2ra-85/23 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală

2ra-85/23 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2ra-85/23

2-20053947-01-2ra-19012023

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: R. Pascari)

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

D E C I Z I E

04 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Stela Procopciuc

Oxana Parfeni

Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile declarate de către Ministerul Justiției, Șendrea Nicu,

reprezentat de avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de

avocatul Foltea Vasile,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Munteanu Dorin împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Șendrea Nicu cu

privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, prin care

s-au respins apelurile declarate de Munteanu Dorin, Ministerul Justiției și Șendrea

Nicu, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie

2022,

c o n s t a t ă :

La 20 mai 2020, Munteanu Dorin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală,

Consiliul Superior al Magistraturii solicitând încasarea sumei de 3 000 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală, 379 708,98 lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 45 826,00 cu titlu de

coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada de 01.02.2017 -

27.11.2019, suma de 258 882,89 cu titlu de penalitate la salariu în mărime totală

1

de 468 990,90 lei, calculat pentru perioada 01.02.2017-01.05.2019, reținut de

angajator în perioada 01.05.2019 - 01.11.2019 și suma de 75 000,00 lei cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică achitate în procesul penal și în procesele conexe

acestui proces penal.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04

martie 2021, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Șendrea Nicu.

La 22 noiembrie 2021, Munteanu Dorin a depus cerere de concretizare a

pretențiilor invocând că, la 24 ianuarie 2017, Procurorul General, Eduard Harunjen

a adresat Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea privind eliberarea

acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală,

percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea judecătorului Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, Munteanu Dorin.

În solicitare, Procurorul General a invocat acțiunile ilicite ale judecătorului

Munteanu Dorin, exprimate prin pronunțarea cu bună-știință a unei încheieri

contrare legii, prin care a respins demersul procurorului privind prelungirea

termenului arestului preventiv în privința unui învinuit la data de 09.12.2016.

Prin hotărârea CSM nr.77/4 din 31.01.2017, s-a admis sesizarea Procurorului

General, inclusiv dispunându-se suspendarea din funcție a reclamantului.

La 31 ianuarie 2017, Procurorul General a pornit urmărirea penală în cauza

nr.2017978036, în privința lui Munteanu Dorin, în baza art. 307 alin. (2) lit. c) Cod

penal.

Prin ordonanța de punere sub învinuire a Procuraturii Anticorupție din 10

martie 2017 a fost pus sub învinuire, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La 25 mai 2017, cauza penală a fost expediată în instanța de judecată.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.11.2019,

Munteanu Dorin a fost achitat, din motiv că, fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Reclamantul consideră că, dispune de dreptul la repararea prejudiciului, în

mărimea și modul stabilite de Legea nr.1545-XIII din 25.02.1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

În calitate de probe care confirmă prejudicierea sa prin tragerea ilegală la

răspundere penală, precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează

drepturile acestuia a invocat:

- ordonanța de pornire a urmăririi penale în cauza nr.2017978036 din

31.01.2017 de către Procurorul General, Eduard Harunjen;

- ordonanța de punere sub învinuire a reclamantului pentru comiterea

pretinsei infracțiuni prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod penal, emisă la

10.03.2017 de procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Munteanu;

- ordonanța de modificare și completare a învinuirii din 25.05.2017 de

procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Munteanu;

- încheierea judecătorului de instrucție nr.11-579/17 din 08.02.2017, emisă în

cadrul cauzei penale nr.2017978036, prin care s-a dispus admiterea demersului

procurorului și autorizarea folosirii datelor obținute în rezultatul efectuării

măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor

2

telefonice efectuate de pe nr.060238178, ce este utilizat de către Papuc Nicolae,

consemnate în procesul-verbal din 31.01.2017 și anexele sale înregistrate pe

suporturile electronice nr. 25849 din 13.12.2016 și nr.26497 din 20.12.2016,

executate în cadrul cauzei penale nr.2014022917, în cauza penală cu

nr.2017978036;

- decizia Curții de Apel Chișinău din 09.08.2017, prin care s-a dispus

admiterea recursului declarat de avocatul Vasile Foltea și învinuitul Munteanu

Dorin, fiind casată încheierea judecătorului de instrucție nr.11-579/17 din

08.02.2017, în cauza penală nr.2017978036, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei

noi hotărâri, prin care a fost respins demersul procurorului în procuratura mun.

Chișinău, Victor Cazacu din 08.02.2017 privind autorizarea folosirii datelor

obținute în urma efectuării măsurilor suspectate de investigații dintr-o cauză penală

în alta, ca neîntemeiat;

- sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11.11.2019 prin care s-a

dispus achitarea lui Munteanu Dorin, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii;

- raportul de evaluare psihologică al reclamantului, nr.20-1 din 10.02.2020;

informația anunțată public de Procuratura Generală, prin care se confirmă că,

cauza penală pornită în privința judecătorului Munteanu Dorin face parte din lista

celor 38 de dosare, care ar fi fost deschise pe motive politice și în care există

suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă.

Reclamantul a susținut că, în perioada aflării cauzei penale pe rolul organului

de urmărire penală și al instanțelor judecătorești, era obligat de a se prezenta la

citații și de a participa la diverse acțiuni procesuale, în privința acestuia fiind

aplicată măsura procesuală de constrângere sub formă de suspendarea provizorie

din funcție.

Astfel, urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, i-a fost încălcat dreptul

fundamental de a nu fi urmărit penal, în lipsa unei fapte infracționale.

Reclamantul a susținut că prin recunoașterea în calitate de învinuit, i s-a adus

atingere dreptului prevăzut la art.53 din Constituție, iar suferințele psihice

provocate urmează a fi compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Ca rezultat, a acordului Consiliului Superior al Magistraturii de dare la

pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală și suspendarea din funcție,

tragere la răspundere penală în cauza nr.2017978036 pornită pe motive politice, a

suferit un prejudiciu moral și material considerabil.

La 24 ianuarie 2017, Procurorul General a adresat CSM sesizarea privind

eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală,

percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea reclamantului, care la acel

moment deținea funcția de judecător în Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Prin hotărârea CSM nr.77/4 din 31.01.2017, s-a admis sesizarea Procurorului

General referitor la eliberarea acordului privind pornirea urmăririi penale, tragerea

la răspundere penală, percheziționarea, aducerea silită, reținerea și arestarea

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Dorin Munteanu, inclusiv

suspendarea din funcție a acestuia până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Cerere de suspendare a executării hotărârii CSM nr.77/4 din 31 ianuarie

2017, în partea care vizează soluția privind suspendarea din funcție a judecătorului

3

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru Dorin Munteanu a fost respinsă prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 16.02.2017.

În temeiul informațiilor dezvăluite intenționat de procurori, în mass-media au

fost publicate mai multe articole, care reflectau activitățile de urmărire penală

derulate în privința reclamantului, cu specificarea faptului că acesta ar fi comis o

infracțiune gravă, încălcându-se dreptul reclamantului de a beneficia de protecția

oferită de art. 8 CEDO.

Procurorii au respins cererile formulate de apărare la momentul terminării

urmăririi penale, prin care se urmărea administrarea probatoriului care demonstrau

nevinovăția reclamantului.

Nu au așteptat soluțiile necesare pe marginea recursurilor și contestațiilor

formulate de învinuit, inter alia: anexarea materialelor care confirmă faptul

contestării, de către învinuitul Dorin Munteanu, a hotărârii CSM nr.76/4 din

31.01.2017 la Curtea Supremă de Justiție; anexarea materialelor care confirmă

faptul ridicării excepției de neconstituționalitate a art.23 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii și a încheierii CSJ prin care a fost suspendat

procesul civil pornit la cererea învinuitului Dorin Munteanu; anexarea materialelor

care confirmă faptul declarării ca admisibilă, de către Curtea Constituțională, a

cererii învinuitului Dorin Munteanu privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art.23 din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii; audierea în calitate de martori a judecătorilor Curții de

Apel Chișinău care au semnat decizia din 22.12.2016 în dosarul nr.16r-1241/16,

prin care a fost anulată încheierea judecătorului de instrucție Dorin Munteanu din

09.12.2016, deoarece aceștia abuziv au încălcat procedura reglementată de art.312

alin. (4) din Codul de procedură penală și au efectuat controlul judiciar nu în limita

materialelor prezentate de procuror și examinate de către judecătorul de instrucție.

Mai mult, judecătorii au comis un abuz de drept și nu au emis o încheiere

motivată prin care să fie constatate care sunt acele „circumstanțe excepționale”,

inexistente la momentul examinării demersului de către judecătorul de instrucție,

care au permis examinarea inclusiv a altor materiale prezentate de procuror;

ridicarea de la Judecătoria Centru, mun. Chișinău a înregistrării audio a ședinței la

care a fost examinat demersul procurorului Șendrea Nicu prin care a fost solicitat

aplicarea măsurii preventive arestul în privința lui Aghenia, precum și

stenografierea exactă a conținutului acesteia în vederea stabilirii motivului pentru

care acest demers a fost admis parțial și ce indicații a formulat judecătorul de

instrucție ca fiind necesar a fi îndeplinite în interiorul termenului de arest stabilit

lui Aghenia; ridicarea de la Curtea de apel Chișinău a înregistrării audio a ședinței

la care a fost examinat recursul procurorului Nicu Șendrea împotriva încheierii

judecătorului de instrucție Dorin Munteanu din 09.12.2016, precum și

stenografierea exactă a conținutului acesteia în vederea stabilirii motivului pentru

care acest recurs a fost admis parțial; care au fost ”circumstanțele excepționale”

invocate de procuror ce au împiedicat prezentarea materialelor suplimentare la faza

examinării de către judecătorul de instrucție a demersului de prelungire a măsurii

preventive în privința lui Aghenia; ridicarea din dosarul penal nr.2014022917 a

materialelor care confirmă ori infirmă versiunea înaintată de Aghenia (operată de

avocatul acestuia) precum că anterior ar fi fost reținut în acest dosar pentru 72 ore,

4

însă a fost eliberat prin ordonanța de către procurorul Șendrea Nicu contra unor

sume de bani; acordarea posibilității de realizare de către învinuitul Dorin

Munteanu a dreptului de contestare, în termen de 15 zile, la Curtea de Apel

Chișinău a încheierii judecătorului de instrucție în Judecătoria Chișinău, sediul

Buiucani din 08.02.2017, prin care s-a dispus autorizarea folosirii datelor obținute

în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigații executate în cauza

nr.2014022917 în cauza penală nr.2017978036, deoarece a fost emisă cu

încălcarea vădită a prevederilor art.1325 alin.(9) CPP; solicitarea informației de la

autoritățile competente privind costurile reale ale procedurilor de căutare a

învinuitului Aghenia în perioada de după anularea de către Curtea de Apel

Chișinău a încheierii emise de învinuit la 09.12.2016 și pornirea dosarului de

căutare nr.2017020026, pentru a fi posibil de apreciat obiectiv dacă în acest caz, în

acțiunile învinuitului Dorin Munteanu, sunt prezente elementele semnului

calificativ ”urmări grave”; solicitarea informației privind stadiul la care se află în

prezent cauza penală nr.2014022917, deoarece apărarea deține informații,

neconfirmate documentar, privind expedierea acesteia în judecată pentru

examinare în fond; solicitarea informației dacă imobilul din str. Frumoasa, 21/1, a

fost pus sub sechestru în vederea recuperării prejudiciului pretins a fi cauzat părții

vătămate Umanschi Maria.

Reclamantul a indicat că, aceste informații erau importante pentru a fi posibil

de apreciat obiectiv dacă în acțiunile lui Dorin Munteanu, sunt prezente elementele

semnului calificativ „urmări grave”; solicitarea informației dacă contractul nr.3645

din 06.06.2014, încheiat între Umanschi Maria și Aghenia, a fost sau nu declarat

nul de către o instanță de judecată în ordinea prevăzută de codul civil, această

informație fiind importantă pentru a fi posibil de apreciat obiectiv dacă în acest

caz, în acțiunile lui Dorin Munteanu, erau prezente elementele semnului calificativ

„urmări grave”; solicitarea informației privind rezultatele examinării demersului

avocatului Staruș Denis în interesele lui Aghenia, depus la Centrul Național

Anticorupție și care ulterior a fost expediat pentru examinare în adresa Procuraturii

Generale.

Prin Raportul de evaluare psihologică nr.20-1 din 10.02.2020 s-a confirmat

că, reclamantul prezintă simptomele traumei psihice: modificări la nivel emoțional

(anxietate, tristețe, depresie mascată, sentimentul vinei, rușine)', simptome fizice

(dificultăți de somn, alimentație, scăderea nivelului de energie); simptome de

natură cognitiv-comportamentală și rațională (ostilitate, izolare), diminuarea

capacității de a gestiona problemele cu care se confruntă; că drept factori

generatori ai traumei psihice pot fi considerate situațiile de abuz psihic, perceput în

legătură cu procesul penal pornit la 31.01.2017 în privința reclamantului, calificat

drept incorect, trucat și umilitor, precum și pierderea locului de muncă, care i-au

provocat suferințe fizice, morale și psihice; că există o relație de cauzalitate între

evenimentele traumatice și starea psiho-emoțională actuală a reclamantului; că prin

acțiunea procesuală de accesare, extragere și prelucrare a datelor personale care

vizează reclamantul Munteanu Dorin și membrii familiei acestuia de către

Procuratura Anticorupție, stocate în Registrul de stat al Populației, cu anexarea

fișei personale a acestuia la materialele cauzei penale, au fost încălcate prevederile

art.15 Cod de procedură penală și prevederile Legii privind protecția datelor eu

5

caracter personal.

Astfel, anexarea acestui înscris la materialele cauzei penale, care

consemnează date privind culoarea ochilor, înălțimea, grupa sangvină, date privind

părinții, soția și copii minori, etc. depășește limitele necesarului procesual; că prin

acțiunea procesuală de accesare și prelucrare a categoriei speciale de date cu

caracter personal care vizează reclamantul Munteanu Dorin, care se referă la starea

sănătății mentale, precum și aflarea acestuia la evidența medicului narcolog,

instituțiile abilitate au fost informate despre statutul de învinuit al acestuia; că la

dosarul penal au fost anexate fără nici o justificare copiile tuturor materialelor din

dosarul personal al lui Munteanu Dorin, pe 240 file, solicitat de procurori de la

Consiliul Superior al Magistraturii, care nu erau în conexiune cu învinuirea

formulată în privința acestuia; că procurorii au solicitat, nejustificat, la 28.04.2017

Direcției Generale Operative a Centrului Național Anticorupție efectuarea a

măsurii speciale de investigații, culegerea informațiilor despre bunuri, venituri,

tranzacțiile financiare, anturaj, etc., inclusiv referitor la Munteanu Dorin.

Această acțiune depășește limitele învinuirii formulate în privința

reclamantului și l-au plasat nejustificat în atenția și monitorizarea operativă a

organelor care exercită activitatea specială de investigații.

Pornirea urmăririi penale, tragerea sa la răspundere penală, suspendarea

provizorie din funcție, precum și justiția televizată manifestată prin mediatizarea

cazului penal, a implicat atât suferințe psihice, cât și prejudicii materiale,

determinate de necesitatea deplasării la sediile organului de urmărire penală,

judecătoriei de fond și de apel, precum și angajarea avocaților în vederea acordării

asistenței juridice, în legătură cu acuzațiile de comiterea unei pretinse fapte

prejudiciabile.

Acțiunile ilegale admise de procurori, inclusiv perioada îndelungată pe

parcursul căreia reclamantul a fost persecutat penal, fiind supus măsurii procesuale

de constrângere sub formă de suspendare provizorie din funcție, în timp ce evident

nu era vinovat de fapta incriminată, dar și faptul că reieșind din informația

anunțată public de Procuratura Generală în februarie 2020, se confirmă că cauza

penală pornită în privința judecătorului Munteanu Dorin face parte din lista celor

38 de dosare, care ar fi fost deschise pe motive politice și în care există suspiciuni

de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă - motivează pretenția acestuia de a solicita

repararea prejudiciului moral și material.

Reclamantul a invocat că având un stagiu de muncă îndelungat în cadrul

sistemului de drept și judecătoresc, bucurându-se în familie și societate de

reputație impecabilă, a suferit grav în urma acțiunilor neadecvate ale procuraturii,

care de la bun început au apreciat neobiectiv circumstanțele cauzei, fiind impus să-

și demonstreze nevinovăția sa.

Perioada îndelungată a urmăririi penale și a judecării cauzei penale i-a cauzat

stres legat de soarta sa incertă și perspectiva reală de a fi pedepsit penal ilegal.

Durata îndelungată a cercetărilor în cauza penală, în condițiile în care lipsea

temeiul legal de tragere la răspunderea penală, au cauzat reclamantului suferințe

emoționale și psihice grave, deoarece aflarea sub urmărire penală i-a redus

considerabil șansele să-și realizeze cariera profesională, fapt confirmat prin

Raportul de evaluare psihologică nr.20-1 din 10.02.2020.

6

Consideră reclamantul că, despăgubirea adecvată și echitabilă pentru

suferințele morale suferite în perioada celor 3 ani de persecutare penală ilegală,

constituie suma de 3 000 000 de lei, conform calculului: 1 000 000 lei x 3 ani = 3

000 000 de lei.

La caz, este prezentă eroarea judiciară manifestată de procurori, care au

încălcat principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere, în condițiile în care l-au pus sub învinuire contrar prevederilor

legale.

Pentru a-și demonstra nevinovăția a fost nevoie de aproape 3 ani de zile,

condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile și libertățile

fundamentale ale omului trebuie să fie primordial apărate și garantate.

Pe parcursul exercitării urmăririi penale, procurorii au acționat prin încălcarea

deliberată a normelor procedurale, fapt care indică la încălcarea dreptului

reclamantului la un proces echitabil prevăzut de art.6 CEDO, fiindu-i create

obstacole morale și fizice, pierdere de timp, energie, stres și suferință psihică, dar

și pierderi materiale, aceste concluzii fiind susținute prin constatările făcute de

instanța de fond, care a statuat în sentința de achitare că, în acțiunile reclamantului

lipsește faptul infracțiunii prevăzute de art. 307 Cod penal.

Astfel, invocă reclamantul a fost privat de posibilitatea de a desfășura

activitate profesională în calitate de judecător și a încasa salariu, care constituia

principala lui sursă de venit, motiv pentru care, suma totală a prejudiciului material

cauzat de acțiunile ilicite ale procuraturii sub forma plăților salariale reținute

pentru perioada suspendării provizorii din funcție începând cu 31.01.2017 până la

18.12.2019, constituia 640 862,43 lei.

În perioada de 34 luni și 18 zile, care a succedat suspendarea sa din funcție la

31.01.2017, sumele care i se calculau în calitate de venit salarial, rămâneau pe

conturile angajatorului, el neavând nici o posibilitate de a se folosi și de a gestiona

aceste sume.

Reclamantul a indicat că, în toată perioada în care a fost persecutat penal,

salariul era unica sursă de venit, iar în urma reținerii salariului de către angajator în

perioada anilor 2017-2019, i-au fost cauzate daune morale, fiindu-i denigrată

imaginea în fața colectivului.

De asemenea, reclamantul consideră că, urmează a fi încasat coeficientul de

inflație la sumele de bani-câștigul mediu lunar, care au fost reținute de angajator în

perioada anilor 2017 - 2019, precum și penalitatea în mărime de 0,3 % pentru

fiecare zi de întârziere în perioada ultimelor 6 luni în care salariul și îndemnizația

de concediu ale judecătorului Munteanu Dorin (calculate pentru perioada

01.02.2017 - 01.05.2019) au fost reținute din vina angajatorului, conform deciziei

Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 330 Codul

muncii, coeficientul de inflație constituind suma totală de 45 826,55 lei.

În perioada 01.02.2017-01.05.2019 (27 luni), a fost lipsit din vina

angajatorului de dreptul de a i se achita salariul în mărime totală de 468 990,90 lei,

urmează a fi încasat în beneficul său penalitatea în sumă de 0,3 la sută din această

sumă neplătită în termen pentru ultimele 6 luni (01.05.2019-01.11.2019) în

mărime totală de 258 882,98 lei.

Invocă că, în faza preliminară a procedurilor, care s-au desfășurat în fața

7

Consiliului Superior al Magistraturii, având ca obiect examinarea chestiunii

privind darea acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală

și suspendarea din funcție; în faza procedurilor de examinare de către Curtea

Supremă de Justiție a contestației depuse împotriva deciziilor CSM privind darea

acordului la pornirea urmăririi penale, tragerea la răspundere penală și suspendarea

din funcție; precum și în faza procedurilor de urmărire penală, reclamantul nu a

avut parte de un proces echitabil și de o anchetă eficientă, așa cum este definit de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă.

Motivele care au stat la fundamentul acestor devieri i-au devenit clare în

februarie 2020, când, în conformitate cu informația anunțată public de Procuratura

Generală, s-a confirmat că, cauza penală pornită în privința judecătorului

Munteanu Dorin face parte din lista celor 38 de dosare, care ar fi fost deschise pe

motive politice și în care există suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă și selectivă.

În acest sens, notează că, aspectele invocate în fața Consiliului Superior al

Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, dar și în fața procurorilor prin cererile,

contestațiile și plângerile formulate, au fost tratate ca irelevante, refuzându-i-se

solicitările care vizau, în special, administrarea probatoriului care-i demonstrau

nevinovăția.

Reclamantul a susținut că, felul în care a fost tratat, precum și mecanismul

punitiv declanșat în privința sa imediat ce a respins demersul unui procuror de a

menține în arest o persoană într-un dosar aflat la controlul conducerii Procuraturii

Generale, i-a permis acestuia să creadă că a fost persecutat pe motive politice,

argumentele în acest sens fiind reflectate în contestația formulată la Curtea

Supremă de Justiție și în plângerea depusă la CEDO, pe parcursul procesului penal

pornit în privința sa.

Reclamantul consideră că, autoritățile Statului, în persoana: Procurorului

General, Procuraturii Anticorupție, Consiliului Superior al Magistraturii și Curții

Supreme de Justiție - au acționat intenționat, ca părți ale unui mecanism autoritar

de persecutare a sa, pentru neacceptarea demersurilor nefondate de menținere a

persoanelor în arest.

Anume din aceste considerente, în comunicatul Adunării Parlamentare a

Consiliului Europei din 27.06.2019, reclamantul Munteanu Dorin a fost catalogat

ca persoană persecutată politic, iar prin scrisoarea informativă din 15.05.2019, i-a

fost comunicat că, cererea lui Munteanu Dorin împotriva Republicii Moldova, în

care au fost sesizate abuzurile comise de autorități în privința sa, este pendinte la

CEDO.

Totodată, a invocat că, a suportat cheltuieli de asistența juridică în procesele

intentate: la Curtea Supremă de Justiție contra Consiliului Superior al Magistraturii

prin care a cerut anularea hotărârilor ilegale nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017 de

dare a acordului la pornirea urmăririi penale, tragere la răspundere penală și

suspendare din funcție în dosarul civil de contestare a hotărârilor Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii; la Curtea Constituțională a Moldovei, pentru

a supune controlului constituționalității dispozițiilor alin. (2) art. 23 al Legii cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii în dosarul civil de contestare a

hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.76/4 și nr.77/4 din

31.01.2017; la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Munteanu Dorin

8

vs. Republica Moldova privind încălcarea drepturilor fundamentale în procesul

admiterii sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului în Judecătoria

Centru, mun. Chișinău Dorin Munteanu.

La acest compartiment, reclamantul precizează că, și acțiunea de renunțare la

acuzare din partea procurorilor a fost rezultatul intervenției apărării cu o cerere

desfășurată, care a rămas în regim de așteptare la acuzatorul de stat o perioadă de

aproape 3 luni (din momentul depunerii cererii la 26.07.2019 până la momentul

renunțării de către procuror la acuzare la 11.10.2019).

Anume aceste inacțiuni ilegale, manifestate prin încălcarea de către autorități

a prevederilor art.6 CEDO, au determinat represiunile ilegale la care a fost supus

reclamantul într-o perioadă îndelungată și, în final, suferințele morale și materiale

cauzate acestuia.

Reclamantul a susținut că, nu i-a fost asigurat dreptul la respectarea vieții sale

private și de familie, iar procurorii au admis ingerințe nejustificate în exercitarea

acestui drept în măsura în care acest amestec nu era prevăzut de lege, această

măsură nefiind necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea

economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea

sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.

În temeiul informațiilor dezvăluite de procurori, în mass-media au fost

publicate mai multe articole, care reflectau într-o lumină incomodă activitățile de

urmărire penală derulate în privința reclamantului, cu specificarea faptului că

acesta este judecător și că acestea ar fi coruptibile.

În partea ce ține de stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat,

consideră că este relevantă ”Opinia privind satisfacția echitabilă”, exprimată de

președintele Curții Supreme de Justiție și Șeful adjunct al Direcției Agent

Guvernamental al Ministerul Justiției (Buletinul Curții Supreme de Justiție, nr.8-9,

2012, pag.28), potrivit căreia, reieșind din jurisprudența CEDO, instanțele

judecătorești ar putea să acorde satisfacție morală la constatarea violării drepturilor

și libertăților fundamentale și anume pentru violarea art.6 și art.8 CEDO și

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Legea nr.1545.

Astfel, reclamantul indică că la aprecierea întinderii prejudiciului moral care

urmează a fi compensat reclamantului în legătură cu violarea art.6 și art.8 CEDO

în cadrul fazei de urmărire penală, precum și în legătură cu tragerea ilegală la

răspundere penală, urmează a se lua în considerare că: lui Munteanu Dorin i-a fost

imputat neîntemeiat comiterea unei fapte prejudiciabile grave, sancțiunea căreia

prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până

la 5 ani; mediatizarea de către Procuratura Generală a aspectelor penale a cazului

au defăimat calitatea oficială de persoană publică a reclamantului, care deținea

funcția de judecător; inițierea procedurilor de suspendare din funcție a

reclamantului, soldate cu aplicarea în privința acestuia a acestei măsuri procesuale

de constrângere i-au cauzat atât prejudicii materiale, cât și morale, care s-au

materializat prin interzicerea reclamantului de a munci pe profilul profesional și de

a realiza posibilității de avansare în carieră; perioada îndelungată a procedurilor

9

care s-au finalizat în final cu o sentință de achitare definitivă și irevocabilă:

ianuarie 2017 - noiembrie 2019, l-au exclus forțat din circuitul profesional pe

reclamant; lezarea prin aceste acțiuni a dreptului la un proces echitabil și a

dreptului la viață privată a reclamantului, în special în faza finală a carierei

profesionale de succes a acestuia, când pentru el conta enorm imaginea

ireproșabilă de care se bucura în colectiv, a avut un rol decisiv și l-au demoralizat;

faptul că reieșind din prevederile art.8 alin.(l) al Legii cu privire la statutul

judecătorului, funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție sau

activitate remunerată, cu excepția activității didactice, științifice și de creație;

mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administrației

publice locale; activitatea de întreprinzător, desfășurată personal sau prin

intermediul unui terț; calitatea de membru al organului de conducere al unei

organizații comerciale - reclamantul a fost pus în situație de a nu se putea întreține

și de a nu-și putea garanta minimul de existență; prin recunoașterea calității de

învinuit și prin aplicarea măsurii procesuale de constrângere - suspendarea

provizorie din funcție, reclamantului iau fost restrânse anumite drepturi

constituționale legate de libertatea persoanei, dreptul la libera circulație,

imposibilitatea legalizării unor acte (spre exemplu, de identitate), consemnarea

faptului respectiv în cazierul judiciar.

Respectiv, fără a exista o hotărâre judiciară care ar statua asupra vinovăției

de comiterea pretinselor fapte care-i sunt reproșate, reclamantului-magistrat i-au

fost cauzate grave suferințe psihologice, cauzate de suspectarea de comiterea unei

infracțiuni, precum și de imposibilitatea de a-și câștiga surse care i-ar permite să

supraviețuiască; efectele catastrofale ale suspendării din funcție ce constituie în

calitate de caz temeinic justificat și au produs pagube iminente, care s-au

manifestat sub forma pierderii calificării și abilităților speciale ale reclamantului,

deoarece acesta a fost exclus din circuitul de perfecționare profesională; existenței

pericolului real al destrămării relațiilor familiare, ca rezultat al imposibilității

întreținerii sale și a membrilor familiei, în special a celor 2 copii minori; degradării

psihologice ca rezultat al caracterului nefondat și inventat al acuzațiilor;

neîncrederii în sistemul organelor de drept.

Referitor la prejudiciul material cauzat ca rezultat al suportării de către

reclamant a cheltuielilor în legătură cu asistența juridică de care a beneficiat pe

parcursul procesului penal nr. 2017978036 (faza de urmărire penală și instanța de

fond) menționează că, în calitate de probe, prin care se confirmă suportarea de

către reclamant a cheltuielilor în legătură cu necesitatea de a angaja un avocat

precum și necesitatea de a se deplasa la organul de urmărire penală, urmează a fi

luate în considerare: contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017,

bonul de plată seria XL nr.145160 din 08.08.2019; factura fiscală seria WA

nr.0747544 din 08.08.2019 și raportul de activitate al avocatului, prin care se

justifică achitarea sumei de 20 090,00 (douăzeci mii, 00) lei, pentru asistența

juridică în cadrul urmăririi penale la cauza nr.2017978036; anexa nr.1 la contractul

de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 03.02.2017; bonul

de plată seria XL nr.145161 din 10.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747545

din 10.08.2019 și raportul de activitate al avocatului, prin care se justifică achitarea

sumei de 15 000 lei, pentru asistența juridică în procesul de contestare la Curtea

10

Supremă de Justiție a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr.76/4 și nr.77/4 din 31.01.2017; anexa nr.2 la contractul de asistență juridică

nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 13.06.2017; bonul de plată seria XL

nr.145162 din 12.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747546 din 12.08.2019 și

raportul de activitate al avocatului, prin care se justifică achitarea sumei de 20

000,00 lei, pentru asistența juridică în faza de judecare în fond de către Judecătoria

Chișinău (sediul Buiucani) a cauzei penale nr.12-1-38052-30052017; anexa nr.3 la

contractul de asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la

27.06.2017 și raportul de activitate a avocatului prin care se justifică achitarea

sumei de 10 000 lei, pentru asistența juridică în procesul exercitării de către Curtea

Constituțională a Moldovei, a controlului constituționalității dispozițiilor art.23

alin.(2) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în dosarul civil de

contestare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.76/4 și

nr.77/4 din 31.01.2017, prin care s-a dispus examinarea în ședință închisă și

admiterea sesizării Procurorului General referitor la eliberarea acordului la

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a judecătorului în

Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Dorin Munteanu; anexa nr.4 la contractul de

asistență juridică nr.06/02-2017 din 03.02.2017, încheiată la 09.05.2018; bonul de

plată seria XL nr.145163 din 14.08.2019; factura fiscală seria WA nr.0747547 din

14.08.2019 și raportul de activitate a avocatului, prin care se justifică achitarea

sumei de 10 000 lei, pentru asistența juridică în faza de pregătire a cererii și

reprezentare a intereselor reclamantului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

în cauza Munteanu Dorin vs Republica Moldova privind încălcarea drepturilor

fundamentale în procesul admiterii sesizării Procurorului General referitor la

eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a

judecătorului Dorin Munteanu, care este pendinte la Curte.

În calitate de probe care confirmă suportarea cheltuielilor de judecată în

legătură cu intentarea prezentului proces de recuperare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală în legătură cu tragerea ilegală la

răspundere penală, a invocat anexa nr.5 la contractul de asistență juridică nr.06/02-

2017 din 03.02.2017, încheiată la 17.11.2019, bonul de plată seria XL nr.145183

din 12.03.2020; factura fiscală seria WAnr.0747577 din 12.03.2020, prin care se

confirmă achitarea sumei de 5 000 lei, precum și ordinul de încasare a numerarului

din 07.11.2019 prin care se justifică achitarea sumei de 4000 lei pentru serviciile

prestate de Centrul psihologic ”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare

psihologică a lui Munteanu Dorin nr.20-1 din 10.02.2020.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul statului Republica Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 3 000 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, cu titlu de prejudiciu material suma de 45 826,55 lei, în calitate de

coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada 01.02.2017-

27.11.2019; suma de 258 882,98 lei cu titlu de penalitate la salariul în mărime

totală de 468 990,90 lei, calculat pentru perioada 01.02.2017 - 01.05.2019, reținut

de angajator în perioada 01.05.2019 - 01.11.2019; suma de 75 000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică în procesul penal de acuzare de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.307 alin.(2) lit. c) Cod penal și în procesele conexe

acestui proces penal, suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

11

suportate în prezentul proces civil, suma de 4 000 lei pentru serviciile prestate de

Centrul psihologic ”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare psihologică

a lui Munteanu Dorin nr.20-1 din 10.02.2020.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, s-a

admis în parte acțiunea înaintată de Munteanu Dorin către Ministerul Justiției,

intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și

Nicu Șendrea, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală în mărime de 3000000,00 lei cu titlu de prejudiciu

moral și 379708,98 lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 45826,00 cu titlu de

coeficient de inflație la salariul reținut de angajator în perioada de 01.02.2017 -

27.11.2019, 258882,89 cu titlu de penalitate la salariul în mărime totală de

468990,90 calculat pentru perioada 01.02.2017-01.05.2019, reținut de angajator în

perioada 01.05.2019-01.11.2019 și 75000,00 lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistenta juridică achitate în procesul penal și în procesele conexe acestui proces

penal.

S-a încasat în beneficiul reclamantului Munteanu Dorin din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerul Justiției, suma de 280000,00 lei (două sute optzeci mii

lei 00 bani), inclusiv 250000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral și 30000,00 lei cu

titlu de prejudiciu material pentru cheltuieli de asistență juridică achitată în

procesul penal.

În rest, s-a respins acțiunea înaintată de Munteanu Dorin, ca neîntemeiată.

S-a admis în parte cererea înaintată de Munteanu Dorin privind compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 9000 lei, inclusiv 5000,00 lei pentru cheltuieli

de asistență juridică și 4000 lei pentru serviciile prestate de Centrul psihologic

”Equilibrium” la efectuarea Raportului de evaluare psihologică.

S-a încasat în beneficiul reclamantului Munteanu Dorin din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerul Justiției, suma de 5000,00 lei (cinci mii lei 00 bani) cu

titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică.

În rest, s-a respins cererea înaintată de Munteanu Dorin, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 11 noiembrie 2019, Munteanu Dorin învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod penal a fost achitat,

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Drept concluzie pentru pronunțarea sentinței de achitare în privința lui

Munteanu Dorin a servit și faptul că procurorul în Procuratura Anticorupție

Bobrov Vladislav a renunțat la învinuire, reieșind din faptul că urmare a cercetării

probatoriului administrat, nu s-a probat latura subiectivă a infracțiunii încriminate

lui Munteanu Dorin.

Instanța de judecată a constatat că, Munteanu Dorin are dreptul la despăgubiri

morale în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. art.2007,2036,2037 Cod civil (în

redacția din 01.03.2019), art. 5, 6 și 8 CEDO, precum și art.9 al Pactului

internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.66.

Instanța de fond a concluzionat că prejudiciul moral trebuie compensat

corespunzător suferințelor suportate, iar la stabilirea acestora, a reținut factori

12

precum; infracțiunea incriminată, durata examinării cauzei penale, caracterul și

gravitatea încălcărilor procesuale, și rezonanța acesteia pe care a avut-o în

societate, pentru reclamant.

Instanța de fond a reținut că, reclamantul nu a fost supus arestului preventiv,

procurorul a renunțat la învinuirea adusă, a fost pronunțată o sentință de achitare,

iar în urma audierii explicațiilor participanților la proces s-a constatat că

Procuratura a prezentat scuzele de rigoare reclamantului pentru acțiunile comise.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată a acordat o despăgubire

care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în

împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

De asemenea instanța a conchis că Munteanu Dorin a fost învinuit

neîntemeiat de săvârșirea infracțiunii grave, iar durata procesului de învinuire a lui

Munteanu Dorin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin.(2) lit. c) Cod

Penal a constituit aproximativ 3 ani.

Cauza a atras o atenție sporită a societății, ținând cont că reclamantul este

judecător, iar chestiunea privind pornirea procesului penal în privința acestuia, a

fost mediatizată, și respectiv, nu poate fi pusă la îndoială cauzarea suferințelor

fizice și gradul sporit al suferințelor psihice suportate de reclamant.

Astfel, la acordarea prejudiciului moral instanța a ținut cont de jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului la examinarea litigiilor privind repararea

prejudiciului moral și material cauzat persoanelor prin violarea art.3, 5, 8 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului material în mărime de

45826,55 lei cu titlu de coeficient al inflației la salariul reținut de angajator în

perioada 01.02.2017-01.11.2019 și a sumei de 258882,98 lei în calitate de

penalitate la salariul în mărime totală de 468990,90 calculat pentru perioada

01.02.2017-01.05.2019, reținut de angajator în perioada 01.05.2019-01.11.2019

instanța a reținut că:

Potrivit răspunsului Judecătoriei Chișinău din 01 iunie 2021, reclamantului

Munteanu Dorin, la 20 decembrie 2019, i-a fost achitat salariul în sumă de

234800,00 lei, iar la 02.01.2020 ia fost achitată suma de 278546,55 lei.

Conform ordinului Judecătoriei Chișinău nr. 317 din 07.07.2020 a fost

acordat concediu anual de odihnă pentru perioada 31.01.2017- 31.01.2018 – 30 de

zile calendaristice și 1 zi lucrătoare, ulterior calculată suma de 24867,58 lei,

achitată la 03.08.2020.

Astfel, în urma pronunțării sentinței de achitare, anulării suspendării din

funcție și revenirii reclamantului la muncă, reclamantului i-a fost achitat salariul,

ce constituie sursa principală de existență, de care a fost privat în urma acțiunilor

ilicite.

Instanța de judecată a reținut că, cerința privind încasarea penalității în

mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere nu poate fi admisă și din motiv că,

neachitarea salariului a fost justificată, reclamantul fiind suspendat din funcția de

judecător în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.77/4 din

31.01.2017.

La caz, nefiind aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 1545.

13

Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 19 aprilie 2022, avocatul Vasile

Foltea acționând în interesele lui Dorin Munteanu a declarat apel solicitând

admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei

și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 21 aprilie 2022, Ministerul Justiției a declarat apel solicitând casarea

hotărârii instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

La fel, nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 17 mai 2022, Șendrea

Nicu a declarat apel, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a

încheierii protocolare din 04 martie 2021, în partea atragerii în proces, a lui

Șendrea Nicu în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, s-au respins

apelurile declarate de Munteanu Dorin, Ministerul Justiției și Șendrea Nicu, și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022.

La 26 decembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivare a invocat că, instanța de apel la adoptarea soluției a aplicat eronat

normele de drept material ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.

Pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998

necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 cât și cele

prevăzute de art.3.

Însă în speță, nu sunt întrunite prevederile art.3 și 6 din Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998.

Art.6 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de rераrаrе

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și instanțelor judecătorești prevede expres cazurile în care survine

dreptul persoanei la repararea prejudiciului, unul dintre aceste drepturi este și

devenirea definitivă și irevocabilă de achitare.

Totodată, în vederea aplicării Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998 este

necesar să fie constată ilegalitatea actului procedural emis de către organul de

drept, însă la caz nu există nici un act procedural definitiv și irevocabil emis de

judecătorul de instrucție prin care acțiunile organului de urmărire penală să fi fost

declarate ilegale.

Nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au indicat care anume act

normativ justifică răspunderea statului.

În cadrul pornirii urmăririi penale, organul de urmărire penală a avut obligația

de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele

circumstanțelor invocate în sesizare, de constata atât circumstanțele care dovedesc

vinovăția, cât și cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțe care atenuează

sau agravează răspunderea penală.

Recurentul a susținut că instanța de apel neîntemeiat a menținut hotărârea

instanței de fond, în situația în care prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile

de aplicabilitate a Legii 1545-XIII din 25 februarie 1998.

14

Motivarea instanțelor precum că Munteanu Dorin este în drept să solicite

compensarea prejudiciului în conformitate cu Legea nr.1545-XIII din 25 februarie

1998, este o interpretare eronată.

Ținând cont de complexitatea cauzei, organul de urmărire penală a acționat cu

bună-credință, cu suficientă diligență a întreprins toate măsurile necesare pentru

efectuarea obiectivă a tuturor acțiunile întreprinse.

Astfel, încasarea prejudiciului moral în mărime de 250 000 de lei, reprezintă

o sumă exorbitantă și inechitabilă suferințelor pretinse ca suferite.

La emiterea soluției instanțelor ierarhic inferioare nu au evitat subiectivismul

inerent evaluării circumstanțelor cauzei, nu au menținut echilibru între interesele

individuale ale persoanei și interese societății. Aplicarea eronată a normelor de

drept material determină nu efect nociv nu doar pentru societate, dar și pentru

cadrul legal, deoarece creează un precedent în practica judiciară.

La 14 februarie 2023, Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie

2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivare a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

examinând cauza instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată.

Decizia instanței de apel este nemotivată și nu întrunește criteriile și garanțiile

prevăzute de art.6 din Convenție.

În temeiul art.1 și 2 din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, pentru

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și instanțelor judecătorești, răspunderea patrimonială aparține statului.

Recurentul a susținut că în procesul penal intentat față de Munteanu Dorin a

avut calitate de martor.

Astfel, atragerea sa în procesul dat în calitate de intervenit accesoriu este

eronată și neîntemeiată, iar instanța de apel examinând cauza nu a corectat eroarea

instanței de fond, prin casarea încheierii protocolare din 04 martie 2021, și astfel

instanța a încălcat prevederile art.359 din Codul de procedură civilă.

Din decizia instanței de apel rezultă că nu au fost supuse examinării

argumentele apelanților Șendrea Nicu și Ministerul Justiției, ceea ce reprezintă a

încălcare a drepturilor acestora la un proces echitabil, care include inclusiv

obligația instanței de a-și motiva hotărârea.

Atât în instanța de fond cât și apel a invocat că procesul dat îi este impropriu,

dat fiind faptul că în cadrul cauzei penale intentate în privința lui Munteanu Dorin

a avut calitate de martor și nicidecum de acuzator de stat.

Respectiv, nu îi pot fi imputate comiterea cărorva acțiuni ilicite care să

constituie temei pentru antrenarea răspunderii patrimoniale.

În astfel de circumstanțe instanțe de apel urma să caseze încheierea

protocolară din 04 martie 2021 a instanței de fond.

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2) lit. a) și

alin.(4) din Codul de procedură civilă.

La 17 februarie 2023, Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie

2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea

15

respingerii acțiunii și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea a invocat că decizia instanței de apel în partea respingerii

acțiunii este neîntemeiată, deoarece aprecierea probelor a fost una arbitrară și

interpretate eronat normele de drept material aplicabile speței.

Examinând cauza instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 11 alin.

(l) - (3) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, și astfel a dispus încasarea

compensației într-o mărime ineficientă.

La acordarea compensației instanța nu a luat în considerație gravitatea

ilegalităților comise de autorități, suferințe trăite și natura dreptului lezat, acțiunea

care i-au adus un prejudiciu moral enorm.

Probele anexate la materialele dosarului confirmă dimensiunile prejudiciului

moral suferit pe parcursul procesului penal, iar prin încasarea unei sume

inechitabile se confirmă faptul aprecierii arbitrare a probelelor din dosar.

Instanța de apel nu a dat o apreciere corectă termenului îndelungat a

cercetărilor în cauza penală, fapte ce au cauzat suferințe emoționale și psihice

grave, deoarece aflarea sub urmărire penală i-a redus considerabil șansele șă își

realizeze cariera profesională, fapt confirmat prin raportul de evaluarea

psihologică.

De asemenea, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 7 lit. a) din

Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998.

La caz, sunt aplicabile dispozițiile art.128, 130, 330 din Codul muncii în

coroborare cu art. 7 lit. a) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, însă

instanța a aplicat speței o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Afirmațiile instanței de apel precum că Munteanu Dorin nu este în drept să

pretindă repararea prejudiciului material cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică la examinarea contestațiilor hotărârilor Plenului CSM și în fața Curții

Constituționale pentru examinarea cererii privind controlul constituționalității unor

legi, sunt neîntemeiate.

Recurentul a susținut că a suportat cheltuieli de asistență juridică la

examinarea cauzelor, care au apărut ca urmare a pornirii cauzei penale, fiind

reprezentat de către un avocat la toate acțiunile, iar înscrisurile prezentate

demonstrează cele invocate.

În opinia recurentului decizia instanței de apel nu prezintă o motivație și o

analiză clară care ar demonstra că au fost examinate cu adevărat chestiunile

esențiale ce i-au fost prezentate și astfel instanța nu a luat în considerare

prevederile art.6 din Convenției, care garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre

motivată.

Astfel, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au dat răspuns la toate

argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și în apel, nu au elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, nu au aplicat legea

care trebuia aplicată și au interpretat eronat normele de drept material, în partea

respingerii acțiunii.

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2) lit. a) și c)

din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul recursurilor:

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

16

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27

octombrie 2022.

Recurenții au invocat că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27

octombrie 2022, au recepționat-o la data de la 21 decembrie 2022, prin intermediul

poștei electronice, respectiv, cererile de recurs declarate la 26 decembrie 2022, 14

februarie 2023 și 17 februarie 2023, au fost depuse în termenul prevăzut de art.434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

La 19 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul Ministerului Justiției informând despre necesitatea depunerii referinței în

termen de o lună de la data primirii, iar potrivit avizelor de recepție de la fila

dosarului 79-80, recursul a fost recepționat la 24 ianuarie 2023.

La 14 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul depus de Șendrea Nicu, prin intermediul poștei electronice.

La 17 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul depus de Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, prin

intermediul poștei electronice.

Prin referința depusă la 20 februarie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii

a invocat că a argumentele recursurilor ating temeiurile legale concludente și

serioase care justifică necesitatea anulării hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare,

și astfel, în special susține recursul declarat de Ministerul Justiției.

Cu referire la recursul declarat de Șendrea Nicu, aprecierea admisibilității și

temeiurilor recursului o lasă la discreția instanței.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 iunie 2023 recursurile au

fost considerate admisibile.

În cadrul examinării recursurilor avocatul Verginia Baltag a ridicat, în

interesele dlui Șendrea Nicu, excepția de neconstituționalitate a articolului 67 alin.

(5) din Codul de procedură civilă, care prevede că încheierea judecătorească

privind respingerea cererii de introducere în proces a intervenientului accesoriu

poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei de către participanții la proces.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2023, s-a admis cererea

depusă de avocatul Baltag Verginia, în interesele lui Șendrea Nicu, privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale.

S-a transmis Curții Constituționale sesizarea înaintată de avocatul Baltag

Verginia, în interesele lui Șendrea Nicu privind exercitarea controlului

constituționalității a prevederilor 67 alin.(5) din Codul de procedură civilă.

Prin decizia Curții Constituționale din 28 septembrie 2023, s-a declarat

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 67

17

alin. (5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna avocat Verginia Baltag, în

interesele dlui Șendrea Nicu, în dosarul nr. 2ra-85/2023.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–

16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursurile, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și ca urmare, vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații

noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii

de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul

său norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi

separate de procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În corespundere cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Astfel, verificând decizia contestată, motivele recursului, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Ministerul Justiție întemeiat

și urmează a fi admis, iar recursurile declarate de Șendrea Nicu, reprezentat de

avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea

Vasile, urmează a fi respinse, pentru considerentele ce vor succede.

Din materialele dosarului se reține că la 31 ianuarie 2017, Procurorul General

a pornit urmărirea penală în privința lui Munteanu Dorin, în baza art. 307 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

Prin ordonanța de punere sub învinuire a Procuraturii Anticorupție din 10

martie 2017 Muntean Dorin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiuni

prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 noiembrie 2019,

Munteanu Dorin a fost achitat, din motiv că, fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Astfel, reclamantul considerând că la caz, sunt întrunite răspunderii morale și

materiale a înaintat în instanța instanța civilă prezenta acțiunea prin prisma Legii

18

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII

din 25.02.98.

Completul de judecată conchide că, izvorul pretențiilor reclamantului îl

constituie inacțiunile organului de urmărire penală, în cadrul cauzei penale pornite

în baza art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În condițiile art. 2 alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.98 acțiuni ilicite – sunt acțiuni

sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la

contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care

exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la

răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate

prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul

procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

În sensul art.3 alin. (1) al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 în conformitate

cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,

de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității.

Conform art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.

În baza art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei

prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de

judecată se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanei

responsabile, în cazul condamnării ilegală, tragerii ilegale la răspundere penală.

Prin prisma art. 2037 din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

La cuantificarea daunelor ce urmează fi acordate reclamantului, se reține

consecințele produse pe plan social și profesional, imaginea, durata în timp a

încălcărilor drepturilor.

Din succesiunea celor expuse, rezultă că, în acțiunile lui Munteanu Dorin, nu

au existat nici o infracțiune.

Prin pornirea cauzei penale, reclamantul a susținut că, demnitatea și onoarea

sa de judecător a fost lezată, a fost chemat în repetate rânduri în fața organului de

19

urmărire penală și în instanță, pentru o faptă care nu a existat, iar din cauza acestor

cercetări, a suferit din punct de vedere al sănătății și stării psihologice.

Astfel, ținând seama de acțiunile întreprinse în cadrul cauzei penale și

consecințele pe care acesta le-a avut reclamantul, Completul de judecată apreciază

că suma de 150 000 de lei, reprezintă o reparație echitabilă și respectă principiul

proporționalității și justul echilibru între valorile lezate și suma acordată.

Reparația stabilită sub această formă, este proporțională, cu prejudiciul adus

și poate contribui la repararea acestuia, pentru a înlătura disconfortul suferit.

Completul de judecată constată că susținerile reclamantului în sensul că

acțiunile desfășurate în perioada urmării penale i-au lezat drepturile și libertățile

fundamentale ale omului și că vătămarea acestor drepturi rezidă întru-un prejudiciu

moral, sunt corecte, dar în circumstanțele speței ele nu justifică existența unui

prejudiciu moral atât de mare precum au reținut instanțele ierarhic inferioare.

Prejudiciu moral constă în efectul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite a

organului de urmărire penală, prin care s-a adus atingere unor drepturi personale

nepatrimoniale.

Astfel, daunele morale pot fi acordate în ipoteza în care se încalcă valorile

ocrotite de legea fundamentală privind demnitatea, onorare, și alte valori sociale.

Pe de altă parte, deși este real ca stabilirea cuantumului despăgubirilor

echivalente unui prejudiciu moral presupune o anumită aproximare, instanța

trebuie să aibă criteriile de apreciere precum: consecințele negative suferite de cel

în cauză pe plan fizic și emoțional, importanța valorilor morale lezate, măsura în

care acestea au fost afectate, ect.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

și criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire.

Respectiv, reieșind din normele legale în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată reține că instanțele de judecată nu au stabilit corect suma ce

urmează a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din care considerente recursul

declarat de Ministerul Justiției urmează a fi admis în acest sens, cu modificarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, prin micșorarea cuantumului

prejudiciului moral încasat.

Atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat corect circumstanțele

cauzei și valorificând prejudiciul moral suportat de reclamant, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, a admis parțial acțiunea, însă, suma de 250 000

de lei încasată de instanța de fond și menținută de instanța de apel este una

exagerată și excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al

echității.

Argumentele precum că prin acțiunile organului de urmărire penală, au adus

atingeri imaginii sale de judecător, Completul de judecată le consideră întemeiate,

dar în cazul de față, în privința lui Munteanu Dorin, nu au fost aplicate măsuri

preventive, precum și n-a fost adoptată ilegal o sentință de condamnare. La fel,

după ce a fost achitat, se atestă că Munteanu Dorin a fost reîntregit în dreptul de a

muncă, fiindu-i achitat și salariul integral pentru perioada suspendării. În

considerarea situației de fapt expuse, se constată că suma de 250 000 de lei, este

exagerată.

20

Despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și

echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare

suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

Completul de judecată consideră că suma de 150 000 de lei reprezintă o sumă

rezonabilă, care va acorda o evaluare pertinentă daunelor compensatoare, fiind în

corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către

reclamată, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor de judecată.

Prin urmare, instanța reține că această valoare este de natură a oferi

reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile morale suferite, cu respectarea

principiului proporționalității și a justului echilibru între natura valorilor

nepatrimoniale lezate și sumele acordate.

Un mecanism similar de analiză, este adoptat și de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului care, atunci când stabilește cuantumul despăgubirilor datorate

de stat pentru încălcarea unui drept garantat de Convenția pentru apărarea

drepturilor omului, statuează în echitate, considerând ca fiind întemeiate cererile

de acordare a unor despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral și fizic suferit pe

perioada în cauză.

Dar, în același timp despăgubirile să nu constituie venituri nejustificate pentru

victime.

Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând a

unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, iar nu a unei satisfacții

patrimoniale. De altfel, fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict

prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani,

existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și

caracterul patrimonial al despăgubirii.

Totodată, Completul de judecată apreciază ca neîntemeiate argumentele

Ministerului Justiției cu referire la faptul că Munteanu Dorin nu a prezentat probe

care ar confirma prejudiciul moral cauzat prin acțiunile organelor de urmărire

penală, nefiind temei de a genera obligațiunea statului la repararea acestuia, dat

fiind că acest argument poartă un caracter declarativ și formal, fiind contrar

prevederilor art. 2007 alin. (1) lit. a) și 2037 din Codul civil și Legii nr. 1545 din

25 februarie 1998.

Deci, în această parte decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

urmează a fi modificate prin micșorarea cuantumului despăgubirii morale până la

150 000 de lei, fiind pe măsură de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate

reclamantului, precum și fiind echitabilă și nicidecum exagerată sau diminuată

pentru prejudiciul suferit de către ultimul, această despăgubire fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă (cauza Șarban vs Republica

Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica Moldova).

Cu referire la cerința reclamantului privind încasarea sumei de 45826,55 lei,

în calitate de coeficient de inflație la salariul reținut de angajator, în perioada 01

februarie 2017-27 noiembrie 2019, Completul de judecată menționează că:

Conform art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire

la statutul judecătorului, judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau

21

din oficiu, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui

se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza

respectivă.

În speța de față, Munteanu Dorin a fost suspendat din funcția de judecător,

prin hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 77/4/25 din 31 ianuarie 2017.

Completul de judecată reține că, judecătorul Munteanu Dorin fiind suspendat

din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, i s-a aplicat incompatibilitățile și

interdicțiile prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului.

Astfel, Completul de judecată apreciază că chiar dacă, instanța a constatat

incidente speței prevederile art.3 și 6 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, ca

urmare a achitării de învinuirea adusă, încasarea coeficientului de inflație la

salariul reținut de angajator, în perioada 01 februarie 2017-27 noiembrie 2019, la

care pretinde că este îndreptățit, nu pot fi valorificate prin prisma Legii nr.

1545/1998, acestea nefiind aplicabile speței.

Or, mecanismul de încasarea plăților salariale neachitate în perioada

suspendării din funcție de judecător, sunt incidente Legii nr. 544 din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului și legislației muncii și nicidecum Legii nr.

1545/1998.

Cu referire la recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul

Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile,

Completul de judecată le consideră neîntemeiate, or, pretențiile privind încasare

prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii, au la bază temei legal, Legea nr. 1545/1998.

Ținând cont de considerentele de mai sus, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va respinge recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de

avocatul Baltag Verginia și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile

și va admite recursul declarat de Ministerul Justiției, va modifica decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe în partea reparării prejudiciului material, prin

micșorarea cuantumului acestuia, în rest va menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442, art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Ministerul Justiției.

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022 și

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Dorin împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Consiliul

Superior al Magistraturii și Șendrea Nicu cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, în partea încasării

prejudiciului moral, prin micșorarea prejudiciului moral încasat de la bugetul de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Munteanu Dorin până la

suma de 150 000 (o sută cincizeci mii) lei.

Recursurile depuse de Șendrea Nicu, reprezentat de avocatul Baltag Verginia

22

și Munteanu Dorin, reprezentat de avocatul Foltea Vasile, se resping.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 aprilie 2022, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Stela Procopciuc

Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

23