3d-15/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de recuzare a judecatorului, invocarea neintemeiată a prevederilor art. 50 din Codul Administrativ
3d-15/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Garri Bivol și reprezentantul
acestuia avocatul Valentin Caisîn, cu privire la recuzarea judecătorilor Stela
Procopciuc și Ion Malanciuc,
în cauza de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în
judecată depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului
Consiliului superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.
(Dosarul nr. 3d-15/24
NR. PIGD 2-24025762-01-3d-06032024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, invocarea neîntemeiată a
prevederilor art. 50 din Codul administrativ
22 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Garri Bivol și
reprezentantul acestuia avocatul Valentin Caisîn, cu privire la
recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 martie 2023, Garri Bivol a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală
privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
527/33 din 14 noiembrie 2023.
La 6 martie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin încheierea din 7 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a
primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea d
chemare în judecată depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea hotărârii Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.
În ședința de judecată reclamantul Garri Bivol și reprezentantul
acestuia avocatul Valentin Caisîn, au înaintat cerere de recuzarea
judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Garri
Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura
Generală privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.
În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, la 12
decembrie 2023 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii CSM nr. 527/33 din 14
noiembrie 2023, în care a indicat că cererea motivată va fi prezentată după
ce va face cunoștință cu hotărârea motivată a CSM nr. 527/33 din 14
noiembrie 2023 (repartizată judecătorului Ursachi Mariana).
La data de 5 martie 2024, după primirea hotărârii CSM nr. 527/33 din
14 noiembrie 2023 motivate, în termenul prevăzut de lege, a depus o cerere
de chemare în judecată privind anularea hotărârii CSM nr. 527/33 din 14
noiembrie 2023, dar deja motivată, adică cerere de completare la cea depusă
1
la 12 decembrie 2023, ambele cu cerințe identice (repartizată judecătorului
Ion Malanciuc).
Prin încheierea CSJ din 17 mai 2024 (judecător raportor Mariana
Ursachi), cererea de chemare în judecată a lui Garri Bivol împotriva CSM
privind anularea hotărârii CSM nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, înregistrat
sub nr. dosarului 3d-55/23 Judecător raportor Mariana Ursachi) a fost
transmisă spre conexare cu cauza inițială la cererea de chemare în judecată a
lui Garri Bivol împotriva CSM privind anularea hotărârii CSM nr.527/33 din
14 noiembrie 2023, (depusă la 5 martie 2024, dosarul nr.3d-15/24 judecător
raportor Ion Malanciuc).
Urmare, prin încheierea CSJ din 5 iulie 2024 (completul de judecători:
(raportor) Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni), respinge
conexarea dosarului nr. 3d-55/23 pe motiv că solicitarea de conexare nu
corespunde exigențelor prevederilor art. 187 alin. (l) CPC și că de fapt
cererea din 12 decembrie 2023 (nr. 3d-55/23) și cea din 5 martie 2023 (3d-
15/24) sunt identice, acțiunea din 12 decembrie 2023 fiind de fapt și cea de
bază iar cea din 5 martie 2024 - cerere de înlăturare a neajunsurilor cererii
din 12 decembrie 2023.
Menționează că, la 11 noiembrie 2024, prin încheierea Curții Supreme
de Justiție (completul de judecători Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și
Mariana Ursachi), declară inadmisibilă acțiunea depusă de Garri Bivol
împotriva CSM în cadrul dosarului nr. 3d-55/23 – 12 decembrie 2023), pe
motiv că „....prin prezenta acțiune (din 12 decembrie 2023 nr. 3d-55/23)
același reclamant a formulat aceleași pretenții, având aceleași părți, obiect și
temei al acțiunii, or, atât în prezenta cauză, cât și în cauza nr. 3d-15/24
reclamantul Garri Bivol solicită anularea hotărârii nr. 527/33 din 14
noiembrie 2023 cu privire la... ” și că ”... completul de judecată menționează
că prezenta acțiune în contencios administrativ (nr. 3d-55/23) nu întrunește
condițiile pentru a fi declarată admisibilă, or, este în afara oricărui dubiu că,
pe rolul Curții Supreme de Justiție, se află o altă acțiune în contencios
administrativ, depusă cu respectarea art. 211 din Codul administrativ, care
vizează aceleași părți Garri Bivol și Consiliul Superior al Magistraturii, au
același obiect - anularea hotărârii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023... ”
Din cele menționate deduce că Curtea Supremă de Justiție (completul
Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni), prin actele procesuale și
anume prin încheierea din 5 iulie 2024 pe de o parte constată că acțiunea din
12 decembrie 2023 fiind de fapt și cea de bază iar cea din 5 martie 2024 -
cerere de înlăturare a neajunsurilor cererii din 12 decembrie 2023 fiind una
și aceiași acțiune, iar pe de altă parte Curtea Supremă de Justiție (completul
Stela Procopciuc Oxana Parfeni și Mariana Ursachi), acțiunea din 12
2
decembrie 2023 este declară inadmisibilă prin încheierea din 11 noiembrie
2024, pe motiv că acțiunea din 5 martie 2024 ar fi o altă acțiune, decât cea
din 12 decembrie 2023. Cu alte cuvinte, în sensul invocat, instanța susține
două soluții diametral opuse.
Reține că în alt caz similar, cererea Garabagiu Valentina vs CSM, terț
Procuratura Generală, fiind transmisă spre conexare cauza nr. 3d-59/23
cererea din 13 decembrie 2023 (judecător raportor Mariana Ursachi), prin
încheierea din 28 mai 2024 (judecător raportor Diana Stănilă) s-a conexat
cauza nr. 3d-59/23 - cererea depusă la 13 decembrie 2023 la cauza nr.3d-
16/24 - cererea din 5 martie 2024.
Reiterează că aceiași judecători (raportori Diana Stănilă și Ion
Malanciuc care fac parte din același complet de examinare a dosarelor - V.
Garabagiu - G. Bivol), adică Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana
Stănilă, prin încheierile ce țin de chestiunea conexării în aceste două cauze,
au expus păreri diametral opuse , într-un caz (V. Garabagiu) a fost admisă
conexarea, în alt caz identic (G. Bivol) a fost respinsă conexarea.
Susține că atât cererea din 12 decembrie 2023 cât și cea din 5 martie
2024 este una și aceiași cerere, care urmează a se considera că a fost depusă
la data de 12 decembrie 2023 și nu la 5 martie 2024. Astfel, contrar
prevederilor art. 207 din Codul Administrativ, declarându-se inadmisibilă
acțiunea din 12 decembrie 2023 prin încheierea din 11 noiembrie 2024,
instanța a încălcat dreptul reclamantului la acces la justiție, modificând
(schimbând) data adresării reclamantului cu acțiunea civilă.
Notează că, repartizarea dosarului unui alt complet de judecată decât
celui căruia i-a fost repartizat aleatoriu (judecător raportor Mariana Ursachi),
a fost efectuată contrar alin. (1) art. 61 din Legea privind organizarea
judecătorească, care prescrie că o cauza deja repartizată poate fi redistribuită
doar în cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în
imposibilitatea de a continua judecarea acesteia.
În continuarea expunerii temeiurile de recuzare în raport cu separarea
acestor cereri din 12 decembrie 2023 și 5 martie 2024, (prima fiind contrar
legii declarată inadmisibilă), accentuează că la această etapă, nu dispunem
de pârghii juridice de a contesta separat încheierea din 11 noiembrie 2023 de
declarare ca inadmisibilă a cererii din 12 decembrie 2023 (dosarul 3d/-
55/23), deoarece aceasta nu se supune nici unei căi de atac (fapt indicat
expres în încheiere), dar și în plan național nu este o cale de contestare la o
instanță ierarhic superioară.
Consideră că prin trecerea cauzei la cererea de chemare în judecată
înaintată de Bivol Garri împotriva CSM (dosarul nr.3d-55/23) de la
3
completul de judecători (judecător raportor Mariana Ursachi) la completul
de judecători (judecător raportor Ion Malanciuc dosarul nr. 3d-16/24), a fost
încălcat principiul aleatoriu de distribuire a dosarelor prin Programul integrat
de gestionare a dosarelor, prevăzut de art. 61 alin.(1-2) din Legea privind
organizarea judecătorească. Or, prin declararea inadmisibilității cererii din
12 decembrie 23 dosarul nr. 3d-55/23 acțiunea civilă în cauză a devenit spre
examinare în fond judecătorului raportor Ion Malanciuc, nu în condițiile
legii, dictate prin alin. (2) art. 61 din Legea privind organizarea
judecătorească, dar și cu încălcarea acestor condiții.
În context, invocă încălcarea dreptului garantat de art. 32 alin. (l) din
Codul de procedură civilă și 37 din Codul administrativ de a nu fi lipsit de
dreptul de a fi judecată cauza de acea instanță și de acel judecător în
competența cărora ea este dată prin lege.
Totodată, declară că nu are careva dubii referitor la profesionalismul
și diligența judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc.
Mai indică ca temei suplimentar de recuzare faptul că, prin hotărârea
CSM, judecătorul Ion Malanciuc a fost transferat temporar pentru exercitarea
atribuțiilor de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 100/9 din 7 martie 2024, judecătorul Stela
Procopciuc de la Curtea Supremă de Justiție a fost desemnată pentru
exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, începând cu 11
martie 2024 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.
De asemenea, în prezenta cauză, calitatea de pârât o deține Consiliul
Superior al Magistraturii.
Astfel, ținând cont de faptul că judecătorul Ion Malanciuc este
transferat temporar pentru exercitarea atribuțiilor de judecător al CSJ, la
expirarea termenului indicat, acesta în mod inevitabil, va compărea în fața
CSM-ului, pentru continuarea și/sau confirmarea acestuia în funcția de
judecător la CSJ.
De asemenea, președintele completului de judecători, judecătorul
Stela Procopciuc, având și calitatea de președinte interimar a CSJ, inevitabil
urmează să compare în fața CSM-lui întru confirmarea în funcția de
președinte a CSJ.
În concluzie, cariera oricărui judecător este în competența CSM-lui,
însă în prezentul dosar, pornind de la caracterul temporar al funcțiilor
deținute la Curtea Supremă de Justiție de către judecătorii Stela Procopciuc
și Ion Malanciuc, cariera profesională a acestora în mod direct și inevitabil
ține de pârâtul - CSM.
4
Indică că, aceste împrejurări, avantajează CSM-ul la examinarea
prezentului litigiu și poate afecta în mod firesc independența, imparțialitatea
și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc, la judecarea
cauzei din speță. Prin urmare, consider că judecătorii, în circumstanțele
menționate, nu pot fi independenți și imparțiali la examinarea prezentei
cauze.
Respectiv subliniază că, în privința judecătorilor Stela Procopciuc și
Ion Malanciuc există motive serioase de justificare a neîncrederii față de o
exercitare imparțială a funcției și consideră că au un interes personal față de
rezultatul procedurii administrative, temei de recuzare a judecătorilor
prevăzut de art. art. 50 a Codului Administrativ și CPC, iar toate elementele
de mai sus, sunt suficiente pentru a considera că exigențele privind
independența și imparțialitatea nu sunt îndeplinite în prezenta cauză.
Reprezentantul pârâtului Consiliul superior al Magistraturii –Olesea
Ciobanu, în ședința de judecată a solicitat respingerea cererii de recuzare.
Reclamantul Garri Bivol și reprezentatul acestuia avocatul Valentin
Caisîn, în ședința de judecată nu sau prezentat, fiind înștiințați în mod legal
despre locul, data și ora ședinței de judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sânt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul
5
sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație
sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză.
Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”.
Art. 50 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate
pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu
reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad
inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv
cu un alt membru al completului de judecată;
c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
6
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare în coroborare
cu normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că argumentele invocate de reclamant și reprezentantul
acestuia, drept temeiuri de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc și Ion
Malanciuc de la judecarea prezentei cauze, nu cad sub incidența cel puțin a
unuia din temeiurile prevăzute de art. 50 din Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
argumentele invocate pentru recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion
Malanciuc de la examinarea cauzei se referă, în esență, la respingerea
conexării cauzei nr. 3d-55/23 cu cauza 3d-15/24, precum și presupusa
dependență instituțională a judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc
față de Consiliul Superior al Magistraturii
Cu referire la argumentul reclamantului și a reprezentatului acestuia
precum că, a fost respinsă conexarea cauzei nr. 3d-55/23 cu cauza 3d-15/24,
Completul menționează că aceste aspecte nu poate constitui temei de
recuzare, întrucât vizează un aspect procedural al instanței de judecată și nu
reflectă vreo conduită sau situație care ar putea afecta imparțialitatea
judecătorilor.
Legalitatea conexării dosarelor ține exclusiv de analiza valabilității
actelor de procedură emise de instanță și nu intră în sfera de aplicare a
dispozițiilor privind recuzarea. Eventuala aplicare eronată a art. 187 alin. (1)
din Codul de procedură civilă nu se referă la imparțialitatea judecătorilor și
prin urmare, nu poate determina constatarea unei incompatibilități a
judecătorului.
Instituția incompatibilității nu poate fi utilizată ca o cale subsidiară de
contestare a unor acte procesuale irevocabile, cum ar fi încheierea de
conexare. O astfel de interpretare extensivă a art. 50 din Codul administrativ,
ar contraveni ordinii juridice, în special al principiului legalității.
De altfel, instanța învestită cu examinarea cererii de recuzare nu are
competența de a evalua legalitatea actelor de procedură adoptate în cursul
procesului, atribuțiile sale limitându-se la analiza existenței unor împrejurări
obiective sau subiective care ar putea afecta imparțialitatea ori independența
judecătorilor, conform art. 50 din Codul administrativ.
Examinarea unei cereri de recuzare nu implică reanalizarea deciziilor
procesuale ale judecătorilor vizați, întrucât o asemenea abordare ar
transforma instanța competentă într-o veritabilă instanță de control judiciar,
7
ceea ce nu este prevăzut de cadrul normativ aplicabil. Actele procedurale pot
fi contestate doar prin căile legale de atac, și nu pot fi desființate prin
intermediul cererilor de recuzare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară. Acest
principiu fundamental al statului de drept este reflectat constant în
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, inter alia,
cauzele Castillo Algar c. Spania, par. 45 și Morel c. Franța, par. 42). Prin
urmare, percepțiile subiective ale părții nu sunt suficiente pentru a justifica
recuzarea, fiind necesare probe clare, pertinente și verificabile care să
răstoarne această prezumție.
Prezumția de imparțialitate, deși nu este absolută, este una legală și
rezonabilă, întemeiată pe încrederea că judecătorul își exercită atribuțiile cu
obiectivitate și integritate. Doar existența unor fapte concrete și relevante,
care pot genera o suspiciune legitimă din perspectiva unui observator
obiectiv, poate justifica admiterea recuzării.
Astfel, admiterea recuzării în baza unor simple percepții subiective sau
a unor critici aduse măsurilor procedurale dispuse de instanță ar afecta grav
stabilitatea procesului judiciar, sub aspectul principiului imutabilității.
În ceea ce privește argumentele suplimentare invocate pentru
recuzarea judecătorilor privind presupusa dependență instituțională a
judecătorilor Stela Procopciuc și Ion Malanciuc față de Consiliul Superior al
Magistraturii, Completul menționează că acesta are un caracter speculativ.
Simpla existență a unei relații instituționale între CSM și instanțele de
judecată nu implică existența unui interes personal al judecătorului, de natură
să compromită imparțialitatea acestuia în soluționarea cauzei.
Potrivit art. 50 din Codul administrativ, temeiul de recuzare trebuie să
se bazeze pe existența unui interes personal, direct sau indirect, real și
demonstrabil. Simpla presupunere că un judecător ar putea avea un interes
profesional viitor legat de confirmarea într-o funcție nu poate fi asimilată
unui interes personal. Admiterea ipotezei reclamantului, ar conduce la
imposibilitatea funcționării instanțelor în componență legală de fiecare dată
când Consiliul Superior al Magistraturii este parte în cauză, ceea ce ar
paraliza activitatea judiciară.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (inclusiv cauzele
Castillo Algar c. Spania și Gregory c. Regatul Unit) impune analizarea
imparțialității judecătorilor prin prisma unui standard obiectiv, bazat pe
aparențe rezonabile și concrete, nu pe presupuneri sau temeri subiective. În
8
speță, nu există niciun indiciu obiectiv care să fundamenteze o suspiciune
rezonabilă de lipsă de imparțialitate.
Reclamantul confundă legalitatea administrativă a exercitării
atribuțiilor de către CSM în privința carierei judecătorilor cu o pretinsă
influență a acestei instituții asupra activității jurisdicționale a completului de
judecată, fapt neprobat și lipsit de fundament legal.
Prin urmare, nu se justifică nici o îndoială rezonabilă asupra
imparțialității sau independenței judecătorilor recuzați, ce ar reieși din
situația sale temporare în cadrul CSJ.
Cu atât mai mult că, prin prisma art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu
privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii
instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se
supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și
acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau
intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv
judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere
independenței individuale a judecătorului. Iar, art. 15 alin. (1) lit. a) din
aceiași Lege stipulează că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 din Codul
administrativ pentru recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Ion
Malanciuc.
În conformitate cu art. 50, 202 și art. 230 din Codul administrativ, art.
53 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Garri Bivol și reprezentantul acestuia
avocatul Valentin Caisîn, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului
de judecată, Stela Procopciuc și Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, depusă de Garri Bivol împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea
hotărârii Plenului Consiliului superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14
noiembrie 2023.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
9
10