea psihologică.

De asemenea, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. La caz, sunt aplicabile dispozițiile art.128, 130, 330 din Codul muncii în coroborare cu art. 7 lit. a) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, însă instanța a aplicat speței o lege care nu trebuia să fie aplicată. Afirmațiile instanței de apel precum că Munteanu Dorin nu este în drept să pretindă repararea prejudiciului material cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică la examinarea contestațiilor hotărârilor Plenului CSM și în fața Curții Constituționale pentru examinarea cererii privind controlul constituționalității unor legi, sunt neîntemeiate. Recurentul a susținut că a suportat cheltuieli de asistență juridică la examinarea cauzelor, care au apărut ca urmare a pornirii cauzei penale, fiind reprezentat de către un avocat la toate acțiunile, iar înscrisurile prezentate demonstrează cele invocate.

În opinia recurentului decizia instanței de apel nu prezintă o motivație și o analiză clară care ar demonstra că au fost examinate cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate și astfel instanța nu a luat în considerare prevederile art.6 din Convenției, care garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată. Astfel, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au dat răspuns la toate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și în apel, nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu au aplicat legea care trebuia aplicată și au interpretat eronat normele de drept material, în partea respingerii acțiunii. Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul recursurilor: Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 16 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 octombrie 2022. Recurenții au invocat că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, au recepționat-o la data de la 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, respectiv, cererile de recurs declarate la 26 decembrie 2022, 14 februarie 2023 și 17 februarie 2023, au fost depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 19 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul Ministerului Justiției informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii, iar potrivit avizelor de recepție de la fila dosarului 79-80, recursul a fost recepționat la 24 ianuarie 2023. La 14 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul depus de Șendrea Nicu, prin intermediul poștei electronice. La 17 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul depus de Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, prin intermediul poștei electronice.

Prin referința depusă la 20 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat că a argumentele recursurilor ating temeiurile legale concludente și serioase care justifică necesitatea anulării hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, și astfel, în special susține recursul declarat de Ministerul Justiției. Cu referire la recursul declarat de Șendrea Nicu, aprecierea admisibilității și temeiurilor recursului o lasă la discreția instanței. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 iunie 2023 recursurile au fost considerate admisibile. În cadrul examinării recursurilor avocatul Verginia Baltag a ridicat, în interesele dlui Șendrea Nicu, excepția de neconstituționalitate a articolului 67 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea judecătorească privind respingerea cererii de introducere în proces a intervenientului accesoriu poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei de către participanții la proces.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2023, s-a admis cererea depusă de avocatul Baltag Verginia, în interesele lui Șendrea Nicu, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale. S-a transmis Curții Constituționale sesizarea înaintată de avocatul Baltag Verginia, în interesele lui Șendrea Nicu privind exercitarea controlului constituționalității a prevederilor 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă. Prin decizia Curții Constituționale din 28 septembrie 2023, s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 67 17 alin. (5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna avocat Verginia Baltag, în interesele dlui Șendrea Nicu, în dosarul nr. 2ra-85/2023.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11– 16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și ca urmare, vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Astfel, verificând decizia contestată, motivele recursului, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Ministerul Justiție întemeiat și urmează a fi admis, iar recursurile declarate de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, urmează a fi respinse, pentru considerentele ce vor succede.

Din materialele dosarului se reține că la 31 ianuarie 2017, Procurorul General a pornit urmărirea penală în privința lui Munteanu Dorin, în baza art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin ordonanța de punere sub învinuire a Procuraturii Anticorupție din 10 martie 2017 Muntean Dorin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiuni prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 noiembrie 2019, Munteanu Dorin a fost achitat, din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, reclamantul considerând că la caz, sunt întrunite răspunderii morale și materiale a înaintat în instanța instanța civilă prezenta acțiunea prin prisma Legii 18 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98.

Completul de judecată conchide că, izvorul pretențiilor reclamantului îl constituie inacțiunile organului de urmărire penală, în cadrul cauzei penale pornite în baza art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În condițiile art. 2 alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98 acțiuni ilicite – sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

În sensul art.3 alin. (1) al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității. Conform art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În baza art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanei responsabile, în cazul condamnării ilegală, tragerii ilegale la răspundere penală. Prin prisma art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

La cuantificarea daunelor ce urmează fi acordate reclamantului, se reține consecințele produse pe plan social și profesional, imaginea, durata în timp a încălcărilor drepturilor. Din succesiunea celor expuse, rezultă că, în acțiunile lui Munteanu Dorin, nu au existat nici o infracțiune. Prin pornirea cauzei penale, reclamantul a susținut că, demnitatea și onoarea sa de judecător a fost lezată, a fost chemat în repetate rânduri în fața organului de 19 urmărire penală și în instanță, pentru o faptă care nu a existat, iar din cauza acestor cercetări, a suferit din punct de vedere al sănătății și stării psihologice. Astfel, ținând seama de acțiunile întreprinse în cadrul cauzei penale și consecințele pe care acesta le-a avut reclamantul, Completul de judecată apreciază că suma de 150 000 de lei, reprezintă o reparație echitabilă și respectă principiul proporționalității și justul echilibru între valorile lezate și suma acordată.

Reparația stabilită sub această formă, este proporțională, cu prejudiciul adus și poate contribui la repararea acestuia, pentru a înlătura disconfortul suferit. Completul de judecată constată că susținerile reclamantului în sensul că acțiunile desfășurate în perioada urmării penale i-au lezat drepturile și libertățile fundamentale ale omului și că vătămarea acestor drepturi rezidă întru-un prejudiciu moral, sunt corecte, dar în circumstanțele speței ele nu justifică existența unui prejudiciu moral atât de mare precum au reținut instanțele ierarhic inferioare. Prejudiciu moral constă în efectul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite a organului de urmărire penală, prin care s-a adus atingere unor drepturi personale nepatrimoniale.

Astfel, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se încalcă valorile ocrotite de legea fundamentală privind demnitatea, onorare, și alte valori sociale. Pe de altă parte, deși este real ca stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral presupune o anumită aproximare, instanța trebuie să aibă criteriile de apreciere precum: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și emoțional, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost afectate, ect. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este și criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată reține că instanțele de judecată nu au stabilit corect suma ce urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din care considerente recursul declarat de Ministerul Justiției urmează a fi admis în acest sens, cu modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat. Atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat corect circumstanțele cauzei și valorificând prejudiciul moral suportat de reclamant, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, a admis parțial acțiunea, însă, suma de 250 000 de lei încasată de instanța de fond și menținută de instanța de apel este una exagerată și excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

Argumentele precum că prin acțiunile organului de urmărire penală, au adus atingeri imaginii sale de judecător, Completul de judecată le consideră întemeiate, dar în cazul de față, în privința lui Munteanu Dorin, nu au fost aplicate măsuri preventive, precum și n-a fost adoptată ilegal o sentință de condamnare. La fel, după ce a fost achitat, se atestă că Munteanu Dorin a fost reîntregit în dreptul de a muncă, fiindu-i achitat și salariul integral pentru perioada suspendării. În considerarea situației de fapt expuse, se constată că suma de 250 000 de lei, este exagerată. 20 Despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

Completul de judecată consideră că suma de 150 000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către reclamată, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor de judecată. Prin urmare, instanța reține că această valoare este de natură a oferi reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile morale suferite, cu respectarea principiului proporționalității și a justului echilibru între natura valorilor nepatrimoniale lezate și sumele acordate.

Un mecanism similar de analiză, este adoptat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, atunci când stabilește cuantumul despăgubirilor datorate de stat pentru încălcarea unui drept garantat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului, statuează în echitate, considerând ca fiind întemeiate cererile de acordare a unor despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral și fizic suferit pe perioada în cauză. Dar, în același timp despăgubirile să nu constituie venituri nejustificate pentru victime. Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale. De altfel, fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii.

Totodată, Completul de judecată apreciază ca neîntemeiate argumentele Ministerului Justiției cu referire la faptul că Munteanu Dorin nu a prezentat probe care ar confirma prejudiciul moral cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală, nefiind temei de a genera obligațiunea statului la repararea acestuia, dat fiind că acest argument poartă un caracter declarativ și formal, fiind contrar prevederilor art. 2007 alin. (1) lit. a) și 2037 din Codul civil și Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Deci, în această parte decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi modificate prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale până la 150 000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată pentru prejudiciul suferit de către ultimul, această despăgubire fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

Cu referire la cerința reclamantului privind încasarea sumei de 45826,55 lei, în calitate de coeficient de inflație la salariul reținut de angajator, în perioada 01 februarie 2017-27 noiembrie 2019, Completul de judecată menționează că: Conform art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau 21 din oficiu, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă. În speța de față, Munteanu Dorin a fost suspendat din funcția de judecător, prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 77/4/25 din 31 ianuarie 2017. Completul de judecată reține că, judecătorul Munteanu Dorin fiind suspendat din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, i s-a aplicat incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului.

Astfel, Completul de judecată apreciază că chiar dacă, instanța a constatat incidente speței prevederile art.3 și 6 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, ca urmare a achitării de învinuirea adusă, încasarea coeficientului de inflație la salariul reținut de angajator, în perioada 01 februarie 2017-27 noiembrie 2019, la care pretinde că este îndreptățit, nu pot fi valorificate prin prisma Legii nr. 1545/1998, acestea nefiind aplicabile speței. Or, mecanismul de încasarea plăților salariale neachitate în perioada suspendării din funcție de judecător, sunt incidente Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și legislației muncii și nicidecum Legii nr. 1545/1998.

Cu referire la recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, Completul de judecată le consideră neîntemeiate, or, pretențiile privind încasare prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, au la bază temei legal, Legea nr. 1545/1998. Ținând cont de considerentele de mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile și va admite recursul declarat de Ministerul Justiției, va modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea reparării prejudiciului material, prin micșorarea cuantumului acestuia, în rest va menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442, art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Ministerul Justiției. Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Dorin împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Șendrea Nicu cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, în partea încasării prejudiciului moral, prin micșorarea prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Munteanu Dorin până la suma de 150 000 (o sută cincizeci mii) lei.

Recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia 22 și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, se resping. În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Stela Procopciuc Diana Stănilă Oxana Parfeni Ion Malanciuc 23