3d-15/24 — anularea actulului administrativ

La 5 martie 2023, Garri Bivol a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.

La 6 martie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 7 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea d chemare în judecată depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.

În ședința de judecată reclamantul Garri Bivol și reprezentantul acestuia avocatul Valentin Caisîn, au înaintat cerere de recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.

În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, la 12 decembrie 2023 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii CSM nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023, în care a indicat că cererea motivată va fi prezentată după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată a CSM nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 (repartizată judecătorului Ursachi Mariana).

La data de 5 martie 2024, după primirea hotărârii CSM nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 motivate, în termenul prevăzut de lege, a depus o cerere de chemare în judecată privind anularea hotărârii CSM nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023, dar deja motivată, adică cerere de completare la cea depusă 1 la 12 decembrie 2023, ambele cu cerințe identice (repartizată judecătorului Ion Malanciuc).

Prin încheierea CSJ din 17 mai 2024 (judecător raportor Mariana Ursachi), cererea de chemare în judecată a lui Garri Bivol împotriva CSM privind anularea hotărârii CSM nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, înregistrat sub nr. dosarului 3d-55/23 Judecător raportor Mariana Ursachi) a fost transmisă spre conexare cu cauza inițială la cererea de chemare în judecată a lui Garri Bivol împotriva CSM privind anularea hotărârii CSM nr.527/33 din 14 noiembrie 2023, (depusă la 5 martie 2024, dosarul nr.3d-15/24 judecător raportor Ion Malanciuc).

Urmare, prin încheierea CSJ din 5 iulie 2024 (completul de judecători: (raportor) Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni), respinge conexarea dosarului nr. 3d-55/23 pe motiv că solicitarea de conexare nu corespunde exigențelor prevederilor art. 187 alin. (l) CPC și că de fapt cererea din 12 decembrie 2023 (nr. 3d-55/23) și cea din 5 martie 2023 (3d- 15/24) sunt identice, acțiunea din 12 decembrie 2023 fiind de fapt și cea de bază iar cea din 5 martie 2024 - cerere de înlăturare a neajunsurilor cererii din 12 decembrie 2023.

Menționează că, la 11 noiembrie 2024, prin încheierea Curții Supreme de Justiție (completul de judecători Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi), declară inadmisibilă acțiunea depusă de Garri Bivol împotriva CSM în cadrul dosarului nr. 3d-55/23 – 12 decembrie 2023), pe motiv că „… prin prezenta acțiune (din 12 decembrie 2023 nr. 3d-55/23) același reclamant a formulat aceleași pretenții, având aceleași părți, obiect și temei al acțiunii, or, atât în prezenta cauză, cât și în cauza nr. 3d-15/24 reclamantul Garri Bivol solicită anularea hotărârii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 cu privire la... ” și că ”... completul de judecată menționează că prezenta acțiune în contencios administrativ (nr. 3d-55/23) nu întrunește condițiile pentru a fi declarată admisibilă, or, este în afara oricărui dubiu că, pe rolul Curții Supreme de Justiție, se află o altă acțiune în contencios administrativ, depusă cu respectarea art. 211 din Codul administrativ, care vizează aceleași părți Garri Bivol și Consiliul Superior al Magistraturii, au același obiect - anularea hotărârii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023... ”

Din cele menționate deduce că Curtea Supremă de Justiție (completul Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni), prin actele procesuale și anume prin încheierea din 5 iulie 2024 pe de o parte constată că acțiunea din 12 decembrie 2023 fiind de fapt și cea de bază iar cea din 5 martie 2024 - cerere de înlăturare a neajunsurilor cererii din 12 decembrie 2023 fiind una și aceiași acțiune, iar pe de altă parte Curtea Supremă de Justiție (completul Stela Procopciuc Oxana Parfeni și Mariana Ursachi), acțiunea din 12 2 decembrie 2023 este declară inadmisibilă prin încheierea din 11 noiembrie 2024, pe motiv că acțiunea din 5 martie 2024 ar fi o altă acțiune, decât cea din 12 decembrie 2023. Cu alte cuvinte, în sensul invocat, instanța susține două soluții diametral opuse.

Reține că în alt caz similar, cererea Garabagiu Valentina vs CSM, terț Procuratura Generală, fiind transmisă spre conexare cauza nr. 3d-59/23 cererea din 13 decembrie 2023 (judecător raportor Mariana Ursachi), prin încheierea din 28 mai 2024 (judecător raportor Diana Stănilă) s-a conexat cauza nr. 3d-59/23 - cererea depusă la 13 decembrie 2023 la cauza nr.3d- 16/24 - cererea din 5 martie 2024.

Reiterează că aceiași judecători (raportori Diana Stănilă și Ion Malanciuc care fac parte din același complet de examinare a dosarelor - V. Garabagiu - G. Bivol), adică Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, prin încheierile ce țin de chestiunea conexării în aceste două cauze, au expus păreri diametral opuse , într-un caz (V. Garabagiu) a fost admisă conexarea, în alt caz identic (G. Bivol) a fost respinsă conexarea.

Susține că atât cererea din 12 decembrie 2023 cât și cea din 5 martie 2024 este una și aceiași cerere, care urmează a se considera că a fost depusă la data de 12 decembrie 2023 și nu la 5 martie 2024. Astfel, contrar prevederilor art. 207 din Codul Administrativ, declarându-se inadmisibilă acțiunea din 12 decembrie 2023 prin încheierea din 11 noiembrie 2024, instanța a încălcat dreptul reclamantului la acces la justiție, modificând (schimbând) data adresării reclamantului cu acțiunea civilă.

Notează că, repartizarea dosarului unui alt complet de judecată decât celui căruia i-a fost repartizat aleatoriu (judecător raportor Mariana Ursachi), a fost efectuată contrar alin. (1) art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească, care prescrie că o cauza deja repartizată poate fi redistribuită doar în cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia.

În continuarea expunerii temeiurile de recuzare în raport cu separarea acestor cereri din 12 decembrie 2023 și 5 martie 2024, (prima fiind contrar legii declarată inadmisibilă), accentuează că la această etapă, nu dispunem de pârghii juridice de a contesta separat încheierea din 11 noiembrie 2023 de declarare ca inadmisibilă a cererii din 12 decembrie 2023 (dosarul 3d/- 55/23), deoarece aceasta nu se supune nici unei căi de atac (fapt indicat expres în încheiere), dar și în plan național nu este o cale de contestare la o instanță ierarhic superioară.

Consideră că prin trecerea cauzei la cererea de chemare în judecată înaintată de Bivol Garri împotriva CSM (dosarul nr.3d-55/23) de la 3 completul de judecători (judecător raportor Mariana Ursachi) la completul de judecători (judecător raportor Ion Malanciuc dosarul nr. 3d-16/24), a fost încălcat principiul aleatoriu de distribuire a dosarelor prin Programul integrat de gestionare a dosarelor, prevăzut de art. 61 alin.(1-2) din Legea privind organizarea judecătorească. Or, prin declararea inadmisibilității cererii din 12 decembrie 23 dosarul nr. 3d-55/23 acțiunea civilă în cauză a devenit spre examinare în fond judecătorului raportor Ion Malanciuc, nu în condițiile legii, dictate prin alin. (2) art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească, dar și cu încălcarea acestor condiții.

În context, invocă încălcarea dreptului garantat de art. 32 alin. (l) din Codul de procedură civilă și 37 din Codul administrativ de a nu fi lipsit de dreptul de a fi judecată cauza de acea instanță și de acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege.

Totodată, declară că nu are careva dubii referitor la profesionalismul și diligența judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc.

Mai indică ca temei suplimentar de recuzare faptul că, prin hotărârea CSM, judecătorul Ion Malanciuc a fost transferat temporar pentru exercitarea atribuțiilor de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 100/9 din 7 martie 2024, judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11 martie 2024 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

De asemenea, în prezenta cauză, calitatea de pârât o deține Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, ținând cont de faptul că judecătorul Ion Malanciuc este transferat temporar pentru exercitarea atribuțiilor de judecător al CSJ, la expirarea termenului indicat, acesta în mod inevitabil, va compărea în fața CSM-ului, pentru continuarea și/sau confirmarea acestuia în funcția de judecător la CSJ.

De asemenea, președintele completului de judecători, judecătorul Stela Procopciuc, având și calitatea de președinte interimar a CSJ, inevitabil urmează să compare în fața CSM-lui întru confirmarea în funcția de președinte a CSJ.

În concluzie, cariera oricărui judecător este în competența CSM-lui, însă în prezentul dosar, pornind de la caracterul temporar al funcțiilor deținute la Curtea Supremă de Justiție de către judecătorii Stela Procopciuc și Ion Malanciuc, cariera profesională a acestora în mod direct și inevitabil ține de pârâtul - CSM. 4

Indică că, aceste împrejurări, avantajează CSM-ul la examinarea prezentului litigiu și poate afecta în mod firesc independența, imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc, la judecarea cauzei din speță. Prin urmare, consider că judecătorii, în circumstanțele menționate, nu pot fi independenți și imparțiali la examinarea prezentei cauze.

Respectiv subliniază că, în privința judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc există motive serioase de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției și consideră că au un interes personal față de rezultatul procedurii administrative, temei de recuzare a judecătorilor prevăzut de art. art. 50 a Codului Administrativ și CPC, iar toate elementele de mai sus, sunt suficiente pentru a considera că exigențele privind independența și imparțialitatea nu sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Reprezentantul pârâtului Consiliul superior al Magistraturii –Olesea Ciobanu, în ședința de judecată a solicitat respingerea cererii de recuzare.

Reclamantul Garri Bivol și reprezentatul acestuia avocatul Valentin Caisîn, în ședința de judecată nu sau prezentat, fiind înștiințați în mod legal despre locul, data și ora ședinței de judecată.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sânt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul 5 sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză. Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit). Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 50 din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; 6 e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc de la examinarea cauzei se referă, în esență, la respingerea conexării cauzei nr. 3d-55/23 cu cauza 3d-15/24, precum și presupusa dependență instituțională a judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc față de Consiliul Superior al Magistraturii

Cu referire la argumentul reclamantului și a reprezentatului acestuia precum că, a fost respinsă conexarea cauzei nr. 3d-55/23 cu cauza 3d-15/24, Completul menționează că aceste aspecte nu poate constitui temei de recuzare, întrucât vizează un aspect procedural al instanței de judecată și nu reflectă vreo conduită sau situație care ar putea afecta imparțialitatea judecătorilor.

Legalitatea conexării dosarelor ține exclusiv de analiza valabilității actelor de procedură emise de instanță și nu intră în sfera de aplicare a dispozițiilor privind recuzarea. Eventuala aplicare eronată a art. 187 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu se referă la imparțialitatea judecătorilor și prin urmare, nu poate determina constatarea unei incompatibilități a judecătorului.

Instituția incompatibilității nu poate fi utilizată ca o cale subsidiară de contestare a unor acte procesuale irevocabile, cum ar fi încheierea de conexare. O astfel de interpretare extensivă a art. 50 din Codul administrativ, ar contraveni ordinii juridice, în special al principiului legalității.

De altfel, instanța învestită cu examinarea cererii de recuzare nu are competența de a evalua legalitatea actelor de procedură adoptate în cursul procesului, atribuțiile sale limitându-se la analiza existenței unor împrejurări obiective sau subiective care ar putea afecta imparțialitatea ori independența judecătorilor, conform art. 50 din Codul administrativ.

Examinarea unei cereri de recuzare nu implică reanalizarea deciziilor procesuale ale judecătorilor vizați, întrucât o asemenea abordare ar transforma instanța competentă într-o veritabilă instanță de control judiciar, 7 ceea ce nu este prevăzut de cadrul normativ aplicabil. Actele procedurale pot fi contestate doar prin căile legale de atac, și nu pot fi desființate prin intermediul cererilor de recuzare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară. Acest principiu fundamental al statului de drept este reflectat constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, inter alia, cauzele Castillo Algar c. Spania, par. 45 și Morel c. Franța, par. 42). Prin urmare, percepțiile subiective ale părții nu sunt suficiente pentru a justifica recuzarea, fiind necesare probe clare, pertinente și verificabile care să răstoarne această prezumție.

Prezumția de imparțialitate, deși nu este absolută, este una legală și rezonabilă, întemeiată pe încrederea că judecătorul își exercită atribuțiile cu obiectivitate și integritate. Doar existența unor fapte concrete și relevante, care pot genera o suspiciune legitimă din perspectiva unui observator obiectiv, poate justifica admiterea recuzării.

Astfel, admiterea recuzării în baza unor simple percepții subiective sau a unor critici aduse măsurilor procedurale dispuse de instanță ar afecta grav stabilitatea procesului judiciar, sub aspectul principiului imutabilității.

În ceea ce privește argumentele suplimentare invocate pentru recuzarea judecătorilor privind presupusa dependență instituțională a judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc față de Consiliul Superior al Magistraturii, Completul menționează că acesta are un caracter speculativ. Simpla existență a unei relații instituționale între CSM și instanțele de judecată nu implică existența unui interes personal al judecătorului, de natură să compromită imparțialitatea acestuia în soluționarea cauzei.

Potrivit art. 50 din Codul administrativ, temeiul de recuzare trebuie să se bazeze pe existența unui interes personal, direct sau indirect, real și demonstrabil. Simpla presupunere că un judecător ar putea avea un interes profesional viitor legat de confirmarea într-o funcție nu poate fi asimilată unui interes personal. Admiterea ipotezei reclamantului, ar conduce la imposibilitatea funcționării instanțelor în componență legală de fiecare dată când Consiliul Superior al Magistraturii este parte în cauză, ceea ce ar paraliza activitatea judiciară.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (inclusiv cauzele Castillo Algar c. Spania și Gregory c. Regatul Unit) impune analizarea imparțialității judecătorilor prin prisma unui standard obiectiv, bazat pe aparențe rezonabile și concrete, nu pe presupuneri sau temeri subiective. În 8 speță, nu există niciun indiciu obiectiv care să fundamenteze o suspiciune rezonabilă de lipsă de imparțialitate.

Reclamantul confundă legalitatea administrativă a exercitării atribuțiilor de către CSM în privința carierei judecătorilor cu o pretinsă influență a acestei instituții asupra activității jurisdicționale a completului de judecată, fapt neprobat și lipsit de fundament legal.

Prin urmare, nu se justifică nici o îndoială rezonabilă asupra imparțialității sau independenței judecătorilor recuzați, ce ar reieși din situația sale temporare în cadrul CSJ.

Cu atât mai mult că, prin prisma art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Iar, art. 15 alin. (1) lit. a) din aceiași Lege stipulează că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 din Codul administrativ pentru recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc.

În conformitate cu art. 50, 202 și art. 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Garri Bivol și reprezentantul acestuia avocatul Valentin Caisîn, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată, Stela Procopciuc și Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului Consiliului superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 9 10