3d-16/24 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-16/24 2-24025775-01-3d-06032024 Î N C H E I E R E 07 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând, fără citarea participanților la proces, cererea Valentinei Garabagiu cu privire la suspendarea executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, c o n s t a t ă : La data de 05 martie 2024, Valentina Garabagiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu,

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău” și suspendarea executării punctului 3 din hotărârea nominalizată, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată (f.d.2-16, Vol.I). În motivarea cererii cu privire la suspendarea executării actului administrativ contestat, Valentina Garabagiu a indicat că, în punctul 3 a hotărârii contestate s-a dispus că judecătorul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău bănuită de comiterea infracțiunii prevăzute de XXXXX din Codul penal, se suspendă din funcție până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată. 1 În viziunea reclamantei, este absolut neclar cum a ajuns Consiliul Superior al Magistraturii la această soluție.

În acest context, a invocat că lecturând procesul-verbal al ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și audiind înregistrările audio, se constată că chestiunea suspendării reclamantei din funcție nici nu a fost pusă în ședință și nici nu a fost supusă dezbaterii. În atare situație juridică, reclamanta a presupus că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a confundat noțiunea de „din oficiu” cu noțiunea de „indiscutabil” sau „automat”. Or, înainte să adopte o soluție de suspendare din funcție, în ședință, membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmau să pună în dezbatere subiectul respectiv, să-și exprime părerile „pro” sau „contra”, fapt care a lipsit cu desăvârșire.

Reclamanta a insistat că subiectul cu privire la suspendarea din funcție urma a fi dezbătut în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, analizate toate circumstanțele, inclusiv de ordin personal, de rând cu cele care favorizează persoana (faptul că la aceiași ședință a fost suspendat din funcție reclamanta cât și soțul ei, ambii fiind părinți a unui copil minor), aplicând cu maximă diligență principiul proporționalității. Făcând referire la art. 137 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, reclamanta a menționat că în cadrul aceleiași ședințe a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, au fost examinate sesizările de eliberare a acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința a 4 judecători, însă în privința unui judecător nu a fost dispusă suspendarea din funcție.

În acest context, a specificat că Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația de a exercita dreptul discreționar în același mod. Astfel, reclamanta a concluzionat că autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Prin urmare, Valentina Garabagiu a subliniat că Consiliului Superior al Magistraturii era obligat prin lege să își exercite discreția, însă fără erori discreționare, pe când la caz acesta a admis erori discreționare la emiterea actelor contestate.

Urmare, hotărârea contestată urmează a fi anulată și în partea suspendării subsemnatei din funcție. La data de 06 martie 2024, ora 10:59 cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova, a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Aliona Miron, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3d-16/24 (f.d.35, Vol.I).

2 Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/9 din 07 martie 2024, s-a dispus detașarea judecătorului ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Aliona Miron, judecător de la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 11 martie 2024 până la 11 martie 2030. Astfel, prin încheierea din 12 martie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a dispus transmiterea dosarelor și cererilor aflate în procedura judecătorului Aliona Miron, Secției evidență procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ pentru redistribuire prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor altor judecători (f.d.36-47, Vol.I).

Potrivit fișei de repartizare repetată a cererii, la 14 martie 2024, ora 11:03 cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova (dosarul nr.3d-16/24), a fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă (f.d.48, Vol.I).

De asemenea, este important de menționat că, la 13 decembrie 2023, Valentina Garabagiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău” și suspendarea executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată (f.d.2, Vol.II).

La data de 13 decembrie 2023, ora 10:30 cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Valentina Garabagiu a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Mariana Ursachi, dosarului fiind atribuit numărul de referință 3d-59/23 (f.d.1, Vol.II). Prin încheierea din 04 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr.3d-59/23), judecătorul raportor Mariana Ursachi a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să prezinte referința asupra cererii de suspendare a executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 și dosarul administrativ (f.d.6-8, Vol.II).

La data de 12 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referința la cererea de suspendare a executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 și dosarul administrativ, prin care a solicitat respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată (f.d.11-12, Vol.II).

3 Prin încheierea din 17 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr.3d- 59/23), judecătorul raportor Mariana Ursachi a transmis judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă cauza de contencios administrativ (dosarul nr.3d-59/23), intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi, spre conexare cu cauza de contencios administrativ (dosarul nr. 3d-16/24), intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”,

aflată în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă (f.d.45-47, Vol.II).

Prin încheierea din 28 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3d-16/24), judecătorul raportor Diana Stănilă a conexat cauza de contencios administrativ (dosarul nr. 3d-16/24), intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, cu cauza de contencios administrativ (dosarul nr.3d-59/23), intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi,

cu atribuirea numărului de referință 3d-16/24. Studiind cererea și înscrisurile anexate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea Valentinei Garabagiu cu privire la suspendarea actului administrativ este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. Din actele cauzei se atestă că, obiectul acțiunii este hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea 4 Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, prin care s-a admis sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău.

S-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de supunerea aducerii silite, reținerii, arestării și perchiziționării în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de XXXXX din Codul penal. Judecătorul Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, bănuită de comiterea infracțiunii prevăzute de XXXXX din Codul penal, s-a suspendat din funcție, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată. Potrivit art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces.

Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică. Este esențial că, în primul rând, suspendarea actelor administrative, așa cum este consacrată de prevederile art. 214 din Codul administrativ, reprezintă un pilon fundamental în arhitectura protecției legalității. În spiritul echității și al justiției, legiuitorul a instituit această măsură ca o garanție esențială pentru protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor și ale entităților juridice, în fața potențialelor abuzuri sau erori administrative. Suspendarea, prin natura sa, constituie o intervenție temporară menită să întrerupă efectele juridice produse de un act juridic contestat, până la clarificarea legalității acestuia.

Ea se aplică în situații de excepție și limite, având scopul de a preveni prejudicii iminente și ireparabile care ar putea decurge din aplicarea unui act administrativ, până când instanța competentă va pronunța o decizie definitivă asupra legalității acestuia. Astfel, acest mecanism juridic nu doar că protejează părțile implicate de eventuale consecințe nefaste, dar și întărește încrederea publicului în justiție și în 5 administrația publică, demonstrând un angajament ferm față de principiile legalității și echității.

Potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. (89) 8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de instanță pe probleme administrative, atunci când o instanță este sesizată cu o contestație referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie, solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ, că în decizia privind acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți, inclusiv faptul că în cazul în care executarea actului administrativ este susceptibilă de a provoca daune și că acestea ar putea fi remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva valabilității actului.

Din conținutul Recomandării abordate se desprinde că măsurile de protecție provizorie dispuse de către instanța competentă pot lua forma de suspendare a executării actului administrativ, în întregime sau parțial, prin care se dispune în totalitate sau parțial restabilirea situației care a existat la momentul adoptării actului administrativ sau la orice modificare ulterioară și de impunere asupra administrației a oricărei obligații corespunzătoare, iar măsurile de protecție provizorie nu pot aduce în nici un fel atingere deciziei care urmează să fie luată de către instanța sesizată cu privire la contestarea actului administrativ.

Potrivit art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Din analiza normelor de drept nominalizate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că instanța de judecată este îndreptățită să suspende executarea actului administrativ individual defavorabil contestat în cazul întrunirii următoarelor condiții: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

În acest sens, instanța reține că, la dispunerea suspendării actului administrativ, urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, invocate prin lege. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, suspendarea actului administrativ poate fi dispusă de către instanța de judecată doar în cazul în care se constată ambele motive menționate supra, or, este necesară întrunirea cumulativa a ambelor temeiuri, având în vedere că legiuitorul a prevăzut expres acest fapt în norma legală. Prin prisma art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată 6 al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta cauză nu-și găsește confirmare nici unul din motivele de suspendare prevăzute de prezentul articol.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează, că scopul instituit de lege a operațiunii de suspendare a executării actului administrativ constă în oferirea unei protecții provizorii drepturilor și intereselor persoanei prin aplicarea unor măsuri de urgență menite să preîntâmpine survenirea iminentă a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, în privința căruia există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea acestuia. Totodată, determinarea suspiciunilor serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil poate fi realizată preventiv, fără a atinge fondul pretențiilor reclamantului, ce urmează a fi soluționate doar la examinarea în fond a pretențiilor corespunzătoare.

Cu referire la primul temei prevăzut de legislator – existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin noțiunea de suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare. Acest raționament, se desprinde din faptul că, ilegalitatea actului administrativ individual, este una din condițiile cumulative de admitere a acțiunii în contestare.

În privința acestei condiții de suspendare a executării actului administrativ individual defavorabil, rezultă că ilegalitatea actului administrativ individual, vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială. Totodată, pentru a înlătura chiar și temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în motivarea solicitării de suspendare a executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, Valentina Garabagiu a indicat că Consiliului Superior al Magistraturii era obligat prin lege să își exercite discreția, însă fără erori discreționare, pe când la caz acesta a admis erori discreționare la emiterea actelor contestate. Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inexistența unor elemente ce ar institui evident și fără depășirea limitelor fondului 7 cauzei suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea actului administrativ defavorabil, pe care reclamanta l-a contestat.

Or, clarificarea acestor suspiciuni ar putea fi realizată doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării. Argumentele reclamantei cu privire la erorile discreționare la emiterea actelor contestate, se referă la fondul cauzei. Subsecvent celor punctate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează faptul că motivele indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, care ar justifica suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente.

Or, din cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a procesului niciunul din temeiurile indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ. Cu referire la doilea temei prevăzut de legiuitorul în vederea suspendării executării actului administrativ – existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamanta nu a prezentat careva probe și nici nu a invocat în cererea sa existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile.

Celelalte argumente invocate de reclamantă în susținerea temeiului de suspendare prevăzut de art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, urmează a fi lăsate fără apreciere, întrucât acestea presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei, nu se circumscriu condiției referitoare la existența unui caz bine justificat, deoarece în speță, acestea se referă la fondul cauzei. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi înlăturat.

Mai mult, fiecare act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge principiul că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) și imediat, el fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza executarea sau pentru a-l anula.

Având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului cauzei, instanța având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare examinării cererii de suspendare, nu s-au constatat obiectiv suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor 8 acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”.

Prin urmare, analizând actele cauzei în coraport cu argumentele Valentinei Garabagiu, invocate în vederea susținerii solicitării sale privind dispunerea suspendării actului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra netemeiniciei acestora, or, în speță, în mod prioritar solicitarea de suspendare a fost formulată fără a fi detaliată și argumentată existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Or, acest element nu a fost argumentat și nici probat în regim suficient de obiectiv și convingător, deși sarcina probațiunii în acest sens revine nemijlocit reclamantei.

Astfel, raportând circumstanțele de fapt ale pricinii la prevederile legale enunțate mai sus, instanța de contencios administrativ apreciază argumentele invocate de către Valentina Garabagiu ca neîntemeiate. În conformitate cu prevederile art. 172 alin. (2), 214 și 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea Valentinei Garabagiu cu privire la suspendarea executării punctului 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, ca neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9