03d-34/23 — Anularea actului administrativ

La 06 octombrie 2023, Ionașcu Olga a depus în instanță o acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 299/16 din 11 iulie 2023 „Cu privire la contestația ex- judecătorului Olga Ionașcu de la Judecătoria Chișinău, împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 11/4 din 22 aprilie 2023 și Încheierii Plenului Colegiului disciplinar din 08 iulie 2022”.

La 06 septembrie 2024, Ionașcu Olga, reprezentată de către avocatul Pagoni Domnița a depus o cerere cu privire la recuzarea judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei. Reclamanta a invocat că, transferarea temporară a judecătorului recuzat și care urmează să examineze cauza, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lui precum și caracterul de ”tribunal stabilit de lege” prevăzut de Constituție.

Părțile au fost convocate în ședință publică în vederea examinării cererii de recuzare, fiind citați legal. În ședința de judecată nici reclamanta nici avocatul ales, Pagoni Domnița nu s-au prezentat, solicitând prin cerere examinarea cererii în lipsă. Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii în ședință nu s-a prezentat, solicitând în opinia la cererea de recuzare, examinarea cauzei în lipsa acestuia.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) însăși au statut de participant la procedura administrativă; 1 b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză”.

Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ prevede următoarele: „pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă stipulează: ”Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui”.

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, prevede că: ”în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului”. 2

Mai mult, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nominalizat la judecarea cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 49 și art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de Ionașcu Olga, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița, în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

Pornind de la prevederile legale citate la para. 8, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători al Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 119 din 28 iunie 2024 în cadrul Curții Supreme de Justiție a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 3 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea acțiunii de contencios administrativ depuse de Ionașcu Olga. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, depusă de Ionașcu Olga, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 53 din Codul de procedură civilă, art. 202, 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ionașcu Olga, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița cu privire la recuzarea judecătorului Ion Malanciuc. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 4