3d-15/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3d-15/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

cu privire la acțiunea depusă de

Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală privind anularea actul administrativ individual defavorabil - hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu

privire la sesizarea procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmările penală în privința

judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău”.

(Dosarul nr. 3d-15/23

NR. PIGD 2-24025762-01-3d-06032024)

Cvorumul la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii. Interesul procesul și nu personal a

procurorului care deșfășoare urmărirea penală. Dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de a

lua decizia de suspendare în camera de deliberare

17 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de chemare în judecată depusă de

Garri Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actul administrativ

individual defavorabil - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

527/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea procurorului General

interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor

acțiuni de urmările penală în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria

Chișinău”.

judecător pe un termen de 5 ani, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.

1810-III din 13.05.2004. Prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.2333-IV

din 07.09.2009, a fost desemnat în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.624/26 din

29.06.2016, a fost desemnată judecător la instanța nou-creată - Judecătoria Chișinău,

începând cu 01.01.2017. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.584/27 a fost numită judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria

Chișinău (sediul Centru), începând cu 01.01.2019- prezent.

noiembrie 2023 a fost admisă sesizarea Procurorului General interimar Ion Muntean

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în

privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău, a fost eliberat acordul

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală - de supunerea aducerii silite,

reținerii, arestării și percheziției în privința Judecătorului Garri Bivol de la

Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art.326 alin. (11); art. 326 alin. (2) lit. b)

din Cod penal RM, a fost suspendat din funcție Judecătorul Garri Bivol până la

adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

14.11.2023, a primit-o cu aviz de recepție la 05.02.2024, iar copia procesului verbal

al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023, l-a primit

la 20.02.23.

adoptată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și de

procedură.

din 14.11.2023, sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința

judecătorului Garri Bivol, a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la

14.11.2023 și examinată la aceiași data - 14.11.2023, în ședință închisă.

Magistraturii nr.33 din 14.11.2023, fiind anunțată prezență a ”7 membri din cei 9

membri a Consiliului și un membru supleant, în vederea asigurării cvorumului,

pentru examinarea subiectului inclus în agenda ședinței de astăzi”, s-a constatat

caracterul deliberativ al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Din

conținutul procesului verbal al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din

14.11.2023, constată că agenda ședinței din 14.11.2023 precum și toate chestiunile

examinate în ședință, au fost aprobate cu votul a 8 membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii.

Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea subiectelor din agenda ședinței,

a făcut parte în calitate de membru, inclusiv dna Livia Mitrofan.

Munteanu și procurorul șef al Procuraturii Anticorupție-Veronica Dragalin.

sa, de către o componență a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii constituită

ilegal, a avut loc cu încălcarea prevederilor legale din următoarele considerente:

Mitrofan a fost aleasă în calitate de membru supleant al Consiliului Superior al

Magistraturii.

supleant în componența propriu zisă în Consiliul Superior al Magistraturii, sunt

reglementate de art. 12 alin. (l) și art.13 alin. (l) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii.

Magistraturii, prevede completarea vacanței intervenite în caz de încetare a

mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 12

alin. (l) lit. b)-e), de către membru supleant, acesta continuând mandatul. Această

prevedere, este unica reglementare legală de accedere a membrului supleant în

componența propriu zisă a Consiliului Superior al Magistraturii oferită de legiuitor

în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

fundamentală pentru accederea membrului supleant în componența propriu zisă a

Consiliului Superior al Magistraturii - constituirea vacanței funcției de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii.

prevede că mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, încetează

în caz de - a) expirare; b) demisie; c) cerere proprie; d) revocare și e) deces.

a anunțat despre intervenirea vacanței funcției de membru a Consiliului Superior al

Magistraturii din rândul judecătorilor, ca urmare a demisiei, cererii proprii, revocării

sau decesului. Astfel, constată indubitabil că în componența Consiliului Superior al

Magistraturii nu a intervenit o vacanță a funcției, fapt absolut necesar pentru

completarea acesteia de către membrul supleant în condițiile art. 13 alin. (l) din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Magistraturii, membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii, continuă

mandatul încetat al membrului anterior, în temeiul art.12 alin. (l) lit. b) - e) a legii

nominalizate.

Magistraturii, membrii supleanți suplinesc funcțiile vacante de membri ai

Consiliului Superior al Magistraturii.

sensul art. 13 alin. (l) din Legea cu privire la Consiliului Superior al Magistraturii,

presupune o activitate permanentă, perpetuă, stabilă, remunerată și necondiționată

de prezența sau absența la o ședință sau alta a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, a unui sau altui membru al acestuia, indiferent de motive.

adoptată hotărârea contestată, la participarea dnei Livia Mitrofan în calitate de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, s-au ignorat totalmente prevederile

legale menționate supra, care exhaustiv reglementează accederea membrului

supleant în componența propriu zisă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Lege, privind circumstanțele și modul de accedere a membrului supleant în

componența propriu zisă a Consiliului Superior al Magistraturii.

funcția de judecător și președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, la 14.11.2023

deținea funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii și funcția de

judecător și de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, iar la 15.11.2023 iarăși

funcția de judecător și președinte interimar. Toate aceste modificări ale statutului și

competențelor dumneaei, sau produs fără emiterea vreunui act juridic (ordin,

hotărâre) a organului abilitat, de a atribui sau modifica competențele ultimei în

cadrul sistemului judecătoresc.

Magistraturii , în timpul ședinței și după ședință, judecătorul Livia Mitrofan este

membrul al completului de judecată care examinează cauza penală pe art. 307 alin.

(l) Cod penal, unde are calitatea de inculpat. Astfel, aceiași persoană a avut și are

atât calitatea de „membru” al Consiliului Superior al Magistraturii, cât și calitatea

de judecător - membru al completului de judecată.

al Magistraturii, pentru asigurarea activității Consiliului Superior al Magistraturii,

judecătorii aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, sunt detașați pe durata

exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. După

obținerea calității de membru, funcțiile administrative deținute anterior de către

membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii devin vacante de drept.

contextual participării dnei Livia Mitrofan la examinarea și adoptarea hotărârii din

14.11.2023, contestate prin prezenta acțiune, deoarece aceasta a intervenit în

calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în lipsa vacanței

funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta nu a fost

detașată pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, funcția administrativă deținută de aceasta - de președinte interimar al

judecătoriei Chișinău nu a devenit vacantă de drept.

14.11.2023, funcția de judecător și președinte interimar, funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sau și o funcție și alta. Astfel fiind ignorate

prevederile legale de convocare a ședinței Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii din 14.11.2023 și de accedere a membrului supleant în componența

Consiliului Superior al Magistraturii.

temeiul juridic de participare a membrului supleant în ședința Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii din 14.11.2023. Cu toate acestea, ipotetic, deduce că la

acest aspect, Consiliului Superior al Magistraturii s-a condus de prevederile art.

6.4/1 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior

al Magistraturii aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.668/26 din 15.09.2015 cu modificările ulterioare, prin care se stabilește că

ședințele Plenului Consiliului, la care se examinează chestiuni ce țin de reținere, de

aducere silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului, suspendarea din funcție

a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, de aplicare a măsurilor

speciale de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție, sunt

deliberative dacă din membri prezenți la ședință cel puțin jumătate sunt membri-

judecători. În cazul lipsei, din motive obiective, a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii - judecători de la ședință, aceștia vor fi substituiți cu membrii supleanți

corespunzători.

organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, se reglementează

prin lege organică.

modificat ulterior Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Art. 3 alin.

(4), art. 12 alin. (l) și art. 13 alin. (l) ale legii menționate, sunt unicele reglementări

a condițiilor circumstanțelor și a modului de accedere a membrului supleant în

componența propriu zisă al Consiliului Superior al Magistraturii ce se conțin într-o

lege organică în sensul prevăzut de Constituție. La convocarea și constituirea

componenței nominale a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru

ședința din 14.11.2023, consideră ca s-au ignorat atât prevederile legii organice, cât

și prevederile Constituției.

reglementărilor stipulate în legea organică de accedere a membrului supleant în

componența propriu zisă a Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, potrivit

punctului susmenționat „în cazul lipsei din motive obiective a membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii judecători de la ședință, acestea vor fi substituiți prin

membrii supleanți corespunzători.

într-un sens cu noțiunea de „substituire” a membrului Consiliului Superior al

Magistraturii lipsă de la ședință. Astfel, prin modalitatea descrisă în punctul citat

supra, se admite o modificare ocazională, neprevăzută de legea organică, a

componenței Consiliului Superior al Magistraturii. Logica îndoielnică al punctului

vizat, conferă persoanei alese, mai degrabă calitatea de membru „ocazional” decât

membru supleant al organului colegial, perspectivele ultimului de a accede în

componența propriu zisă a Consiliului, fiind clar reglementate de Legea organică.

din Regulament, exclud intervenirea factorului subiectiv la oferirea împuternicirilor

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii persoanei alese în funcția de

membru supleant al acestuia. Astfel acesta (membrul supleant), conform

prevederilor legii organice, intră în exercitarea drepturilor și obligațiunilor prevăzute

de art. 10 și 11, odată și pe toată durata mandatului continuat după intervenirea

vacanței funcției. Din contra, prevederile pct.6.4/1 din Regulament conferă

posibilitatea convocării membrului supleant al Consiliului Superior al Magistraturii,

ocazional, în circumstanțe vagi, neprevăzute și contrare celor reglementate de legea

organică.

al Magistraturii, reflectată în procesul verbal al ședinței Consiliului Superior al

Magistraturii din 14.11.2023 și înregistrată audio, membru supleant, citez: „s-a

prezentat în vederea asigurării cvorumului pentru examinarea subiectului inclus în

agenda ședinței de astăzi”. Astfel, constată cu certitudine că „asigurarea cvorumului

pentru examinarea subiectului inclus în agenda ședinței de astăzi ”, a avut loc în

circumstanțe în care pot trezi dubii vis-a-vis de tratamentul egal al participanților la

procesul administrativ și excluderea factorului subiectiv la convocarea, examinarea

sesizării și adoptarea actului administrative contestat.

membrului supleant, din rândul judecătorilor, în ședință Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, neglijează în totalitate principiile de accedere a acestuia în

componența propriu zisă a Consiliului Superior al Magistraturii și anume condiția

de existență a vacanței funcției în urma încetării mandatului prevăzute de art. 12

alin.(l) și 13 alin.(1) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, condiția

de detașare a acestuia pe durata exercitării mandatului prevăzută de art. 3 alin. (7) al

Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în speță condiția de devenire

vacantă, după obținerea calității de membru, a funcției administrative deținute

anterior de către membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii, art. 3

alin.(7) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

statuările Curții Constituționale în procesul controlului constituționalității unui

punct din Regulament adoptat de Guvern, în care se dă apreciere stipulărilor unui

Regulament în raport cu prevederilor constituționale și ale legii organice.

din 06.09.2013 a Curții Constituționale RM în care se menționează că: actele

normative subordonate legii trebuie să fie conforme Constituției și legilor, în

înțelesul de a nu cuprinde reglementări sau dispoziții contrare, să nu aibă ca obiect

de reglementare domenii sau raporturi primare care sunt de domeniul legii și să fie

emise în limitele competenței organului de stat respectiv (pct.78 din Hotărâre).

legislativă a statului, potrivit art. 66 lit. c) din Constituție, asigură unitatea

reglementărilor legislative pe întreg teritoriul țării. Această atribuție se realizează

prin adoptarea de către Parlament a actelor legislative, iar în pct.82, Curtea reiterează

că reglementarea primară, originară ține de domeniul legii. Legea reglementează

cele mai importante relații sociale. Forma juridică superioară a legii este o consecință

a faptului că ea este adoptată de către organul cel mai reprezentativ al statului -

Parlamentul.

fundamental aflat la baza organizării și funcționării aparatului de stat este separația

puterilor în legislativă, executivă și judecătorească. Fiecare dintre aceste autorități

este învestită cu anumite prerogative, potrivit prevederilor Constituției, nici una

dintre ele neavând posibilitatea de a uzurpa atribuțiile celeilalte sau de a le transmite

exercitarea acestora.

norme primare de drept, conținutul actului normativ urmează să fie în corespundere

cu normele și scopul legii sau ale actului normativ superior și nu va putea introduce

reglementări noi, altele decât cele stabilite de lege sau actul superior. De asemenea,

actul normativ nu poate interveni în domenii nereglementate de lege.

sau reglementări noi, neprevăzute de lege în domenii reglementate primar prin actul

legislativ al Parlamentului și nu-și poate aroga competențe legislative, stipulând într-

un Regulament prevederi contrare reglementărilor legii.

prevăzute de legea organică la subiectul accederii membrului supleant în

componența propriu zisă a Consiliului Superior al Magistraturii și anume: punctul

4.5 indică - judecătorul membru supleant, întră în funcție la data apariției funcției

vacante și expiră la data încetării mandatului membrului în condițiile art. 12 din

Legea cu privire la statutul judecătorului. Din momentul intrării în funcție, membrul

supleant are aceleași drepturi și obligații ca și membrul Consiliului.

prevederi determinante: că membrul supleant întră în funcție doar în cazul apariției

funcției vacante (și nu ocazional în cazul lipsei obiective vre-unui membru CSM),

că prerogativele acestuia expiră la data încetării mandatului membrului (și nu în

cazul revenirii la serviciu a vre-unui membru al CSM), că membru supleant are

aceleași drepturi și obligații ca și membrul Consiliului, doar din momentul intrării

în funcție.

enigmatic, de prevederile cărui punct din același Regulament se conduce Consiliului

Superior al Magistraturii. Celui care conține prevederi conform legii organice

(pct.4.5) sau celui care conține prevederi absolut contrare prevederilor legii organice

(pct.6.4/1).

membrului supleant contrar prevederilor legii organice. În acest sens Consiliul

Superior al Magistraturii s-a convocat în componența contestată, în baza unor

prevederi din Regulamentul său, care contravin vădit reglementărilor legii organice.

administrativ individual, defavorabil, pronunțat în privința sa.

Superior al Magistraturii din 14.11.2023 și înregistrărilor audio, la examinarea

sesizării Procurorului General interimar, Ion Munteanu referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor

judecători, s-au prezentat: Procurorului General interimar, Ion Munteanu;

Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Sergiu Caraman, s-a votat și s-a dispus examinarea subiectului inclus în agenda - în

ședință închisă.

rămână membrii Consiliului Superior al Magistraturii, autorul sesizării și secretarul

ședinței Plenului.

după anunțarea examinării sesizării Procurorului General interimar în ședință

închisă, nu s-a anunțat despre îndepărtarea din sala ședinței plenului Consiliului

Superior al Magistraturii a cărorva persoane care ar fi asistat la această ședință, în

cazul concret procurorul șef al Procuraturii Anticorupție dna Veronica Dragalin.

Ultima nu numai că nu a părăsit sala ședinței închise a Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii, dar și a participat activ la aceasta. Astfel, este incert care a fost

calitatea procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, în ședință închisă a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul unei proceduri administrative, odată

ce era prezent autorul sesizării - Procurorul General interimar.

Consiliului Superior al Magistraturii dă acordul solicitat, în condițiile Codului de

procedură penală. Astfel, deduce că la examinarea sesizării Procurorului General

interimar, Consiliului Superior al Magistraturii este obligat, între altele, să respecte

rigorile legii procesual penale.

petrecerii ședințelor închise, accesul în sală poate fi interzis presei sau publicului.

Iar, potrivit art. 19 alin. (2) CPP, persoana care efectuează urmărirea penală,

judecătorul nu pot participa la examinarea cauzei în cazul în care ei, direct sau

indirect, sânt interesați în proces.

administrativă sânt: autoritatea publică (în speță Consiliul Superior al Magistraturii),

orice persoană fizică sau juridică care a solicitat inițierea procedurii (în speță

Procurorul General interimar) sau în privința căreia procedura a fost inițiată (în speță

subsemnata), precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura

administrativă.

sesizarea Procurorului General interimar, nu există vreun act de dispoziție a

Consiliului Superior al Magistraturii, prin care Procurorul șef al Procuraturii

Anticorupție ar fi fost atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă, prin

ce au fost neglijate prevederile normei sus citate. Totodată conchide că participarea

procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, fără existența unui act de dispoziție de

atragere a acesteia în procedura administrativă în calitate de participant, ar fi fost

ilegală, prin ignorarea prevederilor expres prevăzute în norma precizată, chiar dacă

ședință Plenului Consiliului Superior al Magistraturii era una publică.

General interimar, Consiliului Superior al Magistraturii era obligat să respecte

rigorile Codului de procedură penală. Prin prezența procurorului șef al Procuraturii

Anticorupție, în ședință închisă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, au

fost ignorate prevederile art.18 alin.(2) CPP și art.19 alin.(2) CPP, persoana care

efectuează urmărirea penală judecătorul nu pot participa la examinarea cauzei în

cazul în care ei, direct sau indirect, sânt interesați în proces. Participarea procurorului

șef al Procuraturii Anticorupție a fost cu încălcarea prevederilor Codului

administrativ art. 44 alin.(2).

administrativ individual, defavorabil, pronunțat în privința sa.

adoptarea hotărârii contestate notează că, hotărârea contestată contravine

principiului constituțional prevăzut la art. 116 al Constituției, care prevede că,

judecătorii instanțelor judecătorești sânt independenți, imparțiali și inamovibili,

potrivit legii, art. 18-20 al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin urmare,

hotărârile prin care Consiliul Superior al Magistraturii își expune acordul pentru

pornirea urmăririi, efectuarea acțiunilor și aplicare a măsurilor de reținere, de

aducere silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului trebuie să fie

proporționale, legale și motivate.

inviolabilității și inamovibilității acestuia, la emiterea hotărârii contestate a fost

încălcat și art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului care prevede

că judecătorii au dreptul că beneficieze de drepturile și libertățile consacrate de

Constituția și legislația Republicii Moldova. Respectiv, în contextul prevederilor art.

21 Cod Administrativ, reține că legea permite o anumită ingerință în drepturile

persoanelor în cazurile și condițiile stabilite de lege, însă ingerința în aceste drepturi

trebuie să fie proporțională.

proporționalitate se realizează pe verticală, iar lipsa unui element eșuează testul și

denotă ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil. În conformitate cu

aceasta, o măsură oficială întreprinsă de autoritățile publice și instanța de judecată

este proporțională dacă, are un scop legitim, este potrivită, necesară și rezonabilă.

necesar și rezonabil al deciziei luate în special la darea acordului la reținerea,

aducerea silită, arestarea și suspendarea subsemnatei din funcție. Fiecare măsură

autorizată de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie motivată din punct de

vedere al proporționalității. În speță, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, fără

o motivare completă a necesității intervenirii în cariera judecătorului, dispunerea

reținerii, aducerii silite, arestării și suspendării din funcție.

discreționar al Consiliului Superior al Magistraturii, contrar prevederilor art. art. 16,

137, 225 alin. (1) Codul administrativ. Conform art. 118 alin (1) propoziția a 3-a din

Codul administrativ, din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi

recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea

dreptului discreționar. Codul administrativ recunoaște categoria actului

administrativ individual și prescrie condițiile în care trebuie exercitată discreția când

un act administrativ este emis în baza dreptului discreționar. La caz, pârâtul a ales în

mod discreționar să aplice prevederile art. 24 al Legii cu privire la statutul

judecătorului care prevede posibilitatea suspendării din funcție a judecătorului.

Totodată Consiliul Superior al Magistraturii urma să acționeze și în conformitate cu

prevederile art. 85 alin. (3) și 92 din Codul administrativ, care prevăd că, autoritatea

publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face

obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților.

Autoritatea publică decide conform convingerii sale libere dacă consideră o faptă

drept existentă, luând în considerare întreaga procedură administrativă, inclusiv

toate probele. Autoritatea publică ia în considerare toate faptele care au importantă

pentru caz, inclusiv cele favorabile participanților. Consiliul Superior al

Magistraturii nu a stabilit din oficiu toate aspectele de fapt ale cazului, a emis

hotărârea contestată în grabă (toată ședința referitor la patru judecători a durat

aproximativ 30 min.) ce denotă caracterul absolut superficial a chestiunilor abordate.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii doar a preluat cele afirmate de Procurorul

general interimar și procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (participarea cărei era

inadmisibilă) din care considerente, în substanță, Consiliul Superior al Magistraturii

a emis un act administrativ individual defavorabil ilegal.

Consiliului Superior al Magistraturii lipsesc cu desăvârșire careva probe veridice,

concludente și admisibile, care ar justifica darea acordului pentru reținerea, aducerea

silită și arestarea subsemnatului. În acest sens, Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii n-au fost prezentate de către autorul sesizării careva probe care ar

demonstra că subsemnatul, anterior depunerii sesizării s-a eschivat de la prezentarea

la organul de urmărire penală, ar fi comis careva acțiuni de împiedicare a bunei

desfășurări a urmăririi penale sau ce ar denota acțiuni de eschivare de la o eventuală

răspundere penală.

din demersul procurorului și în lipsa unei analize din oficiu a eliberat acordul pentru

reținerea, aducerea silită, arestarea și efectuarea perchiziției. Mai mult, Consiliul

Superior al Magistraturii în temeiul acelorași obligații de cercetare a stării de fapt

din oficiu urma să stabilească prin analiza efectivă a faptelor dacă există probe că

subsemnatul poate întreprinde acțiuni ilegale în vederea prezentării acesteia în fața

organelor de drept în modul prevăzut de lege, fără a fi supusă acțiunilor de

constrângere și aplicarea unor măsuri preventive de aducere forțată, reținere și

arestare.

aspect unde indică ”...., având în vedere pretinsul comportament al judecătorului

care în repetate rânduri ar fi pretins că poate determina persoane cu funcție de

demnitate publică inclusiv judecători, să emită anumite soluții favorabile în anumite

cauze, (deși acest afirmații sunt denaturate complet), se impune necesitatea eliberării

acordului pentru efectuarea acțiunilor de reținere, aducere silită și/sau arestare” este

lipsit de logică juridică și absolut nepertinent, or aceste măsuri, inclusiv și din

jurisprudența CtEDO pot fi aplicate numai cu scopul asigurării prezentării persoanei

în fața autorităților, (hotărârea Sirenco v Republica Moldova art.5&3), care

stabilește că: scopul detenției preventive este de a promova interesele justiției prin

aducerea suspectului în fața autorității de drept competente și nu de a-l pedepsi pe

acesta”.

Magistraturii nr.947 din 19.07.1996, Consiliul Superior al Magistraturii examinează

propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia - a

adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul

respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală

pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau

percheziției judecătorului, fără a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești.

Magistraturii chiar și-a arogat atribuțiile unei instanțe judecătorești prin a da

apreciere naturii acuzațiilor aduse și fără ca cel puțin procurorul în sesizare să le fi

indicat ca temei de solicitare a acordului la aducerea silită, reținere sau arestare, dar

cu desăvârșire ignorând calitatea Consiliului Superior al Magistraturii de garant al

independenței autorității judecătorești.

un judecător, chiar în lipsa acordului Consiliului Superior al Magistraturii de

aducere silită, reținere și arestare, ar avea un comportament de natură să împiedice

buna desfășurare a urmăririi penale, cu atât mai mult să se eschiveze de la

prezentarea s-a la acțiunile procesuale. Astfel, este absolut incert raționamentul care

a determinat plenul Consiliului Superior al Magistraturii să admită sesizarea

Procurorului General interimar, asta în circumstanțele, când în privința

subsemnatului deja era pornită urmărirea penală și efectuate măsuri speciale de

investigații. Sunt în afara oricărui raționament rezonabil concluziile Consiliului de a

da acordul pentru aducerea silită, reținerea, în special pentru arestarea sa. Presupun

că acest raționament nu ține de sfera respectării procedurii penale sau de logica

juridică în general. Acest comportament este „justificat” doar prin atitudinea mai

mult decât loială și părtinitoare a Consiliului Superior al Magistraturii față de autorul

sesizării iar pe de altă parte - tratarea vădit superficială a funcțiilor sale de garant a

independenței autorității judecătorești prevăzut în art. l alin. (l) al Legii cu privire la

Consiliului Superior al Magistraturii.

nr. 23 din 27.06.2017 și anume [...76. Curtea menționează că în situația în care

Consiliului Superior al Magistraturii i se cere să își dea acordul pentru pornirea

urmăririi penale, aplicarea măsurilor procesuale sau efectuarea acțiunilor procesuale

în privința judecătorului, acesta are obligația să motiveze hotărârea sa, ținând cont

de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte, fără a se limita la formulări

generale și abstracte. 77. Nu există nicio îndoială că decizia de ridicare sau nu a

imunității judecătorului ține de marja de apreciere a Consiliului Superior al

Magistraturii, însă această apreciere trebuie să fie însoțită de o motivare

corespunzătoare, astfel încât să se depășească orice suspiciune de arbitrar. Iar întru

realizarea acestui deziderat, Curtea consideră că este indispensabilă aprecierea

materialelor prezentate, chiar dacă în cele din urmă va exista și o examinare a

acestora de către instanța de judecată independentă și imparțială [obligată ope legis

să asigure respectarea garanțiilor ce decurg din articolul 6 din Convenția Europeană],

cu posibilitatea exercitării căilor de atac asupra actului judecătoresc pronunțat. 78.

Adițional, Curtea relevă că, exprimându-și acordul sau refuzul pentru pornirea

urmăririi penale în privința judecătorului, precum și pentru reținerea, aducerea silită,

arestarea sau percheziționarea judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii are

dreptul și obligația de a aprecia materialele prezentate, fără să formuleze concluzii

asupra vinovăției judecătorului.].

conexării sesizărilor, astfel, potrivit procesului verbal al ședinței și a înregistrărilor

audio, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023, atestă că

procurorul general interimar, a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, 4

sesizări cu același obiect (eliberarea acordului pentru efectuarea măsurilor

procesuale) în privința a 4 judecători. Totodată, toate aceste sesizări au fost

examinate în aceiași ședință a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, însă

hotărârile au fost emise în privința fiecărui judecător în parte.

Magistraturii, de asemenea atestă că, în procesul examinării sesizărilor, acestea

(sesizările) nu au fost conexate.

un act de dispoziție privind examinarea celor 4 sesizări într-o singură ședință, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii urma să conexeze procedurile administrative

inițiate în baza acestor 4 sesizări în una singură, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii urma să adopte o singură hotărâre referitor la toate 4 sesizări așa cum

prevede art. 80 alin.(2) Cod Administrativ.

Magistraturii, urmau a fi incluse 4 subiecte și nu unul, urmau să aibă loc 4 ședințe și

numai atunci puteau fi pronunțate patru hotărâri distincte și ca formă și ca conținut.

Magistraturii din data de 14.11.2023, a fost inclusă l (una) singură întrebare. Astfel

constată că au fost depuse 4 sesizări, agenda a constat din l (una) singură întrebare,

a avut loc l (una) singură ședință dar pronunțate 4 hotărâri separate și diferite după

conținut.

de fapt descrise, denotă cu certitudine încălcări de procedură care în consecință

impun anularea actului administrativ contestat.

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20.07.95, judecătorul poate fi suspendat

din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea

definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Garri de la Judecătoria Chișinău bănuit ….., se suspendă din funcție până la

adoptarea hotărârii definitive pe cauza data”.

Magistraturii la această soluție.

Magistraturii și audiind înregistrările audio, constată cu certitudine că chestiunea

suspendării subsemnatului din funcție nici nu a fost pusă în ședință și nici nu a fost

supusă dezbaterii.

Magistraturii a confundat noțiunea de „din oficiu” cu noțiunea de „indiscutabil” sau

„automat”. Înaintea adoptării soluției de suspendare din funcție, în ședință, membrii

Consiliului Superior al Magistraturii urmau să pună în dezbatere subiectul

respective, să-și exprime părerile pro sau contra, fapt care a lipsit cu desăvârșire.

chestiuni majore care, în alte condiții, poate fi supusă controlului judecătoresc,

inclusiv de instanța de recurs (art.200 CPP), fără ca măcar formal să pună subiectul

în discuție. Menționează caracterul „urgent” sau „în grabă” inexplicabil al

Consiliului Superior al Magistraturii, de a dispune suspendarea din funcție a

subsemnatului. Or, pentru a elucida toate aceste aspecte, în lipsa solicitării

procurorului în acest sens, acest aspect putea pus spre examinare și în altă ședință a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

din oficiu și în lipsa judecătorului, asupra suspendării acestuia din funcție, totuși

insistă că acest subiect urma a fi dezbătut în ședință Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, analizate toate circumstanțele, inclusiv de ordin personal, de rând cu

cele care favorizează persoana (faptul că la aceiași ședință a fost suspendați

subsemnatul cât și soția, ambii părinți a unui copil minor), aplicând cu maximă

diligență principiul proporționalității.

din funcție, cu atât mai mult să se respecte rigorile menționate mai sus.

Superior al Magistraturii a invocat doar un singur scop - protejarea prestigiului

profesiei și al funcției exercitate.

fapt identice în esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt

identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea

publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri

similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod.

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a

4 judecători, atestă că în privința judecătorului Radu Grecu, nu a fost dispusă

suspendarea din funcție.

Superior al Magistraturii, de a exercita dreptul discreționar în același mod, dar să nu

decidă suspendarea sa din funcție.

dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie

discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art. 137

alin. (1) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile publice „trebuie” să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru

care le-a fost atribuit dreptul.

exercite discreția, însă fără erori discreționare, pe când la caz acesta a admis erori

discreționare la emiterea actelor contestate, inclusiv și în aspectul menționat mai sus.

subsemnatei din funcție.

fost convocată ședință Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de

14.11.2023.

nu și extraordinară. Astfel, potrivit portalului ședințelor Consiliului Superior al

Magistraturi, ședință sub numărul de ordine 33 este afișată ședință ordinară din

14.11.2023 pentru ora 08.00.

Magistraturii nr.33 din 14.11.23 costată că ședința (fără a se indica caracterul

extraordinarul acesteia) a început la ora 8.22 min. Sesizarea procurorului General

interimar privind eliberarea acordului a fost înregistrată la aceiași data 14.11.2023,

(ce reiese din ștampila Consiliului Superior al Magistraturii aplicată pe sesizare).

este în intervalul orelor- 8.30-17.30.

Magistraturii se indică „ședințe extraordinară”, este absolut irelevant deoarece,

reiterez, că nici în textul hotărârii contestate nici în procesul verbal al ședinței

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu este indicat că a avut loc o ședință

extraordinară.

programului de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată este evident

că și sesizarea Procurorului General interimar în privința sa a fost înregistrată la

14.11.2023 (ce reiese din ștampila Consiliului Superior al Magistraturii aplicată pe

sesizare), a fost înregistrată în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii în

afara timpului programului de lucru. La fel, în procesul verbal al ședinței plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din 14.11.2023 este făcută mențiunea „Din

motive tehnice, înregistrarea audio nu s-a efectuat”.

procesul-verbal mențiunea „Din motive tehnice, înregistrarea audio nu s-a efectuat”

a neglijat prevederile propriului Regulament, care, în punctul 13.7 prevede că

ședințele închise se vor înregistra prin intermediul echipamentului audio și nu se vor

da publicității. La rândul său, pct.13.8 din același Regulament prevede că „în cazul

în care din motive tehnice nu este posibilă înregistrarea audio-video a ședinței

Plenului Consiliului, membrii consiliului vor decide asupra continuării, întreruperii

sau amânării ședinței. În acest sens, nici în procesul verbal al ședinței Plenului, nici

în înregistrările audio, nu se regăsește vreun act de dispoziție al Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii privind continuarea, întreruperea, sau amânarea ședinței în

condițiile imposibilității înregistrării audio, imposibile din motive tehnice al ședinței

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat toate 4 sesizări, (ședință

a durat aproximativ 30 min.), ridică dubii absolut rezonabile de rând cu temeiurile

de ilegalitate anterior, referitor temeinicia și legalitatea hotărârii contestate.

b) Argumentele Pârâtului și a Terțului

solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Garri Bivol împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea hotărârii Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023.

al Magistraturii a fost înregistrată sesizarea Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului la reținere, supunerii aducerii silite,

arestării și percheziționării în privința judecătorului Bivol Garri de la Judecătoria

Chișinău.

Magistraturii nr. 33 (extraordinară) din 14 noiembrie 2023. La ședință Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii s-au prezentat 7 (șapte) membri din cei 9 (nouă)

aflați în exercițiu funcțiunii și 1 membru supleant, ședința fiind declarată

deliberativă. Ca urmare a aprobării Agendei ședinței nr.33 din 14 noiembrie 2023 cu

votul unanim a membrilor prezenți, s-a purces la examinarea chestiunilor.

Magistraturii, Președintele ședinței, Sergiu Caraman, a propus examinarea chestiunii

în cauză în ședință închisă. În rezultatul votării, cu vot unanim pro al membrilor,

prezenți la ședință, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportună

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința unor judecători.

2023, Procurorul General interimar, Ion Munteanu, s-a pronunțat pe marginea

sesizării, susținând temeiurile invocate din motivele expuse în aceasta și a solicitat

eliberarea acordului în vederea efectuării acțiunilor de urmărire penală de supunere

aducerii silite, reținerii, arestării și percheziționării în privința judecătorului Garri

Bivol de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru). Dat fiind prevederile art. 15 din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, examinarea chestiunii

nominalizate s-a realizat în lipsa magistratului vizat.

Procurorului General interimar a fost pornită urmărirea penală în privința

judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău și verificând dacă probele

prezentate în susținerea sesizării atestă bănuiala rezonabilă de săvârșirea

infracțiunilor imputate, fără a se pronunța în privința acestora, limitându-se la

examinarea factologică a materialelor prezentate și verificarea respectării condițiilor

sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea

reținerii, aducerii silite, suspendării, arestării sau percheziției judecătorului, și la

reiterarea circumstanțelor de fapt și de drept relevante speței, a considerat oportună

eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în

scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să investigheze

circumstanțele cauzei sub toate aspectele complet și obiectiv, fapt posibil doar prin

recurgerea la privarea temporară a judecătorului de imunitate.

pornită urmărirea penală, fiind astfel bănuit de comiterea actelor de trafic de

influență, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat existența

circumstanțelor care justifică necesitatea emiterii unui act de urgență privind

suspendarea din funcția de judecător, în contextul faptelor imputate care sunt de

natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, măsura suspendării fiind, pe de

o parte, temporară, iar, pe de altă parte, fiind justificată de statutul înalt al funcției

deținute. Astfel, chiar dacă pe tot parcursul procesului penal, prezumția de

nevinovăție își menține valențele, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a

motivat în hotărârea contestată că, îndepărtarea temporară a magistratului din

exercițiul funcției se justifică din considerentul păstrării imaginii de probitate morală

și profesională ce trebuie să caracterizeze sistemul judiciar în ansamblu, eliminându-

se astfel orice fel de suspiciuni care ar putea să umbrească ideea de verticalitate

morală pe care magistrații trebuie să o demonstreze în întreaga lor activitate.

la statutul judecătorului, art. 15 alin. (4) lit. a) și b), art. 23 alin. (1), art. 24 din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 191 alin. (5) din Codul

administrativ, cu 8 (opt) voturi “pro” și 0 (zero) voturi “împotrivă” ale membrilor

prezenți la ședință, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a adoptat Hotărârea

nr. 527/33 prin care a admis sesizarea Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău; a

eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de supunerea

aducerii silite, reținerii, arestării și perchiziționării în privința judecătorului Garri

Bivol de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 42 alin. (5), art. 326 alin. (11), art. 326 alin. (2)

lit. b) din Codul precum și l-a suspendat pe judecătorul Garri Bivol de la Judecătoria

Chișinău, bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 326 alin.

(11) și art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul Penal, până la adoptarea hotărârii definitive

pe cauza dată.

Consiliul Superior al Magistraturii, urmărirea penală împotriva judecătorului poate

fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia

de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul

Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile Codului de procedură penală. în

cazul săvârșirii de către judecător a infracțiunilor specificate la art. 243, 324, 326 și

3302 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum și în cazul infracțiunilor

flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi

penale nu este necesar.

fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în

privința judecătorului, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate

numai după emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale, cu respectarea

garanțiilor instituite de normele constituționale și actele internaționale. Acordul

Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracțiune flagrantă.

judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a

Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea

penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Magistraturii prevede că, propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului,

iar în lipsa acestuia - a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de

pornire a urmăririi penale, de reținere, de aducere silită, de arestare sau de percheziție

a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat,

dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare.

General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia - a adjunctului desemnat prin

ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul respectării condițiilor sau a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii

urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției judecătorului, fără

a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești.

Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își exercită

atribuțiile în plen. Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă

dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției

și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1).

obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când

se examinează: a) propunerile prevăzute la art. 23; b) suspendarea din funcție a

judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; c) aplicarea măsurilor speciale

de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție.

Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al

majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4).

înregistrată la 14 noiembrie 2023 a fost examinată în corespundere cu procedura

stabilită de lege. Astfel, în limitele competenței, Consiliul a examinat și a adoptat o

hotărâre în care au fost reflectate în detaliu motivele de fapt și de drept pentru care

sesizarea Procurorului General a fost admisă cu eliberarea acordului pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală de supunerea aducerii silite, reținerii,

arestării și percheziționării în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria

Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de 42 alin. (5), art. 326 alin. (11) și art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

prevăzute de art. 24 din Legea cu privire la statul judecătorului, Consiliul întemeiat

a dispus suspendarea judecătorului din funcție.

nr. 527/33 din 14.11.2023, la 12 decembrie 2023 (nemotivat/ dosar nr. 3d-55/23 jud.

raportor Ursachi Mariana) și respectiv 5 martie 2024 (motivat) Garri Bivol a depus

o cerere de chemare în judecată prin care solicită anularea hotărârii nominalizate, pe

care o consideră ca fiind ilegală și adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept

material și de procedură.

argumente pe care le apreciază ca fiind nefondate, și/sau lipsite de relevanță din

considerentele ce urmează.

supleant Livia Mitrofan în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din

14 noiembrie 2023 la care a fost examinată sesizarea Procurorului interimar Ion

Munteanu, Consiliul menționează următoarele: Consiliul Superior al Magistraturii

este un organ independent, care este constituit din 12 membri: șase judecători aleși

de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor

judecătorești, și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și

integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu

relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau

judecătorești și nu sunt afiliate politic.

Magistraturii prevede că, Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își

exercită atribuțiile în plen. Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este

deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în

exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1).

Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că, teoretic ședința este deliberativă dacă

la ea participă cel puțin 6 membri. În ședința din 14 noiembrie 2023 au participat 7

membri (cvorumul fiind deja asigurat) și 1 membru supleant, atragerea căreia s-a

realizat în temeiul pct. 6.41 din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (introdus prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr.219/16 din 25.10.2022, în vigoare

16.01.2023).

indică că, pentru a fi asigurat caracterul deliberativ al ședinței urmează să fie

îndeplinit cvorumul de două treimi din membri (care sunt în exercițiul funcției și

care nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1)), fără a fi făcute careva

specificări la calitatea membrilor prezenți (judecători sau non-judecători).

necesitatea ca un număr important al membrilor organului (disciplinar) să fie ei

însuși judecători, fapt care oferă o anumită garanție de imparțialitate (Oleksandr

Volkov, § 109, și Xhoxhaj v. Albania, nr. 15227/19, § 299, 9 februarie 2021, Catană

v. Moldova).

(3 judecători și 4 non- judecători), a fost antrenat membru supleant (din rândul

judecătorilor) pentru că chestiunea să fie examinată nemijlocit de un Consiliu în

componența căruia să fie cel puțin jumătate din membri judecători, așa cum

statuează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel că, pretențiile

reclamantului în acest sens sunt nefondate.

Consiliului Superior al Magistraturii a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție,

Consiliul le apreciază ca fiind nefondate și vine cu următoarele precizări:

materialele prezentate de Procurorul General interimar reprezentau informații

oficiale cu accesibilitate limitată, și anume informații cu caracter personal și

referitoare la activitatea de urmărire penală, publicitatea cărora puteau aduce

atingere vieții private a magistratului și altor persoane, precum și puteau prejudicia

desfășurarea urmăririi penale, în baza prevederilor art. 81 alin. (2) din Legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii; pct.6.2 din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015,

art. 212 alin.(l) din Codul de procedură penală și cu votul unanim al membrilor

prezenți, sesizarea a fost examinată în ședință închisă.

urmărire penală în privința judecătorului Garri Bivol a fost depusă și susținută

nemijlocit în cadrul ședinței din 14 noiembrie 2023 de către Procurorul General

interimar Ion Munteanu, așa cum prevede art. 19 din legea cu privire la statutul

judecătorului.

reprezentantul organului care exercită activitatea specială de investigații Veronica

Drăgălin, procur șef al Procuraturii Anticorupție.

Procuraturii Anticorupție, în ședința închisă a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii au fost ignorate prevederile art. 18 alin. (2) CPP și art. 19 alin. (2) CPP

sunt neîntemeiate. Or, art. 18 alin. (2) CPP reglementează situațiile/excepțiile în care

accesul în sala de ședință este interzis presei sau publicului (procurorul șef al PA nu

face parte din categoria publicului), iar art. 19 alin. (2 ) CPP se referă la cazurile de

incompatibilitate a instanței/procurorului (existența unui interes direct sau indirect

în proces). La caz, procurorul-șef al PA are doar un interes procesual și nu unul

direct (așa cum insinuează reclamantul), astfel, reglementările în cauză nu sunt

incidente în speță. Pe de altă parte, Codul de procedură penală prevede în art. 305

alin. (1) CPP, posibilitatea participării după caz, a reprezentantului organului care

exercită activitatea specială de investigații în ședința închisă la care se examinează

demersul la efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Respectiv, participarea în

ședința închisă a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Drăgălin nu

a fost contrară legii, dimpotrivă, participarea dânsei a oferit Consiliului posibilitatea

de a acorda toate întrebările de concretizare, astfel încât toate aspectele relevante

speței să fie cercetate.

constituțional prevăzut la art. 116 din Constituție care prevede că judecătorii

instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii,

art. 18-20 al Legii cu privire la statutul judecătorului; hotărârea contestată nu conține

motivarea scopului, caracterul potrivit, necesar și rezonabil al deciziei, Consiliul

Superior al Magistraturii a decis fără o motivare completă a necesității intervenirii

în cariera judecătorului, dispunerea reținerii, aducerii silite, arestării și suspendării

din funcție; hotărârea a fost emisă prin utilizarea arbitrară a dreptului discreționar

contrar prevederilor art. 16, 137, 225 alin. (1) Cod Administrativ; Consiliul Superior

al Magistraturii la emiterea hotărârii contestate a încălcat principiul cercetării din

oficiu potrivit art. 22, 85 și 87 din Codul Administrativ ”.

art. 116 alin. (1) și art. (6) din Constituția Republicii Moldova, și, respectiv, art. 19

din Legea cu privire la statutul judecătorului garantează judecătorilor instanțelor

judecătorești independența, imparțialitatea, inamovibilitatea și inviolabilitatea

potrivit legii, totodată, stabilind și sancționarea judecătorilor în conformitate cu

legea.

constituțional al independenței judecătorilor implică principiul responsabilității.

Independența judecătorului nu constituie și nu poate fi interpretată ca o putere

discreționară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale penale,

contravenționale sau disciplinare în condițiile legii (HCC nr. 22 din 5 septembrie

2013, §89). Reieșind din normele procesuale penale, pornirea unei cauze penale în

conformitate cu legislația în vigoare, când rezultă o bănuială rezonabilă că a fost

săvârșită o infracțiune și nu există vreuna dintre circumstanțele care exclud

urmărirea penală și infracțiunea a fost săvârșită de un judecător, răspunderea penală

pentru infracțiunea săvârșită nu este un act de intervenție în activitatea și

independența judecătorilor ci un proces legal de tragere la răspundere pentru

ilegalitatea comisă (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §75).

evidențiat că nu trebuie acordată „imunitate generală” judecătorilor, ci doar

„imunitate funcțională” deoarece, în principiu, un judecător trebuie să beneficieze

de imunitate doar în exercițiul funcțiilor sale legale.[13] Dacă se face abuz sau se

utilizează greșit puterea judiciară, aceasta nu poate servi scopului pe care îl

urmărește. Judecătorii care comit o infracțiune în exercițiul funcțiilor lor, cum ar fi

luarea de mită, nu pot invoca imunitatea față de procedurile penale.[24] Mai mult,

imunitatea funcțională nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură

cu procesul de judecare.[25]

aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul Consiliului Superior al

Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în privința judecătorului, cu excepția

cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanței

de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor instituite de normele

constituționale și actele internaționale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii

nu este necesar în caz de infracțiune flagrantă.

procesuale efectuate de organele de urmărire penală în cazurile reținerii, supunerii

aducerii silite, arestării, percheziționării judecătorului constituie o anumită garanție

care diminuează riscul abuzurilor, acțiunilor arbitrare, precum și acuzațiilor false

împotriva judecătorului de către persoane interesate.

Magistraturii stabilește procedura de examinare a demersului procurorului general

interimar înaintat în temeiul art. 19 din legea cu privire la statutul judecătorilor, dar

și limitele de examinare.

Superior al Magistraturii nu analizează natura și gravitatea acuzării în materie

penală, ci doar constată dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva

judecătorului, sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de

CPP pentru dispunerea efectuării acțiunilor procesuale de urmărire penală.

revine competența doar de a priva temporar judecătorul de imunitate, iar autorizarea

și după caz, aprecierea legalității acțiunilor procesuale aplicate în privința

judecătorului, precum și respectarea garanțiilor instituite de normele constituționale

și actele internaționale îi revine judecătorului de instrucție.

interimar a fost pornită urmărirea penală în privința judecătorului Garri Bivol de la

Judecătoria Chișinău și verificând dacă probele prezentate în susținerea sesizării

atestă bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor imputate, fără a se pronunța

în privința acestora, limitându-se la examinarea factologică a materialelor prezentate

și verificarea respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală pentru dispunerea reținerii, aducerii silite, suspendării, arestării sau

percheziționării judecătorului, și la reiterarea circumstanțelor de fapt și de drept

relevante speței, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportună

eliberare a acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în

scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să investigheze

circumstanțele cauzei sub toate aspectele complet și obiectiv, fapt posibil doar prin

recurgerea la privarea temporară a judecătorului de imunitate.

extraordinară din 14 noiembrie 2023, a cercetat sub toate aspectele și în limitele

prevăzute de art. 23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

sesizarea Procurorului General interimar, iar hotărârea adoptată în final este una

legală și întemeiată.

conexării sesizărilor Consiliul le apreciază ca fiind vădit nefondate și care nicidecum

nu influențează asupra legalității hotărârii contestate. În acest context, Consiliul

informează că, pentru 14 noiembrie 2023 a fost convocată ședința extraordinară cu

nr. 33. Pe agenda ședinței așa cum a fost publicată și aprobată nemijlocit a fost inclus

subiectul ce ține de „sesizările Procurorului General interimar, Ion Munteanu,

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în

privința unor judecători”. Toate cele patru sesizări au fost examinate într-o ședință

și în rezultatul deliberării au fost emise patru hotărârii de sine stătătoare.

chestiuni. Dat fiind faptul că, datele sunt confidențiale, în agenda nr. 33 corect a fost

inclus subiectul ce ține de „sesizări” , în privința „unor judecători” (fără a se da

nume/ respectiv nu era rostul tehnic vorbind de menționat de patru ori aceiași

chestiune). Fiecare dintre sesizări a avut obiect separat, motiv pentru care au fost

înregistrate în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cu numere diferite.

Fiecare sesizare a fost examinată și susținută distinct de alte și pentru fiecare în parte

s-a votat.

Magistraturii urma să emită un act de dispoziție privind examinarea celor 4 sesizări

într-o singură ședință. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urma să conexeze

procedurile administrative inițiate în baza acestor sesizări în una singură; Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii urma să adopte o singură hotărâre referitor la

toate 4 sesizări așa cum prevede art. 80 alin. (2) Cod Administrativ”, sunt nefondate

și nu vor putea fi reținute de către instanța de judecată întrucât sunt eronate și bazate

pe aprecierea pur subiectivă a părții reclamante.

cum a ajuns Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la această concluzie,

chestiunea suspendării din funcție nici nu a fost pusă în ședință și nici nu a fost

supusă dezbaterilor; contrar obligației prevăzute de art. 137 alin. (3) (4) din Codul

Administrativ Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu și-a exercitat dreptul

discreționar în același mod în lipsa unui motiv obiectiv, care i-ar permite devierea”,

notează că, în conformitate cu art. 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului,

(1) judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărârea

a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea

penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

la Judecătoria Chișinău, bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de 42 alin. (5),

art. 326 alin. (11) și art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, a fost suspendat din

funcție, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

privind suspendarea din funcții membri Consiliului Superior al Magistraturii au

discutat în cadrul deliberării. Motivele de fapt și de drept pentru care s-a decis astfel

au fost reflectate în detaliu în hotărârea contestată.

nejustificată. Or, contrar celor invocate de reclamant, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii și-a exercitat dreptul discreționar în același mod. Astfel, trei judecători

(printre care și reclamantul) în privința cărora existau ordonanțe de pornire a

urmăririi penale au fost suspendați din funcție în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din

Legea cu privire la statutul judecătorului. Nu a fost suspendat doar judecătorul în

privința căruia Consiliului Superior al Magistraturii a dat doar acordul pentru

pornirea urmăririi penale și efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

fost adoptată în ședință închisă, dar nu și extraordinară”, argument lipsit de relevanță

și care nu influențează legalitatea hotărârii (în nici o hotărâre a Consiliului Superior

al Magistraturii nu se face mențiunea privind caracterul/ tipul ordinar sau

extraordinar al ședinței în care a fost examinată chestiunea).

de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii”- comunică că, la materialele

dosarului administrativ a fost anexată dispoziția Președintelui interimar al

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 118 cu privire la stabilirea programului de

muncă unor angajați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost

stabilit pentru ziua de 14 noiembrie 2023 program de muncă de la 08.00 până la

17.00. Respectiv, desfășurarea ședinței a avut loc cu respectarea rigorilor legale.

aplicabile speței, Consiliul învederează despre necesitatea adoptării unei soluții de

respingere ca neîntemeiată a acțiunii depuse de reclamantul Garri Bivol. Or,

argumentele expuse sunt neîntemeiate și nu ating nivelul minim pentru a fi reținute

ca fiind temeiuri suficiente de a înlătura prezumția de legalitate de care se bucură

actul administrativ contestat.

respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către reclamanta Garri Bivol

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii nr.527/33

din 14 noiembrie 2023, ca neîntemeiată.

că Procurorul General interimar a constatat existenta unei bănuieli rezonabile

privind comiterea de către judecătorul Garri Bivol a infracțiunilor prevăzute de art.

326 alin. (1), 326 alin. (11), 326 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

art. 19 alin. (a) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, în cazul

săvârșirii de către judecător a infracțiunii specificate la art.326 din Codul penal,

acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este

necesar.

privire la statutul judecătorului, se instituie regula potrivit căreia, Judecătorul nu

poate fi reținut, supus aduceri silite, arestat, perchiziționat fără acordul Consiliului

Superior al Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în privința judecătorului, cu

excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea

ordonanței de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor instituite de

normele constituționale și actele internaționale.

stabilite de Codul de procedură penală, în vederea asigurării unei investigații

eficiente și stabilirii adevărului obiectiv pe caz, constată că este necesar de a utiliza

toate procedeele probatorii prevăzute de lege, fapt posibil doar prin recurgerea la

acțiuni de urmărire penală care restrâng drepturile și libertățile prevăzute de lege ale

persoanei, într-o proporționalitate necesară și admisibilă de lege.

„procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni,

precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu

funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse

sau săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită

potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere

penală și condamnată.

are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită

cauza penală în judecată în condițiile legii și pentru a se stabili răspunderea

acestuia”.

CtEDO, presupune existența unor date care să convingă un observator obiectiv și

imparțial că este posibil că o persoană să fi săvârșit o infracțiune.

bănuielii rezonabile sau alte argumente care în esență ar lipsi hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii de temeinicie, toate alegațiile reclamantului constituind

interpretări tendențioase ale regulilor formale cu privire la procedură.

Superior al Magistraturii a eliberat acordul pe marginea solicitării Procurorului

General interimar.

Magistraturii a oferit posibilitate organului de urmărire penală să investigheze

circumstanțele cauzei sub toate aspectele, complet și obiectiv.

administrează sistemul judecătoresc, nu putea să adopte altă soluție, ținând cont de

rolul și misiunea sa.

Superior al Magistraturii la momentul examinării sesizării, punctează că prevederile

legale în acest sens într-adevăr sunt ambigue, însă în aceste condiții anume

Consiliului Superior al Magistraturii îi revin prerogativele de a stabili regulile și

modalitatea de succesiune între membrii săi și membrii supleanți. Procurorul

General nu a venit cu careva sugestii sau opinii în acest sens, or Consiliul Superior

al Magistraturii a aplicat în mod independent propriile reguli, ceea ce nu afectează

legitimitatea hotărârii adoptate.

procedură penală, pe care îl înțelege greșit, citând că „persoana care efectuează

urmărirea penală și judecătorul nu pot participa la examinarea cauzei în cazul în care

ei, direct sau indirect, sânt interesați în proces” cu referire la prezența procurorului-

șef al Procuraturii Anticorupție în ședința Consiliului Superior al Magistraturii. De

menționat, că în acest caz se are în vedere un alt fel de „interes” decât cel procesual,

iar procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție are doar interes procesual în speța

respectivă, or nici reclamantul nu invocă careva interese de altă natură care i-ar fi

cunoscute.

administrativ la care reclamantul face trimitere (art. 44 alin. (2)) prin prezența

procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, deoarece anume aceasta este autorul

tehnic al sesizării, de rând cu Procurorul General interimar, care este semnatarul și

autorul nemijlocit al sesizării. De soluția Consiliului Superior al Magistraturii

depindea direct perspectiva cauzei penale aflate în gestiunea Procuraturii

Anticorupție, în același timp, anumite aspecte faptice relevante în eventualitatea

întrebărilor oferite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ar putea fi

clarificate doar de către dna Veronica Drăgălin. În acest sens, prezența acesteia a

fost justificată, dar și necesară scopului urmărit prin procedura administrativă.

principiilor de proporționalitate și motivare a actului administrativ, sunt declarative

și reprezintă o manifestare a dezacordului reclamantului cu soluția adoptată de

Consiliu, fără a conține argumente plauzibile care să fundamenteze tezele expuse.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

Magistraturii – Olesea Ciobanu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată

depusă de Garri Bivol pe motivele de fapt și de drept expuse în referință.

terțul Procuratura Generală, în ședința de judecată de examinare pe fond nu s-au

prezentat, procedura de citare legală a fost executată. Reclamantul, împreună cu

reprezentantul său Valentin Caisîn, au depus cereri de amânare, însă constatând că

deja au fost formulate mai multe cereri de amânare din partea părții reclamante, deși

legea prevede posibilitatea amânării unei singure ședințe din motive obiective,

Completul de judecată a purces la examinarea pe fond urmând să dea răspuns la toate

argumentele de fapt și de drept relevante formulate de părți.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,

acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una

dintre următoarele hotărâri respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.”

„Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv

sferei sale.

Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”

XIII din 20.07.1995:

„Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General

sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul

General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile Codului de procedură

penală. În cazul săvîrșirii de către judecător a infracțiunilor specificate la art.243, 324, 326 și

3302 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum și în cazul infracțiunilor flagrante, acordul

Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar.

Judecătorul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul

Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în privința judecătorului, cu

excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanței de

pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor instituite de normele constituționale și actele

internaționale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracțiune

flagrantă.”

Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996:

Propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului

desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reținere, de aducere

silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al

Magistraturii imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare.

Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General sau a prim-

adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General

doar sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură

penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau

percheziției judecătorului, fără a-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești.

Magistraturii nr. 947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare la moment):

Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își exercită atribuțiile în plen.

Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puțin

două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la

art.18 alin.(1).

La ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a

căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când se examinează:

a) propunerile prevăzute la art.23;

b) suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale;

c) aplicarea măsurilor speciale de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în

funcție.

947-XIII din 19.07.1996 (în vigoare la moment):

Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor

prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15

septembrie 2015:

Ședințele Plenului Consiliului, la care se examinează chestiuni ce țin de cariera

judecătorului, aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului; eliberarea acordului pentru începerea

urmăririi penale, de reținere, de aducere silită, de arestare sau de percheziție a judecătorului,

suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, de aplicare a

măsurilor speciale de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție, sunt

deliberative dacă din membri prezenți la ședință cel puțin jumătate sunt membri-judecători. În

cazul lipsei, din motive obiective, a membrilor CSM-judecători de la ședință, aceștia vor fi

substituiți cu membrii supleanți corespunzători.

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui

drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt

întrunite.

Garri Bivol a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform art. 206 alin. (1) lit.

a) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or reclamantul prin

acțiunea sa solicită anularea actului administrativ individual defavorabil, adică,

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie

2023 „Cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Ion Munteanu,

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmările penală în

privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău”.

reclamantul Garri Bivol la instanța competentă jurisdicțional și teritorial. Or, în

conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,

acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest

termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire

la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ

individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1)

referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi

contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării

acesteia.

din 22 ianuarie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a expediat în adresa

reclamantului Garri Bivol, prin intermediul poștei terestre copia hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023. Cu toate

acestea, în dosar nu există o dovadă clară a recepționării acesteia de către reclamant.

Prin urmare, instanța de judecată apreciază că, în lipsa unor dovezi contrare, cererea

de chemare în judecată a fost depus în termen.

că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu

prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt, deci acțiunea este

admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.

cu nr. 4325m sesizarea Procurorul General interimat Ion Munteanu nr. 1-1d/23-109

din 13 noiembrie 2023, privind eliberarea acordului la reținere, supunerii aducerii

silite, arestării și percheziționării în privința judecătorului Bivol Garri de la

Judecătoria Chișinău.

Magistraturii nr. 33 (extraordinară) din 14 noiembrie 2023, ora 8.00.

Magistraturii nr. 33 din 14 noiembrie 2023, la ședință Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii s-au prezentat 7 membri din cei 9 membri ai Consiliului și 1 membru

supleant, ședința fiind declarată deliberativă.

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Garri

Bivol de la Judecătoria Chișinău. S-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală de supunere aducerii silite, reținerii, arestării și perchiziționării în

privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău pentru existența

bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 42 alin. (5), art.

326 alin. (11), art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Judecătorul Garri Bivol de la

Judecătoria Chișinău, bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

art. 326 alin. (11) și art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul Penal s-a suspendat din funcție,

până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, prin Ordonanțele din 13

iunie 2023, 16 august 2023, 18 septembrie 2023 adjunctul Procurorului General

interimar, Aliona Nesterov și al Procurorului General interimar, Ion Munteanu, a

fost dispusă începerea urmăririi penale în următoarele cauze: nr. 2023960080, pe

faptul „complicitate la trafic de influenta ”, conform art. 42 alin. (5) și art. 326 alin.

(11) din Codul penal; nr. 2023960087, pe faptul „trafic de influenta ”, conform art.

326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pretinse a fi săvârșite de judecătorul Garri Bivol

de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

faptul că, prin ordonanța Procurorului General interimar a fost pornită urmărirea

penală în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău și verificând

dacă probele prezentate în susținerea sesizării atestă bănuiala rezonabilă de săvârșire

a infracțiunilor imputate, fără a se pronunța în privința acestora, limitându-se la

examinarea factologică a materialelor prezentate și verificarea respectării condițiilor

sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea

reținerii, aducerii silite, suspendării, arestării sau percheziționării judecătorului, și la

reiterarea circumstanțelor de fapt și de drept relevante speței, a considerat oportună

eliberare a acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în

scopul oferirii posibilității organului de urmărire penală să investigheze

circumstanțele cauzei sub toate aspectele complet și obiectiv, fapt posibil doar prin

recurgerea la privarea temporară a judecătorului de imunitate.

pornită urmărirea penală, fiind astfel bănuit de comiterea actelor de trafic de

influenta, Plenul CSM constată existenta circumstanțelor care justifică necesitatea

emiterii unui act de urgenta privind suspendarea din funcția de judecător, în

contextul faptelor imputate ce sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului

justiției, măsura suspendării fiind, pe de o parte, temporară, iar, pe de altă parte, fiind

justificată de statutul înalt al funcției deținute, precum și din considerentul că

bănuirea de comitere a unei infracțiuni aduce atingere gravă prestigiului justiției.

Garri Bivol de Ia Judecătoria Chișinău din funcția de judecător până la rămânerea

definitivă a hotărârii în cauza respectivă. Totodată, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a constat prezenta motivelor relevante și suficiente pentru a elibera

organelor de urmărire penală acordul să întreprindă acțiunile legale și necesare

pentru stabilirea probelor ce ar demonstra vinovăția/nevinovăția judecătorului Garri

Bivol, având în vedere că bănuirea de săvârșire a unei infracțiuni de un

judecător, care este persoană cu funcție de demnitate publică, reprezintă un interes

public sporit. Din alt punct de vedere, neadmiterea sesizării ar cauza un risc major,

având un impact de prejudiciere a procesului de acumulare a probelor și afectare a

interesului justiției.

Justiție constată fără echivoc că, argumentele invocate de către reclamantul Garri

Bivol în susținerea poziție sale, nu sunt de natură să convingă instanța cu privire la

ilegalitatea actului administrativ contestat și respectiv nu poate duce la anularea

acestuia.

participarea membrului supleant Livia Mitrofan în ședința Consiliului Superior al

Magistraturii din 14 noiembrie 2023, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că, la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 14

noiembrie 2023 au fost asigurat cvorumul de 7 membri ai Consiliului din 9 aflați în

exercițiul funțciei. Potrivit prevederilor în vigoare la moment, era necesară prezența

doar a 6 (două treimi din nouă) membri, indiferent că erau judecători sau

nonjudecători, pentru a fi deliberativă ședința.

noiembrie 2023 a fost realizată cu scopul de a oferi o anumită garanție de

imparțialitate la examinarea chestiunii ce ține de eliberarea acordului pentru

efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Garri Bivol de

la Judecătoria Chișinău. Or, în principiu atragerea membrului supleant din rândul

judecătorilor asigură un echilibru în adoptarea unei hotărâri corecte și echitabile

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al

Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015, care

prevede că, ședințele Plenului Consiliului, la care se examinează chestiuni ce țin de

cariera judecătorului, aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului; eliberarea

acordului pentru începerea urmăririi penale, de reținere, de aducere silită, de arestare

sau de percheziție a judecătorului, suspendarea din funcție a judecătorului în legătură

cu pornirea urmăririi penale, de aplicare a măsurilor speciale de investigații în cauza

penală în care figurează judecătorii în funcție, sunt deliberative dacă din membri

prezenți la ședință cel puțin jumătate sunt membri-judecători. În cazul lipsei, din

motive obiective, a membrilor CSM-judecători de la ședință, aceștia vor fi substituiți

cu membrii supleanți corespunzători. Aceste prevederi normative administrative

sunt în vigoare și nu au fost obiect de discuție în fața unei instanțe de judecată ca

efect al unei contestații.

mult ca atât, Completul de judecată reține caracterul speculativ al acestui argument

al reclamantului. Astfel, după cum legea nu prevede expres că un membru supleant

poate fi invitat atunci când un membru în exercițiul funției nu poate participa din

motive obiective, tot așa legea nu prevede și faptul că cel puțin jumătate din membrii

prezenți să fie judecători, această prevedere regăsindu-se în același pct. 6.41 din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al

Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr.668/26 din 15 septembrie 2015. Cu

toate acestea reclamantul invocă nulitatea pct. 6.41 din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii doar în partea care

îi convine, nu integral. Însă dacă s-ar accepta argumentul reclamantului că pct. 6.41

din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al

Magistraturii este nul pe motiv că ar instituit o normă primară care nu se regăsește

în textul legii, atunci oricum ședința era deliberativă fiind prezenți cel puțin șase din

nouă membri, indiferent că-s judecători sau nonjudecători.

a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a procurorului-șef al Procuraturii

Anticorupție, la acest aspect completul notează că, reclamantul interpretează greșit

prevederile legale, or , art. 18 alin. (2) CPP la care face referire reglementează

situațiile/excepțiile în care accesul în sala de ședință este interzis presei sau

publicului, iar procurorul șef al PA nu face parte din categoria publicului, totodată

art. 19 alin. (2 ) CPP se referă la cazurile de incompatibilitate a

instanței/procurorului, existența unui interes direct sau indirect în proces, pe când la

caz procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție are doar un interes procesual în

speță.

Procuraturii Anticorupție Veronica Drăgălin nu a fost contrară legii, dimpotrivă,

participarea ultimei a avut ca scop necesități de susținere tehnică, factuală și

probatorie a sesizării. Totodată a oferit Consiliului posibilitatea de a acorda toate

întrebările de concretizare, astfel încât toate aspectele relevante speței să fie

cercetate. În acest sens, prezența acesteia a fost justificată, dar și necesară scopului

urmărit prin procedura administrativă.

prevăzut la art. 116 din Constituție și a principiului proporționalității, motivarea

actului administrativ, încălcarea principiului cercetării din oficiu și utilizarea

arbitrară a dreptului discreționar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

relevă că, normele juridice cuprinse în art. 116 alin. (1) și art. (6) din Constituția

Republicii Moldova, și, respectiv, art. 19 din Legea cu privire la statutul

judecătorului garantează judecătorilor instanțelor judecătorești independența,

imparțialitatea, inamovibilitatea și inviolabilitatea potrivit legii, totodată, stabilind și

sancționarea judecătorilor în conformitate cu legea.

constituțional al independenței judecătorilor implică principiul responsabilității.

Independența judecătorului nu constituie și nu poate fi interpretată ca o putere

discreționară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale penale,

contravenționale sau disciplinare în condițiile legii (HCC nr. 22 din 5 septembrie

2013, §89).

conformitate cu legislația în vigoare, când rezultă o bănuială rezonabilă că a fost

săvârșită o infracțiune și nu există vreuna dintre circumstanțele care exclud

urmărirea penală și infracțiunea a fost săvârșită de un judecător, răspunderea penală

pentru infracțiunea săvârșită nu este un act de intervenție în activitatea și

independența judecătorilor ci un proces legal de tragere la răspundere pentru

ilegalitatea comisă (HCC nr. 22 din 5 septembrie 2013, §75).

evidențiat că nu trebuie acordată „imunitate generală” judecătorilor, ci doar

„imunitate funcțională” deoarece, în principiu, un judecător trebuie să beneficieze

de imunitate doar în exercițiul funcțiilor sale legale. Dacă se face abuz sau se

utilizează greșit puterea judiciară, aceasta nu poate servi scopului pe care îl

urmărește. Judecătorii care comit o infracțiune în exercițiul funcțiilor lor, cum ar fi

luarea de mită, nu pot invoca imunitatea față de procedurile penale. Mai mult,

imunitatea funcțională nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură

cu procesul de judecare.

aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul Consiliului Superior al

Magistraturii. Toate acțiunile procesuale în privința judecătorului, cu excepția

cazurilor de infracțiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanței

de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanțiilor instituite de normele

constituționale și actele internaționale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii

nu este necesar în caz de infracțiune flagrantă.

procedura de examinare a demersului procurorului general interimar înaintat în

temeiul art. 19 din legea cu privire la statutul judecătorilor, dar și limitele de

examinare.

Consiliul Superior al Magistraturii nu analizează natura și gravitatea acuzării în

materie penală, ci doar constată dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva

judecătorului, sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de

CPP pentru dispunerea efectuării acțiunilor procesuale de urmărire penală.

revine competența doar de a priva temporar judecătorul de imunitate, iar autorizarea

și după caz, aprecierea legalității acțiunilor procesuale aplicate în privința

judecătorului, precum și respectarea garanțiilor instituite de normele constituționale

și actele internaționale îi revine judecătorului de instrucție.

interimar a fost pornită urmărirea penală în privința judecătorului Garri Bivol de la

Judecătoria Chișinău și verificând dacă probele prezentate în susținerea sesizării

atestă bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor imputate, fără a se pronunța

în privința acestora, limitându-se la examinarea factologică a materialelor prezentate

și verificarea respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală pentru dispunerea reținerii, aducerii silite, suspendării, arestării sau

percheziționării judecătorului, și la reiterarea circumstanțelor de fapt și de drept

relevante speței, Plenul CSM a considerat oportună eliberare a acordului pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală solicitate în scopul oferirii posibilității

organului de urmărire penală să investigheze circumstanțele cauzei sub toate

aspectele complet și obiectiv, fapt posibil doar prin recurgerea la privarea temporară

a judecătorului de imunitate.

prevăzute de art. 23 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

sesizarea Procurorului General interimar, iar, hotărârea adoptată în final este una

legală și întemeiată.

conexării sesizărilor Completul de judecată le apreciază ca fiind vădit nefondate și

care nicidecum nu influențează asupra legalității hotărârii contestate.

conformitate cu art. 24 alin. (1) lit. (a) din Legea cu privire la statutul judecătorului,

judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărârea a

Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea penală,

până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

statutul judecătorului, suspendarea judecătorului a fost dispusă din oficiu. Asupra

chestiunii privind suspendarea din funcții membri CSM au discutat în cadrul

deliberării. Motivele de fapt și de drept pentru care s-a decis astfel au fost reflectate

în detaliu în hotărârea contestată.

referitor la faptul că ședința a început în afara programului de lucru al Consiliului

Superior al Magistraturii, or după cum rezultă din dosarul administrativ prin

dispoziție nr. 118 din 13 noiembrie 2023 cu privire la stabilirea programului de

muncă a unor angajați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a stabilit

program de muncă membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, șefului

Secretariatului și șefului adjunct al Secretariatului, cu durat normală a timpului de

muncă de la 8.00 până la 17.00 pentru ziua de 14 noiembrie 2023.

Codul administrativ este neîntemeiat. Or, contrar celor invocate de reclamant, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii și-a exercitat dreptul discreționar în același

mod. Astfel, trei judecători (printre care și reclamantul) în privința cărora existau

ordonanțe de pornire a urmăririi penale au fost suspendați din funcție în temeiul art.

24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Nu a fost suspendat

doar judecătorul în privința căruia Consiliului Superior al Magistraturii a dat doar

acordul pentru pornirea urmăririi penale și efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

a fost adoptată în ședință închisă, dar nu și extraordinară, completul de judecată îl

consideră lipsit de relevanță și care nu influențează legalitatea hotărârii.

Procurorilor este suficient de motivată, conform cerințelor art. 31 și art. 118 din

Codul administrativ, întrucât conține temeiurile de drept și de fapt care au stat la

baza hotărârii. În motivare sunt descrise circumstanțele de fapt și de drept, precum

și raționamentele care justifică adoptarea hotărârii.

Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 este legală, temeinică și

a fost emisă cu respectarea principiilor legalității. Consiliul a acționat în limitele

competențelor sale legale, fără a depăși atribuțiile conferite de lege.

concluzionează că, acțiunea înaintată de Garri Bivol împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii, terț Procuratura Generală privind anularea actul administrativ

individual defavorabil - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

527/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea procurorului General

interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor

acțiuni de urmările penală în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria

Chișinău”, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Garri

Bivol împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală

privind anularea actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 527/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire

la sesizarea procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmările penală în privința judecătorului

Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău”.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc