3d-16/24 — anularea actului administrativ

3d-16/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3d-16/24

2-24025775-01-3d-06032024

Î N C H E I E R E

07 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând, fără citarea participanților la proces, cererea Valentinei Garabagiu

cu privire la suspendarea executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023,

c o n s t a t ă :

La data de 05 martie 2024, Valentina Garabagiu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală

a Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău” și suspendarea executării

punctului 3 din hotărârea nominalizată, până la adoptarea hotărârii definitive pe

cauza dată (f.d.2-16, Vol.I).

În motivarea cererii cu privire la suspendarea executării actului administrativ

contestat, Valentina Garabagiu a indicat că, în punctul 3 a hotărârii contestate s-a

dispus că judecătorul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău bănuită de

comiterea infracțiunii prevăzute de XXXXX din Codul penal, se suspendă din

funcție până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

1

În viziunea reclamantei, este absolut neclar cum a ajuns Consiliul Superior al

Magistraturii la această soluție.

În acest context, a invocat că lecturând procesul-verbal al ședinței Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii și audiind înregistrările audio, se constată că

chestiunea suspendării reclamantei din funcție nici nu a fost pusă în ședință și nici

nu a fost supusă dezbaterii.

În atare situație juridică, reclamanta a presupus că Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a confundat noțiunea de „din oficiu” cu noțiunea de „indiscutabil”

sau „automat”. Or, înainte să adopte o soluție de suspendare din funcție, în ședință,

membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmau să pună în dezbatere subiectul

respectiv, să-și exprime părerile „pro” sau „contra”, fapt care a lipsit cu

desăvârșire.

Reclamanta a insistat că subiectul cu privire la suspendarea din funcție urma a

fi dezbătut în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, analizate toate

circumstanțele, inclusiv de ordin personal, de rând cu cele care favorizează

persoana (faptul că la aceiași ședință a fost suspendat din funcție reclamanta cât și

soțul ei, ambii fiind părinți a unui copil minor), aplicând cu maximă diligență

principiul proporționalității.

Făcând referire la art. 137 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, reclamanta a

menționat că în cadrul aceleiași ședințe a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, au fost examinate sesizările de eliberare a acordului pentru

efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a 4 judecători, însă în

privința unui judecător nu a fost dispusă suspendarea din funcție. În acest context,

a specificat că Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația de a exercita

dreptul discreționar în același mod.

Astfel, reclamanta a concluzionat că autoritatea publică nu este complet liberă

în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe

o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din

prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora autoritățile

publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu

respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Prin urmare, Valentina Garabagiu a subliniat că Consiliului Superior al

Magistraturii era obligat prin lege să își exercite discreția, însă fără erori

discreționare, pe când la caz acesta a admis erori discreționare la emiterea actelor

contestate. Urmare, hotărârea contestată urmează a fi anulată și în partea

suspendării subsemnatei din funcție.

La data de 06 martie 2024, ora 10:59 cererea de chemare în judecată în

contencios administrativ depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova, a fost

repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor,

Aliona Miron, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3d-16/24 (f.d.35, Vol.I).

2

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/9 din 07 martie

2024, s-a dispus detașarea judecătorului ales în calitate de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, Aliona Miron, judecător de la Curtea Supremă de

Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, începând cu 11 martie 2024 până la 11 martie 2030.

Astfel, prin încheierea din 12 martie 2024 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a dispus transmiterea dosarelor și cererilor aflate în

procedura judecătorului Aliona Miron, Secției evidență procesuală a cauzelor

civile, comerciale și de contencios administrativ pentru redistribuire prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor altor judecători

(f.d.36-47, Vol.I).

Potrivit fișei de repartizare repetată a cererii, la 14 martie 2024, ora 11:03

cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Valentina

Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală a Republicii Moldova (dosarul nr.3d-16/24), a fost repartizată repetat, în

mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă

(f.d.48, Vol.I).

De asemenea, este important de menționat că, la 13 decembrie 2023,

Valentina Garabagiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău” și suspendarea executării

punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată

(f.d.2, Vol.II).

La data de 13 decembrie 2023, ora 10:30 cererea de chemare în judecată în

contencios administrativ depusă de Valentina Garabagiu a fost repartizată, în mod

automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Mariana

Ursachi, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3d-59/23 (f.d.1, Vol.II).

Prin încheierea din 04 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul

nr.3d-59/23), judecătorul raportor Mariana Ursachi a obligat Consiliul Superior al

Magistraturii să prezinte referința asupra cererii de suspendare a executării

punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023 și dosarul administrativ (f.d.6-8, Vol.II).

La data de 12 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Superior al Magistraturii a depus referința la cererea de suspendare a executării

punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023 și dosarul administrativ, prin care a solicitat respingerea

acesteia ca fiind neîntemeiată (f.d.11-12, Vol.II).

3

Prin încheierea din 17 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr.3d-

59/23), judecătorul raportor Mariana Ursachi a transmis judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Diana Stănilă cauza de contencios administrativ (dosarul

nr.3d-59/23), intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina

Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023

„Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința

judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi, spre conexare cu cauza

de contencios administrativ (dosarul nr. 3d-16/24), intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la

anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie

2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu,

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală

în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în

procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă (f.d.45-47,

Vol.II).

Prin încheierea din 28 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul

nr. 3d-16/24), judecătorul raportor Diana Stănilă a conexat cauza de contencios

administrativ (dosarul nr. 3d-16/24), intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire

la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința

judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, cu cauza de contencios

administrativ (dosarul nr.3d-59/23), intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria

Chișinău”, aflată în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana

Ursachi, cu atribuirea numărului de referință 3d-16/24.

Studiind cererea și înscrisurile anexate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că cererea Valentinei Garabagiu cu privire la

suspendarea actului administrativ este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din

următoarele considerente.

Din actele cauzei se atestă că, obiectul acțiunii este hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

4

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, prin care s-a admis sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău. S-a eliberat acordul pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală de supunerea aducerii silite, reținerii,

arestării și perchiziționării în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la

Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea

infracțiunii prevăzute de XXXXX din Codul penal. Judecătorul Valentina

Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, bănuită de comiterea infracțiunii prevăzute

de XXXXX din Codul penal, s-a suspendat din funcție, până la adoptarea hotărârii

definitive pe cauza dată.

Potrivit art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea executării

actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant

instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării

actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios

administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a

refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit

la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării

actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru

probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune

o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la

suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere

susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră

necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei

cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu

se aplică.

Este esențial că, în primul rând, suspendarea actelor administrative, așa cum

este consacrată de prevederile art. 214 din Codul administrativ, reprezintă un pilon

fundamental în arhitectura protecției legalității. În spiritul echității și al justiției,

legiuitorul a instituit această măsură ca o garanție esențială pentru protejarea

drepturilor și intereselor cetățenilor și ale entităților juridice, în fața potențialelor

abuzuri sau erori administrative.

Suspendarea, prin natura sa, constituie o intervenție temporară menită să

întrerupă efectele juridice produse de un act juridic contestat, până la clarificarea

legalității acestuia. Ea se aplică în situații de excepție și limite, având scopul de a

preveni prejudicii iminente și ireparabile care ar putea decurge din aplicarea unui

act administrativ, până când instanța competentă va pronunța o decizie definitivă

asupra legalității acestuia.

Astfel, acest mecanism juridic nu doar că protejează părțile implicate de

eventuale consecințe nefaste, dar și întărește încrederea publicului în justiție și în

5

administrația publică, demonstrând un angajament ferm față de principiile

legalității și echității.

Potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. (89)

8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de instanță pe

probleme administrative, atunci când o instanță este sesizată cu o contestație

referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie,

solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia

măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ, că în decizia privind

acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în considerare

toți factorii relevanți, inclusiv faptul că în cazul în care executarea actului

administrativ este susceptibilă de a provoca daune și că acestea ar putea fi

remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva valabilității

actului.

Din conținutul Recomandării abordate se desprinde că măsurile de protecție

provizorie dispuse de către instanța competentă pot lua forma de suspendare a

executării actului administrativ, în întregime sau parțial, prin care se dispune în

totalitate sau parțial restabilirea situației care a existat la momentul adoptării

actului administrativ sau la orice modificare ulterioară și de impunere asupra

administrației a oricărei obligații corespunzătoare, iar măsurile de protecție

provizorie nu pot aduce în nici un fel atingere deciziei care urmează să fie luată de

către instanța sesizată cu privire la contestarea actului administrativ.

Potrivit art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt:

a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere

a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil.

Din analiza normelor de drept nominalizate supra, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție deduce că instanța de judecată este îndreptățită să

suspende executarea actului administrativ individual defavorabil contestat în cazul

întrunirii următoarelor condiții:

a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil;

b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

În acest sens, instanța reține că, la dispunerea suspendării actului

administrativ, urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi

întrunite, invocate prin lege.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

suspendarea actului administrativ poate fi dispusă de către instanța de judecată

doar în cazul în care se constată ambele motive menționate supra, or, este necesară

întrunirea cumulativa a ambelor temeiuri, având în vedere că legiuitorul a prevăzut

expres acest fapt în norma legală.

Prin prisma art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată

6

al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta cauză nu-și găsește confirmare

nici unul din motivele de suspendare prevăzute de prezentul articol.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează, că scopul

instituit de lege a operațiunii de suspendare a executării actului administrativ

constă în oferirea unei protecții provizorii drepturilor și intereselor persoanei prin

aplicarea unor măsuri de urgență menite să preîntâmpine survenirea iminentă a

unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil, în privința căruia există suspiciuni serioase și rezonabile

privind legalitatea acestuia.

Totodată, determinarea suspiciunilor serioase și rezonabile privind legalitatea

actului administrativ individual defavorabil poate fi realizată preventiv, fără a

atinge fondul pretențiilor reclamantului, ce urmează a fi soluționate doar la

examinarea în fond a pretențiilor corespunzătoare.

Cu referire la primul temei prevăzut de legislator – existența unor suspiciuni

serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție reține că, prin noțiunea de suspiciuni rezonabile

privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele circumstanțe de

fapt, care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal,

deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil,

este un element de fond și se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare.

Acest raționament, se desprinde din faptul că, ilegalitatea actului

administrativ individual, este una din condițiile cumulative de admitere a acțiunii

în contestare.

În privința acestei condiții de suspendare a executării actului administrativ

individual defavorabil, rezultă că ilegalitatea actului administrativ individual,

vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind legalitatea

procedurală (formală) și legalitatea materială. Totodată, pentru a înlătura chiar și

temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea

acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea

măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere

suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe

fond conținutul actului administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în motivarea

solicitării de suspendare a executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, Valentina Garabagiu a indicat că

Consiliului Superior al Magistraturii era obligat prin lege să își exercite discreția,

însă fără erori discreționare, pe când la caz acesta a admis erori discreționare la

emiterea actelor contestate.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată

inexistența unor elemente ce ar institui evident și fără depășirea limitelor fondului

7

cauzei suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea actului administrativ

defavorabil, pe care reclamanta l-a contestat. Or, clarificarea acestor suspiciuni ar

putea fi realizată doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea

actului administrativ supus contestării. Argumentele reclamantei cu privire la

erorile discreționare la emiterea actelor contestate, se referă la fondul cauzei.

Subsecvent celor punctate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție precizează faptul că motivele indicate în art. 172 alin. (2) din Codul

administrativ, care ar justifica suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt

îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și legalitatea actului administrativ nu

se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și

pertinente. Or, din cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a

procesului niciunul din temeiurile indicate în art. 172 alin. (2) din Codul

administrativ.

Cu referire la doilea temei prevăzut de legiuitorul în vederea suspendării

executării actului administrativ – existența pericolului iminent de producere a unor

prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, reclamanta nu a prezentat careva probe și nici nu a invocat în cererea sa

existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile.

Celelalte argumente invocate de reclamantă în susținerea temeiului de

suspendare prevăzut de art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, urmează a fi

lăsate fără apreciere, întrucât acestea presupun cercetarea în profunzime a fondului

cauzei, nu se circumscriu condiției referitoare la existența unui caz bine justificat,

deoarece în speță, acestea se referă la fondul cauzei.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții

care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau

imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu

ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care

ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi înlăturat.

Mai mult, fiecare act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, de

prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge principiul

că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) și imediat, el

fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă

executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza executarea sau

pentru a-l anula.

Având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune

prejudecarea fondului cauzei, instanța având numai posibilitatea de a efectua o

cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare

examinării cererii de suspendare, nu s-au constatat obiectiv suspiciuni serioase și

rezonabile privind ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General

interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor

8

acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la

Judecătoria Chișinău”.

Prin urmare, analizând actele cauzei în coraport cu argumentele Valentinei

Garabagiu, invocate în vederea susținerii solicitării sale privind dispunerea

suspendării actului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează asupra netemeiniciei acestora, or, în speță, în mod prioritar

solicitarea de suspendare a fost formulată fără a fi detaliată și argumentată

existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Or, acest

element nu a fost argumentat și nici probat în regim suficient de obiectiv și

convingător, deși sarcina probațiunii în acest sens revine nemijlocit reclamantei.

Astfel, raportând circumstanțele de fapt ale pricinii la prevederile legale

enunțate mai sus, instanța de contencios administrativ apreciază argumentele

invocate de către Valentina Garabagiu ca neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 172 alin. (2), 214 și 230 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea Valentinei Garabagiu cu privire la suspendarea executării

punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria

Chișinău”, ca neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9