3d-9/24 — anularea partiala a actului administrativ si obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil

3d-9/24 — anularea partiala a actului administrativ si obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

în numele legii

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei POPOVICI

împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, terț Judecătoria Comrat

privind anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii și

obligarea acestuia la emiterea unei hotărâri favorabile privind alocarea

mijloacelor financiare

(Dosarul nr. 3d-9/24

PIGD 2-24011956-01-3d-30012024)

Încasarea salariului pe perioada suspendării din funcție a judecătorului în

legătură cu pornirea urmăririi penale se realizează din contul statului în baza

Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

29 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în judecată

depusă de Serghei Popovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

terț Judecătoria Comrat

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Cu participarea grefierilor, Marianna Boico și Olesea Suduc

constată următoarele:

ÎN FAPT

A. Poziția reclamantului (f.d. 2-9)

reclamantul Serghei Popovici a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

Judecătoria Comrat, prin care a solicitat:

− Anularea punctului 3) al Hotărârii nr. 596/38 din 29 decembrie 2023 a

Consiliului Superior al Magistraturii, în partea ce vizează respingerea

demersului Judecătoriei Comrat privind alocarea mijloacelor financiare

suplimentare destinate achitării drepturilor salariale restante ale unui

judecător, ca fiind ilegal;

− Obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre

prin care să admită demersul Judecătoriei Comrat și să dispună alocarea

mijloacelor financiare suplimentare necesare pentru plata salariilor

neachitate judecătorului în cauză.

Popovici a invocat faptul că, la data de 20 septembrie 2016, Consiliul Superior

al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 608/25, a dispus suspendarea acestuia din

funcția de judecător la Judecătoria Comrat, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, ca urmare

a inițierii urmăririi penale.

Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Serghei

Popovici, dispusă prin Hotărârea nr. 608/25 din 20 septembrie 2016. Totodată,

prin aceeași hotărâre, s-a dispus reluarea activității acestuia ca judecător la

1

Judecătoria Comrat (sediul central), cu repunerea în toate drepturile, inclusiv

salariale, deținute anterior.

vicepreședintele Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, a înaintat un demers

către Consiliul Superior al Magistraturii, sub nr. 12873 din 28 octombrie 2020,

solicitând alocarea resurselor financiare necesare pentru achitarea salariului

aferent perioadei de suspendare a lui Serghei Popovici, respectiv 20

septembrie 2016 – 26 octombrie 2020.

Magistraturii a respins acest demers, refuzând alocarea resurselor financiare

suplimentare solicitate.

Chișinău cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terț Judecătoria Comrat. Prin această acțiune, reclamantul a

solicitat anularea pct. 1 din Hotărârea nr. 93/11 din 13 aprilie 2021 a

Consiliului Superior al Magistraturii, în partea privind respingerea demersului

vicepreședintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, referitor la alocarea

mijloacelor financiare suplimentare. Totodată, acesta a solicitat obligarea

Consiliului la emiterea unui act administrativ individual favorabil privind

admiterea acestui demers.

ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de Serghei

Popovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care acesta

contesta Hotărârea nr. 93/11 din 13 aprilie 2021, în partea referitoare la

respingerea demersului vicepreședintelui Judecătoriei Comrat privind

alocarea mijloacelor financiare suplimentare. De asemenea, instanța a respins

cererea privind obligarea Consiliului la emiterea unui act administrativ

favorabil.

pentru perioada suspendării din funcție, survenite în urma emiterii unei

ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală, intră sub incidența prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii,

stabilit de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998.

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2021, iar la 9

iunie 2022 a prezentat motivarea recursului.

recursul formulat de Serghei Popovici inadmisibil.

2

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

având ca intervenienți accesorii Judecătoria Comrat, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova. Prin

această acțiune, reclamantul a solicitat încasarea din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției, a drepturilor salariale neachitate pentru

perioada suspendării ilegale din funcție, precum și a cheltuielilor de judecată.

Centru) a admis integral cererea de chemare în judecată formulată de Serghei

Popovici. Instanța a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a sumei de

1.122.066,92 lei în beneficiul reclamantului, reprezentând salariul și alte plăți

salariale pentru perioada 20 septembrie 2016 – 26 octombrie 2020, cu

reținerea contribuțiilor obligatorii de stat. De asemenea, instanța a obligat

plata cheltuielilor de asistență juridică în valoare de 3.000 lei.

urmare a cererii de apel depuse de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

de Justiție din 15 decembrie 2023 (Dosarul nr. 2ra-39/23 PIGD, 2-21167699-

01-2ra-09012023), Serghei Popovici s-a adresat Președintelui Judecătoriei

Comrat, Igor Botezatu, solicitând calcularea și achitarea sumei restante din

salariul aferent perioadei 20 septembrie 2016 – 26 octombrie 2020, în care a

fost suspendat din funcția de judecător la Judecătoria Comrat.

Igor Botezatu, a înaintat un demers către Consiliul Superior al Magistraturii

(nr. 16793), solicitând alocarea de resurse financiare suplimentare pentru

achitarea salariului aferent perioadei de suspendare a lui Serghei Popovici (20

septembrie 2016 – 26 octombrie 2020).

Magistraturii a respins demersul depus de Președintele Judecătoriei Comrat

privind alocarea resurselor financiare suplimentare.

activitatea, se află în imposibilitatea de a achita salariul lunar aferent funcției

de judecător pentru perioada suspendării acestuia, respectiv 20 septembrie

2016 – 26 octombrie 2020.

nr. 596/38 din 29 decembrie 2023, prin care a fost respins demersul depus de

Președintele Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, privind alocarea resurselor

3

financiare suplimentare necesare pentru achitarea salariului aferent perioadei

de suspendare a lui Serghei Popovici, reprezintă un act administrativ

individual ilegal și defavorabil acestuia.

Codul administrativ, Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația legală

să admită demersul înaintat de președintele Judecătoriei Comrat, Igor

Botezatu, privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare. Astfel,

Consiliul trebuia să adopte un act administrativ favorabil lui Serghei Popovici,

în vederea achitării salariului pentru întreaga perioadă în care acesta a fost

suspendat din funcție (20 septembrie 2016 – 26 octombrie 2020). Cu toate

acestea, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exercitat în mod abuziv

dreptul discreționar conferit de lege, încălcând prevederile art. 16 și 137 din

Codul administrativ.

Supremă de Justiție a instituit o nouă practică judiciară în litigiile referitoare

la încasarea drepturilor salariale neachitate, având ca temei prevederile Legii

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești.

Supreme de Justiție din 15 decembrie 2023 (Dosarul nr. 2ra-39/23 PIGD, 2-

21167699-01-2ra-39/090), prin care instanța a respins cererea depusă în

temeiul Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești. Cererea fusese înaintată împotriva Procuraturii

Generale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției (cu participarea

Ministerului Finanțelor și a Procuraturii Generale), de către un reclamant

(într-o situație similară), care solicita încasarea plăților salariale neachitate.

îndeplinit obligațiile legale cu bună-credință atunci când a respins demersul

depus de președintele Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu privind alocarea

mijloacelor financiare suplimentare necesare achitării salariului judecătorului

Serghei Popovici pentru întreaga perioadă de suspendare din funcție (20

septembrie 2016 – 26 octombrie 2020).

Magistraturii să adopte un act administrativ prin care să admită acest demers

și să asigure plata integrală a salariului aferent perioadei menționate, conform

prevederilor legale.

4

Magistraturii nr. 596/38 din 29 decembrie 2023, în partea ce vizează

respingerea demersului președintelui Judecătoriei Comrat privind alocarea

mijloacelor financiare suplimentare, este neconform cerințelor legale.

B. Poziția pârâtului (f.d. 72-76)

Magistraturii a solicitat respingerea acțiunii depuse de Serghei Popovici

privind contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii unui

act administrativ individual favorabil, considerând-o neîntemeiată.

susținut că, nu recunoaște acțiunea înaintată de Serghei Popovici.

Magistraturii a recepționat demersul înaintat de Președintele Judecătoriei

Comrat, Igor Botezatu, prin care s-a solicitat alocarea mijloacelor

suplimentare în valoare de 1.122.066,92 lei pentru achitarea plăților salariale

neachitate judecătorului Serghei Popovici, conform calculelor anexate și

cererii formulate de acesta, pe perioada suspendării din funcție.

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 38 din 29 decembrie 2023. La ședință

au fost prezenți 6 membri din cei 9 aflați în exercițiul funcției, fiind astfel

asigurat caracterul deliberativ al acesteia. După aprobarea agendei ședinței nr.

38 din 29 decembrie 2023, cu votul unanim al membrilor prezenți, s-a trecut

la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi.

a respins integral demersul Președintelui Judecătoriei Comrat privind alocarea

mijloacelor financiare suplimentare în valoare de 1.122.066,92 lei.

organizarea judecătorească, Consiliul Superior al Magistraturii a notat că

mijloacele financiare necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești

sunt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii, și sunt incluse în bugetul de stat. Aceste mijloace nu pot fi

micșorate fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii și se alocă în mod

regulat.

solicitate de judecătorul Serghei Popovici vizează perioada în care acesta a

fost suspendat din funcție ca urmare a pornirii urmăririi penale împotriva sa,

în temeiul unor bănuieli rezonabile privind complicitatea la săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul

5

penal. Pe durata acestei perioade, judecătorul nu a prestat nicio activitate

(muncă).

reclamantul poate solicita doar încasarea prejudiciului material, conform

Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești. Având în vedere că această lege stabilește

modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul

cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de

către organele de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești.

Plenului de respingere a demersului înaintat de Președintele Judecătoriei

Comrat referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare în sumă de

1.122.066,92 lei pentru achitarea salariului judecătorului Serghei Popovici

aferent întregii perioade de suspendare (20 septembrie 2016 – 27 octombrie

2020).

pornirea urmăririi penale, prevederile art. 24 alin. (2) din Legea privind

statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 trebuie coroborate cu alin. (3)

și (4) ale aceluiași articol, precum și cu alte dispoziții legale aplicabile privind

suspendarea raporturilor de muncă. De asemenea, a raportat situația

reclamantului la art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, care

reglementează modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

poate fi interpretată izolat, separat de sistemul normativ din care face parte,

așa cum susține reclamantul Serghei Popovici. Dimpotrivă, aceasta trebuie

aplicată în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca parte

integrantă a unui sistem juridic coerent.

anterior, prin Hotărârea nr. 93/11 din 13 aprilie 2021, a fost respins demersul

Președintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, privind alocarea mijloacelor

financiare suplimentare pentru achitarea salariului judecătorului Serghei

Popovici aferent perioadei suspendării din funcție.

a contestat actul administrativ adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii

la Curtea de Apel Chișinău.

6

Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

depusă de Serghei Popovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

prin care acesta solicita anularea Hotărârii nr. 93/11 din 13 aprilie 2021, în

partea privind respingerea demersului vicepreședintelui Judecătoriei Comrat,

Igor Botezatu, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare,

precum și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil cu

privire la admiterea acestui demers.

a declarat inadmisibil recursul formulat de Serghei Popovici împotriva acestei

hotărâri.

noiembrie 2021, Serghei Popovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, având ca intervenienți accesorii Judecătoria

Comrat, Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală. Prin această acțiune,

Serghei Popovici a solicitat încasarea plăților salariale neachitate pentru

perioada suspendării din funcție, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Centru, a admis integral acțiunea formulată de Serghei Popovici și a dispus

încasarea sumei de 1.122.066,92 lei din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, reprezentând salariul și alte plăți salariale

aferente perioadei 20 septembrie 2016 – 26 octombrie 2020, cu reținerea

contribuțiilor obligatorii de stat. De asemenea, instanța a obligat achitarea

cheltuielilor de asistență juridică în valoare de 3.000 lei.

Chișinău, în urma cererii de apel depuse de Ministerul Justiției.

irevocabilă, precum și faptul că plățile salariale solicitate de Serghei Popovici

trebuie recuperate prin mecanismul instituit de Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins în mod just

demersul Președintelui Judecătoriei Comrat, referitor la alocarea mijloacelor

financiare suplimentare în sumă de 1.122.066,92 lei pentru achitarea salariului

judecătorului Serghei Popovici aferent perioadei suspendării (20 septembrie

2016 – 27 octombrie 2020).

că nu există temeiuri pentru anularea Hotărârii în partea contestată, întrucât

7

aceasta a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare, a

competenței și a procedurii aplicabile.

nici alegația reclamantului, conform căreia Consiliul Superior al

Magistraturii, la adoptarea hotărârii, și-ar fi exercitat dreptul discreționar cu

încălcarea prevederilor art. 16 și art. 137 din Codul administrativ.

dreptului discreționar, fără a specifica sau a aduce argumente concrete cu

privire la modul în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ar fi admis

această încălcare.

raționamentul reclamantului referitor la faptul că Curtea Supremă de Justiție

ar fi stabilit o nouă practică judiciară în litigiile privind încasarea plăților

salariale neachitate. Acesta face referire la Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

indicând în susținerea sa cauza nr. 2ra-39/23, Gubenco Serghei vs. Ministerul

Justiției, în care acțiunea a fost respinsă.

singură decizie a instanței de respingere a unei acțiuni în litigiile privind

încasarea plăților salariale neachitate în baza Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998 nu constituie o practică judiciară constantă.

C. Poziția terțului (f.d. 68, 70)

posibile pentru stingerea datoriei salariale acumulate în perioada suspendării

din funcție a judecătorului Serghei Popovici. Din fondul de economii al

bugetului alocat Judecătoriei Comrat pentru anul 2021, o parte din această

datorie a fost achitată către cetățeanul Serghei Popovici.

libere, întrucât bugetul instituțiilor bugetare este aprobat anual în conformitate

cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 26

iulie 2014. Acest fapt a împiedicat achitarea integrală a sumei datorate.

înaintată de Serghei Popovici și petrecerea ședinței de judecată în lipsa

reprezentantului Judecătoriei Comrat.

D. Poziția părților în ședință publică

8

reprezentantul acestuia, avocatul Ștefan Nița, au susținut integral cererea de

chemare în judecată, solicitând admiterea acesteia în forma în care a fost

formulată.

Olesea Ciobanu, a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ

înaintate de Serghei Popovici, invocând că aceasta este neîntemeiată.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc

conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții:

a) examinarea și soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în ședință

publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Participanții

la proces se citează; în citație se comunică locul, data și ora ședinței. Dacă

participanții la proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea acțiunii

în contencios administrativ are loc în procedură scrisă;

b) instanța de judecată acceptă probele prezentate după termenul stabilit în faza de

pregătire pentru examinarea în fond a acțiunii în contencios administrativ, numai

dacă participanții la proces justifică și probează imposibilitatea prezentării probelor

în termenul stabilit de instanță;

c) participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată

pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de

procedură în contextul examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca

lipsa citației pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară;

d) neprezentarea la ședința de judecată, fără motive temeinic justificate, a

participanților și/sau a reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în

contenciosul administrativ.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

9

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau

poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată,

dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–

e).”

judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995:

„Judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a

Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea

penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

În cazul suspendării din funcție a judecătorului, salariul acestuia se plătește în

condițiile legii.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului

sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau

în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție

în baza alin.(11), suspendarea din funcție încetează și judecătorul este repus în toate

drepturile avute anterior.”

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998:

„În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură

care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

10

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea

arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din

Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire

penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de

urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigații.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau

i se restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală

de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.”

„Persoana fizică eliberată din lucru (funcție) în legătură cu condamnarea ilegală sau

suspendată din lucru (funcție) în legătură cu tragerea ilegală la răspundere

penală este restabilită la locul de muncă anterior (în funcția anterioară), iar în

caz de imposibilitate (lichidarea întreprinderii, instituției, organizației, reducerea

statelor), acesteia i se oferă un loc de muncă (funcție) echivalent cu cel ocupat

anterior. Locul de muncă (funcția) i se va oferi persoanei fizice în termen de cel

mult o lună de la data depunerii cererii dacă aceasta a fost depusă în termen de trei

luni de la data primirii de către persoana fizică a avizului despre rămînerea

definitivă a sentinței de achitare sau a adoptării hotărîrii privind scoaterea persoanei

de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

2016 a fost pornită urmărirea penală împotriva lui Serghei Popovici pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b)

din Codul penal (f.d. 2-3, Dosar administrativ).

septembrie 2016, s-a dispus suspendarea lui Serghei Popovici din funcția de

judecător la Judecătoria Comrat, ceea ce a condus la sistarea plății salariului

acestuia (f.d. 4-5, Dosar administrativ).

Anticorupție, emisă la 15 septembrie 2020, s-a dispus scoaterea acestuia de

sub urmărire penală, în temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură

11

penală, motivat de faptul că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate (f.d. 6-15, Dosar administrativ).

octombrie 2020, s-a dispus anularea suspendării din funcție a judecătorului

Serghei Popovici și reluarea activității acestuia în calitate de judecător la

Judecătoria Comrat, cu repunerea în toate drepturile salariale avute anterior

(f.d. 16-22, Dosar administrativ).

aprilie 2021, demersul președintelui Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu,

referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare necesare pentru

achitarea salariului judecătorului Serghei Popovici aferent perioadei

suspendării din funcție, a fost respins.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 13 aprilie 2021 la Curtea

de Apel Chișinău.

2021, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

formulată de Serghei Popovici împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, prin care acesta contesta Hotărârea nr. 93/11 din 13 aprilie

2021, în partea respingerii demersului vicepreședintelui Judecătoriei Comrat,

Igor Botezatu, privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare. Totodată,

s-a respins și cererea de obligare a Consiliului la emiterea unui act

administrativ individual favorabil cu privire la admiterea acestui demers.

Judecătoria Comrat, în scopul executării Hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 308/26 din 27 octombrie 2020 și în limitele soldului

disponibil al mijloacelor financiare alocate pentru achitarea salariului

angajaților instanței pentru anul 2021, a achitat parțial salariul aferent

perioadei suspendării din funcție, și anume:

− La 11 mai 2021, salariul net în valoare de 55.121,73 lei;

− La 1 iunie 2021, salariul net în valoare de 16.532,52 lei;

− La 1 iulie 2021, salariul net în valoare de 16.532,52 lei.

demersul înaintat de președintele Judecătoriei Comrat, Igor Botezatu, referitor

la alocarea resurselor financiare suplimentare (f.d. 1, Dosar administrativ).

Consiliului Superior al Magistraturii, a solicitat alocarea unor mijloace

suplimentare în valoare de 1.122.066,92 lei pentru achitarea plăților salariale

12

neachitate judecătorului Serghei Popovici, conform calculelor anexate (f.d.23,

Dosar administrativ) și cererii formulate de acesta.

Magistraturii a respins demersul depus de Președintele Judecătoriei Comrat

privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru achitarea plăților

salariale neachitate unui judecător (f.d. 31-43, Dosar administrativ).

acțiuni în contencios administrativ, judecătorul Serghei Popovici a contestat

punctul 3 din Hotărârea nr. 596/38 din 29 decembrie 2023 la Curtea Supremă

de Justiție. Aceasta, având în vedere că Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 596/38 din 29 decembrie 2023 a fost publicată pe site-ul

www.csm.md la 4 ianuarie 2024 și adusă la cunoștința Judecătoriei Comrat

prin poșta electronică la data de 5 ianuarie 2024, ora 09:30.

reclamantului, instanța subliniază că procedura suspendării din funcție a unui

judecător, ca urmare a începerii unei urmăriri penale, reprezintă un proces

extrem de complex și sensibil, care implică interacțiunea mai multor instituții

judiciare și administrative cu competențe bine definite prin legislație. Această

măsură nu poate fi considerată una strict procedurală sau tehnică, deoarece are

implicații profunde asupra principiilor fundamentale precum independența

sistemului judiciar, garantarea dreptului la un proces echitabil și menținerea

încrederii societății în actul de justiție. Suspendarea unui magistrat în astfel de

circumstanțe generează consecințe juridice și sociale importante, de aceea este

imperativ ca fiecare pas procedural să fie analizat riguros, transparent și

conform cadrului legal existent.

privind statutul judecătorului, un judecător poate fi suspendat din funcție în

cazul urmăririi penale, scopul acestei reglementări fiind asigurarea

imparțialității și păstrarea credibilității corpului magistraților.

mai multor instituții, fiecare având atribuții distincte și clar definite prin acte

normative specifice. Aceste instituții cooperează și își exercită competențele

în mod coordonat pentru a asigura respectarea principiilor legalității și

transparenței pe parcursul întregului proces de suspendare, contribuind astfel

la menținerea integrității și imparțialității sistemului judiciar.

− Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de organ suprem de

autoadministrare judecătorească, este autoritatea competentă să decidă suspendarea

unui judecător din funcție. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are

responsabilitatea legală de a examina și aprecia atât legalitatea formală a cererii de

13

suspendare înaintate de procuratură, cât și oportunitatea aplicării acestei măsuri

preventive. Evaluarea Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se bazeze pe

o analiză atentă a circumstanțelor concrete ale cazului, impactul asupra activității

judiciare și asupra drepturilor individuale ale judecătorului, precum și pe criteriile

stabilite explicit în legislația relevantă.

− Procuratura Anticorupție sau Procuratura Generală sunt instituțiile specializate

care gestionează urmărirea penală împotriva judecătorilor, având atribuția

exclusivă de a iniția și conduce anchetele în astfel de cazuri. Aceste autorități sunt

abilitate să formuleze solicitări fundamentate către Consiliul Superior al

Magistraturii pentru suspendarea judecătorului cercetat, în scopul prevenirii

oricărei influențe nelegitime asupra procesului penal sau asupra activității judiciare.

Solicitarea de suspendare trebuie să fie clar motivată, bazată pe indicii rezonabile

privind săvârșirea infracțiunii și pe necesitatea protejării prestigiului și integrității

sistemului judiciar.

− Inspecția Judiciară exercită un rol esențial în cadrul procesului de suspendare prin

verificarea detaliată a conduitei judecătorului vizat. Aceasta realizează investigații

riguroase pentru a stabili dacă există abateri disciplinare sau comportamente

contrare principiilor etice și profesionale care ar putea afecta integritatea

magistratului sau a sistemului judiciar în ansamblu. Ulterior, Inspecția Judiciară

emite rapoarte detaliate și motivate, care sunt transmise Consiliului Superior al

Magistraturii și altor instituții competente, contribuind astfel la fundamentarea

deciziei privind necesitatea aplicării măsurii de suspendare.

− Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor joacă un rol indirect, dar semnificativ

în procedura suspendării judecătorului, atribuțiile lor fiind concentrate pe

gestionarea financiară și salarială a situației create prin suspendare. Ministerul

Justiției are responsabilitatea gestionării mecanismului legal de acordare a

despăgubirilor salariale și compensatorii pentru judecătorii suspendați ilegal sau

nejustificat, conform cadrului normativ privind repararea prejudiciului cauzat prin

acțiuni ilegale ale organelor de urmărire penală. În același timp, Ministerul

Finanțelor gestionează execuția bugetară, având competența de a asigura

disponibilitatea fondurilor necesare pentru aceste despăgubiri și plăți salariale,

respectând procedurile bugetare și limitele financiare stabilite de lege.

− Instanțele judecătorești îndeplinesc un rol fundamental în protejarea drepturilor

judecătorilor suspendați, asigurând accesul acestora la justiție și verificând

minuțios legalitatea și temeinicia măsurilor de suspendare. Prin analizarea atentă a

argumentelor prezentate și a respectării condițiilor legale și procedurale, instanțele

judecătorești contribuie decisiv la prevenirea abuzurilor și la garantarea respectării

drepturilor fundamentale ale judecătorilor afectați de măsuri restrictive, astfel încât

să fie asigurată echitatea și transparența întregului proces.

judecătorilor să își exercite atribuțiile exclusiv în limitele clar stabilite prin

legislație, respectând principiul separării competențelor și evitând orice

ingerință sau interferență neautorizată în activitatea altor instituții. Orice

depășire a acestor limite legale ar genera riscuri semnificative pentru

14

echilibrul și funcționalitatea sistemului judiciar, putând duce la

compromiterea independenței judiciare, crearea de precedente negative sau

chiar la încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate.

instituției responsabile pentru plata drepturilor salariale ca urmare a

suspendării ilegale a judecătorului din funcție, având în vedere practica

judiciară instabilă și inconsecventă a instanțelor naționale în soluționarea unor

litigii similare.

al Magistraturii nr. 308/27 din 26 octombrie 2020, a fost dispusă reluarea

exercitării funcției de către judecător și repunerea acestuia în drepturile

salariale anterioare suspendării.

menționată reprezintă un act administrativ individual. Totuși, măsura

repunerii judecătorului în drepturile salariale anterioare se referă exclusiv la

remunerarea activității prestate efectiv ulterior datei reluării atribuțiilor

funcționale.

suspendării nu presupune, în mod automat, plata drepturilor salariale aferente

perioadei anterioare, în care judecătorul s-a aflat în situația suspendării, având

în vedere caracterul reparatoriu și distinct al dreptului la salariile restante, care

necesită o abordare juridică separată și explicită.

scopului prevăzut de art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/1995, care

impune garantarea imparțialității și integrității judecătorilor și asigurarea

protecției efective a drepturilor acestora în cazul suspendării ilegale din

funcție

salarizarea în sectorul bugetar, remunerarea este strict condiționată de

prestarea efectivă a muncii.

activitate efectivă, astfel că plata salariului pentru această perioadă nu poate

fi realizată din fondurile salariale curente ale instanței, ci trebuie solicitată și

fundamentată exclusiv pe mecanismul special instituit prin Legea

nr.1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiuni ilegale sau

nejustificate ale organelor de urmărire penală.

activității a devenit irevocabil conform prevederilor art. 140 din Codul

15

administrativ și nu mai poate fi contestat, acesta nu generează automat

obligația plății retroactive a salariului pentru perioada în care activitatea nu a

fost desfășurată. Astfel, actul administrativ menționat nu poate constitui temei

legal direct și suficient pentru obligarea Consiliului Superior al Magistraturii

la plata salariilor restante pentru perioada suspendării.

obținută exclusiv prin intermediul mecanismelor prevăzute explicit în Legea

nr. 1545/1998, având ca instituție competentă și responsabilă Ministerul

Justiției, nu Consiliul Superior al Magistraturii.

de resurse financiare suficiente, reclamantul are posibilitatea reală de a obține

recuperarea drepturilor salariale restante într-o manieră mai eficientă și într-

un termen rezonabil, prin formularea unei acțiuni separate, direct împotriva

Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, instituții responsabile din

punct de vedere legal de executarea bugetului destinat remunerării

judecătorilor.

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să aloce fonduri suplimentare

pentru plata drepturilor salariale restante ale unui judecător suspendat este

neîntemeiată. Aceasta deoarece Consiliul Superior al Magistraturii nu are

competența legală să gestioneze în mod direct sau să dispună unilateral de

resursele financiare destinate salarizării judecătorilor. În conformitate cu

cadrul normativ în vigoare, gestionarea și aprobarea fondurilor pentru

sistemul judecătoresc aparțin altor autorități publice, iar Consiliul Superior al

Magistraturii nu poate interveni decât prin propuneri sau demersuri înaintate

către instituțiile competente.

Constituția Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii nu este

abilitat să administreze sau să dispună în mod unilateral asupra mijloacelor

financiare destinate remunerării judecătorilor, atribuție care revine altor

autorități publice competente.

clar că responsabilitatea financiară privind achitarea drepturilor salariale și a

altor despăgubiri aferente perioadei în care judecătorii au fost suspendați din

funcție ca efect al pornirii urmăririi penale revine statului, prin intermediul

autorității abilitate – Ministerului Justiției, în virtutea competențelor stabilite

în art. 3 și 7 din Legea nr. 1545/1998. Această atribuție derivă din faptul că

Ministerul Justiției administrează mecanismul special, atât juridic cât și

16

financiar, destinat reparării prejudiciului rezultat din aplicarea ilegală sau

nejustificată a unor măsuri restrictive în cadrul procedurilor penale.

Legii nr. 1545/1998, care reglementează în mod clar dreptul la despăgubiri

materiale și salariale pentru persoanele care au fost supuse unor măsuri

restrictive ilegale sau nejustificate, inclusiv suspendarea din funcție în cadrul

unor proceduri penale. Potrivit acestui cadru normativ, în cazul în care se

constată că suspendarea judecătorului a fost nejustificată sau ilegală, acesta

are dreptul la recuperarea integrală a veniturilor salariale pierdute pe perioada

respectivă.

acestor despăgubiri salariale îi revine exclusiv statului, prin intermediul

Ministerului Justiției, care are obligația legală de a asigura restabilirea

integrală a drepturilor financiare ale persoanei afectate.

Superior al Magistraturii avea obligația legală de a admite demersul și de a

emite un act administrativ favorabil lui Serghei Popovici pentru plata salariilor

restante, acesta nu este întemeiat juridic. Solicitarea depășește limitele clare

ale competențelor Consiliului, astfel cum sunt prevăzute explicit în legislația

în vigoare.

acordate în urma suspendării ilegale din funcție a unui judecător ca efect al

pornirii urmăririi penale revine exclusiv instituțiilor statului abilitate din punct

de vedere financiar și bugetar, respectiv Ministerului Justiției și Ministerului

Finanțelor. Prin urmare, obligația de a asigura plata acestor sume revine în

mod legal acestor instituții.

practica judiciară pe dosare similare examinate de către Curtea Supremă de

Justiție în ordine de recurs, Completul de judecată menționează următoarele:

prin cererea de chemare în judecată depusă de Gubenco Serghei împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Curtea de Apel Comrat,

Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală s-a solicitat încasarea din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției a plăților salariale

neachitate în perioada suspendării ilegale din funcție de judecător la Curtea de

Apel Comrat, în sumă de 1.731.000, 83 lei.

2022, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Gubenco Serghei plățile salariale neachitate, pentru

17

perioada de suspendarea ilegală din funcție de judecător la Curtea de Apel

Comrat, din 20 septembrie 2016 până la 26 octombrie 2020, în sumă de

1.712.610 lei, cu reținerea contribuțiilor obligatorii în folosul statului.

apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, din 15 aprilie 2022.

admis recursul declarat de Ministerul Justiție. S-a casat hotărârea Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 15 aprilie 2022 și decizia Curții de Apel

Cahul din 13 octombrie 2022 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care:

cererea de chemare în judecată depusă de Gubenco Serghei împotriva

Ministerului Justiției, intervenienților accesorii Curtea de Apel Comrat,

Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală cu privire la încasarea plăților

salariale neachitate, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

reținută ca practică judiciară relevantă pentru susținerea argumentelor

reclamantului Popovici Serghei privind încasarea sumei solicitate de la

instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul, prin intermediul

Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta, deoarece în materie există

jurisprudență distinctă.

că salariul aferent perioadei suspendării din funcție, ca efect al pornirii

urmăririi penale față de judecător se achită din bugetul de stat, în temeiul Legii

nr.1545/1998:

1) Popovici Eugen vs. Ministerul Justiției, intervenienți accesorii

Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii (dosar

nr. 2ra-922/23);

2) Gheorghe Popa vs. Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și

Procuratura Generală (dosar nr. 2ra-1022/19);

(dosar nr. 2ra-85/23), în care instanța, din oficiu, a dispus achitarea salariului

aferent perioadei suspendării din funcție.

în ceea ce privește încasarea salariului neplătit din motivul suspendării din

funcție a judecătorului, se constată că, de la caz la caz, sumele aferente au fost

achitate fie din bugetul instanței de judecată la care își desfășoară activitatea

judecătorul, fie din bugetul de stat, în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea

nr.544/1995. În aceste condiții, Completul de judecată apreciază necesitatea

18

clarificării autorității statului competente să achite salariul neretribuit pe

perioada suspendării din funcție a judecătorului, precum și a cadrului

normativ aplicabil.

de Justiție constă în asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației

în cadrul sistemului judiciar.

privind procedura de recuperare a salariilor în cazul suspendării din funcția de

judecător, prin prezenta hotărâre, Curtea Supremă de Justiție consacră o

practică judiciară obligatorie. Se statuează că plata acestor drepturi se

efectuează din bugetul de stat, în temeiul art. 7 lit. a) din Legea nr.1545/1998.

În consecință, solicitările privind plata salariilor restante ale judecătorilor

suspendați din funcție, ca urmare a unor măsuri restrictive nejustificate sau

ilegale dispuse de organele de urmărire penală, trebuie formulate exclusiv

împotriva Ministerului Justiției, în temeiul art. 5 din aceeași lege, acesta fiind

autoritatea competentă să gestioneze și să asigure acordarea despăgubirilor

salariale, potrivit mecanismului prevăzut de legislația specială aplicabilă.

interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, întrucât plățile

salariale ratate în perioada suspendării sale din funcție în legătură cu începerea

urmăririi penale, după cum întemeiat a reținut Consiliul Superior al

Magistraturii, acestea urmează a fi recuperate prin intermediul mecanismului

instituit de Legea nr. 1545/1998.

nr.1545/1998, care stabilește în mod explicit că Ministerul Justiției are

responsabilitatea exclusivă de a gestiona, atât din punct de vedere financiar,

cât și juridic, compensațiile și despăgubirile rezultate din acțiunile nelegale

sau neîntemeiate ale organelor de urmărire penală.

practică judiciară pentru a evita pronunțarea unor hotărâri care ar putea fi

casate din cauza aplicării eronate a legii. Respectarea acestui principiu

contribuie la asigurarea unei jurisprudențe coerente, predictibile și conforme

cu cadrul normativ național, consolidând astfel securitatea juridică și

încrederea în sistemul judiciar.

responsabilitatea gestionării și achitării salariilor restante pentru judecătorii

suspendați ca urmare a unor măsuri restrictive ale organelor de urmărire

penală revine statului, prin intermediul autorității abilitate – Ministerului

19

Justiției, în conformitate cu prevederile detaliate ale Legii nr. 1545/1998 și ale

altor acte normative relevante. Această atribuție a Ministerului Justiției se

fundamentează pe principiul juridic conform căruia instituțiile care

administrează bugetul de stat și mecanismele de despăgubire sunt obligate să

compenseze integral prejudiciile suferite de persoanele supuse unor măsuri

restrictive ilegale sau nejustificate.

practică judiciară obligatorie. Această soluție este esențială pentru asigurarea

respectării principiilor constituționale ale separației puterilor în stat, al

legalității și previzibilității juridice, precum și pentru prevenirea oricărei

confuzii sau incertitudini în aplicarea normelor referitoare la gestionarea

resurselor financiare publice. Aplicarea unitară a acestor principii contribuie

la consolidarea securității juridice și la eficiența mecanismului de despăgubire

în conformitate cu legislația națională.

subliniază că Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 596/38 din

29 decembrie 2023 a fost adoptată în urma unei analize detaliate a faptelor și

probelor administrate. În aceste condiții, instanța nu a identificat temeiuri

legale care să justifice anularea acesteia. Prin urmare, cererea de chemare în

judecată formulată de Serghei Popovici urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Popovici

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Judecătoria Comrat,

privind anularea parțială a actului administrativ și obligarea emiterii unui act

administrativ individual favorabil.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

20