3d-16/24 — contestarea actului administrativ individual

3d-16/24 — contestarea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la cererea de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc, Ion

Malanciuc și Diana Stănilă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația depusă de

cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura Generală cu privire la

contestarea actului administrativ individual,

(Dosarul nr. 3d-16/24

PIGD 2-24025775-01-3d-06032024)

Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor, invocarea neîntemeiată a prevederilor

art. 50 din Codul administrativ. Transferul temporar al judecătorului la Curtea

Supremă de Justiție.

8 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința publică cererea depusă de avocatul Ivan Turceac,

în interesele Valentinei Garabagiu, cu privire recuzarea judecătorilor

Curții Supreme de Justiție – Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana

Stănilă de la examinarea cauzei

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Alexandru Negru,

Gheorghe Stratulat, judecători,

Boico Marianna, grefier.

Cu participarea:

Reclamantei – Valentina Garabagiu;

Reprezentantului reclamantei, Valentina Garabagiu – avocatului Ivan

Turceac;

Reprezentantului pârâtului, Consiliului Superior al Magistraturii – Olesea

Ciobanu;

Reprezentantului terțului, Procuraturii Generale – procurorului Vasile

Plevan,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală a Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu

privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în

privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”.

Dosarului i-a fost atribuit numărul de referință 3d-16/24.

prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului

raportor, Aliona Miron.

Miron, în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, cauza a

1

fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor, Diana Stănilă.

chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a

solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din

14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion

Munteanu, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria

Chișinău”. Dosarului i-a fost atribuit numărul de referință 3d-59/23.

înregistrată cu numărul dosarului de referință 3d-59/23, a fost repartizată, în

mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, judecătorului raportor, Mariana Ursachi.

administrativ (dosarul nr. 3d-16/24), intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu

privire la sesizarea Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în

privința judecătorului Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată

în procedura judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, cu cauza

de contencios administrativ (dosarul nr.3d-59/23), intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Valentina Garabagiu împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 526/33 din 14 noiembrie 2023 „Cu privire la sesizarea

Procurorului General interimar, Ion Munteanu, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului

Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău”, aflată în procedura

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi, cu atribuirea

numărului de referință 3d-16/24.

participanții la proces că cererea de chemare în judecată urmează să fie

examinată în ședință publică la 8 mai 2025, începând cu ora 09:00, în sala nr.

4, în incinta Curții Supreme de Justiție. De asemenea, s-a explicat că

participanții trebuie să transmită Curții Supreme de Justiție, prin poșta

electronică, până la data de 2 mai 2025 inclusiv, sub sancțiunea decăderii, toate

2

cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau

înscrisuri suplimentare.

acționând în interesele Valentinei Garabagiu, a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție – Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și

Diana Stănilă.

conexării cauzelor nr. 3d-59/23 și 3d-16/24. Potrivit reclamantei, cererea din

13 decembrie 2023 a fost incorect conexată la cea din 5 martie 2024, din motiv

că legea impune conexarea cauzei mai noi la cea mai veche. Cele două cereri

sunt identice, iar cea ulterioară din 5 martie 2024, vine doar să o motiveze

suplimentar, pe cea precedentă din 13 decembrie 2023. Respectiv, aceste două

acțiuni nu ar trebui tratate ca două cauze distincte susceptibile de conexare.

data sesizării inițiale a instanței 13 decembrie 2023, transformând-o eronat în

5 martie 2024, ceea ce afectează ordinea cronologică a introducerii cererilor.

La fel, modul în care s-a dispus conexarea ar avea și o repercusiune directă

asupra drepturilor reclamantei. În cauze similare (cazul Bivol Garri vs CSM),

același complet de judecători a respins conexarea, considerând că cererile sunt

identice și că nu pot fi conexate. O soluție contrară în acest caz, denotă lipsă de

consecvență, și afectează încrederea în imparțialitatea completului.

Procopciuc și Ion Malanciuc, reclamanta a invocat un potențial conflict de

interese, întrucât Ion Malanciuc este judecător transferat temporar la Curtea

Supremă de Justiție și urmează să compare în fața CSM pentru eventuală

confirmare în funcție, iar Stela Procopciuc este președinte interimar al CSJ și,

la rândul ei, urmează să obțină o confirmare în funcției de la Consiliul Superior

al Magistraturii, parte în proces. Aspectele evidențiate demonstrează că

completul de judecată nu îndeplinește condițiile de independență și

imparțialitate cerute de lege și jurisprudența europeană, motiv pentru care se

impune admiterea cererii de recuzare în temeiul art. 50 din Codul administrativ.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA PUBLICĂ

în cererea de recuzare depusă la 2 mai 2025 și au susținut admiterea acesteia.

Totodată, au prezentat o cerere de recuzare suplimentară, prin care completează

factologia pretinsei încălcări a regulilor de evidență și conexare la examinarea

3

cauzei. S-a invocat că atribuirea numărului de înregistrare final, s-a efectuat în

afara cadrului normativ stabilit de Instrucțiunea privind evidența și

documentarea procesuală, aprobat de CSM prin Hotărârea nr.121/2024.

Conform pct. 48/1 și 18 al instrucțiunii, conexarea se face spre cauza mai veche.

Conexarea la cauza mai nouă a presupus o manipulare nepermisă pentru a

interveni în ordinea de repartizare automată. Judecătorul Stela Procopciuc,

parte a completului de judecată, are calitatea și de președinte interimar al CSJ,

fiind astfel responsabilă de controlul evidenței modului de repartizare a

cauzelor. Acest fapt, în opinia reclamantei ar ridica și un conflict de interese

procedural, or judecătorul Mariana Ursachi, căreia inițial i-a fost repartizată

prima acțiune, nu a continuat judecarea cauzei.

invocând caracterul neîntemeiat al acesteia.

în cererea de recuzare, că acesta nu întrunește condițiile prevăzute de art. 50

din Codul administrativ pentru a constitui un temei de recuzare, iar cu privire

la al doilea motiv, a lăsat soluționarea la aprecierea instanței.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”

„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să

acționeze persoanele care:

a) însăși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sunt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii

electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un

participant;

d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această

procedură administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative

sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă;

4

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar

în afara calității lor funcționale/de serviciu.

Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă

avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup

de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea

în cauză.”

„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de

o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci

când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori

cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție:

”În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din

cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu

titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul

judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de

ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi

încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție,

iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

completările ulterioare formulate de reclamanta Valentina Garabagiu și

apărătorul acesteia, în corelare cu dispozițiile legale aplicabile, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că motivele invocate nu

întrunesc condițiile prevăzute de art. 50 din Codul administrativ, pentru

admiterea unei cereri de recuzare.

a dosarelor nr. 3d-59/23 și 3d-16/24, Completul menționează că acest aspect

5

nu poate constitui temei de recuzare, întrucât vizează un act procedural al

instanței de judecată și nu reflectă vreo conduită sau situație care ar putea afecta

imparțialitatea judecătorilor.

actelor de procedură emise de instanță și nu intră în sfera de aplicare a

dispozițiilor privind recuzarea. Eventuala aplicare eronată a art. 187 alin. (1)

din Codul de procedură civilă nu se referă la imparțialitatea judecătorilor și

prin urmare, nu poate determina constatarea unei incompatibilități a

judecătorului.

contestare a unor acte procesuale irevocabile, cum ar fi încheierea de conexare.

O astfel de interpretare extensivă a art. 50 din Codul administrativ, ar

contraveni ordinii juridice, în special al principiului legalității.

competența de a evalua legalitatea actelor de procedură adoptate în cursul

procesului, atribuțiile sale limitându-se la analiza existenței unor împrejurări

obiective sau subiective care ar putea afecta imparțialitatea ori independența

judecătorilor, conform art. 50 din Codul administrativ.

procesuale ale judecătorilor vizați, întrucât o asemenea abordare ar transforma

instanța competentă într-o veritabilă instanță de control judiciar, ceea ce nu este

prevăzut de cadrul normativ aplicabil. Actele procedurale pot fi contestate doar

prin căile legale de atac, și nu pot fi desființate prin intermediul cererilor de

recuzare.

imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară. Acest

principiu fundamental al statului de drept este reflectat constant în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, inter alia,

cauzele Castillo Algar c. Spania, par. 45 și Morel c. Franța, par. 42). Prin

urmare, percepțiile subiective ale părții nu sunt suficiente pentru a justifica

recuzarea, fiind necesare probe clare, pertinente și verificabile care să răstoarne

această prezumție.

rezonabilă, întemeiată pe încrederea că judecătorul își exercită atribuțiile cu

obiectivitate și integritate. Doar existența unor fapte concrete și relevante, care

pot genera o suspiciune legitimă din perspectiva unui observator obiectiv,

poate justifica admiterea recuzării.

6

a unor critici aduse măsurilor procedurale dispuse de instanță ar afecta grav

stabilitatea procesului judiciar, sub aspectul principiului imutabilității.

poate fi interpretată ca un indiciu de lipsă de imparțialitate. În condițiile în care

instanța de judecată era învestit cu examinarea a două cereri identice sub

aspectul părților, obiectului și conținutului, conexarea acestora reprezintă o

măsură de ordin procedural, justificată de necesitatea evitării pronunțării unor

soluții contradictorii și de asigurarea unei bune administrări a justiției.

s-a dispus conexarea a două cauze identice sub aspectul părților, obiectului și

dar cu conținut diferit este o acțiune procedurală dispusă cu scopul evitării

paralelismul de proceduri și riscul unor hotărâri contradictorii. Invocarea

pct.48/1 și pct.18 din Instrucțiunea privind evidența și documentarea

procesuală, aprobat de CSM prin Hotărârea nr.121/2024 nu poate exclude

flexibilitatea instanței în gestionarea cauzelor conexe, mai ales în contextul

unei organizări eficiente a activității judiciare.

al conexării unor cereri formulate de aceeași parte nu poate justifica

suspiciunea de lipsă de imparțialitate. Dimpotrivă, tolerarea derulării paralele

a două proceduri identice ar fi contrară cerințelor de celeritate și coerență a

actului de justiție.

îndată ce partea a luat cunoștință despre existența unui posibil temei.

Reclamanta invocă emiterea încheierii din 28 mai 2024 ca eveniment ce ar

justifica recuzarea. Totuși, cererea a fost depusă abia la 2 mai 2025, cu doar

trei zile înaintea termenului de judecată în fond, ceea ce evidențiază lipsa de

diligență procesuală.

luni în formularea cererii de recuzare. Un asemenea comportament procesual

întârziat indică asupra unei aparențe privind intenția de tergiversare a

procedurii, și nu un demers legitim de protecție a dreptului la un proces

echitabil.

judecătorilor Ion Malanciuc și Stela Procopciuc față de Consiliul Superior al

Magistraturii, Completul menționează că acesta are un caracter speculativ.

Simpla existență a unei relații instituționale între CSM și instanțele de judecată

7

nu implică existența unui interes personal al judecătorului, de natură să

compromită imparțialitatea acestuia în soluționarea cauzei.

se bazeze pe existența unui interes personal, direct sau indirect, real și

demonstrabil. Simpla presupunere că un judecător ar putea avea un interes

profesional viitor legat de confirmarea într-o funcție nu poate fi asimilată unui

interes personal. Admiterea ipotezei reclamantei, ar conduce la imposibilitatea

funcționării instanțelor în componență legală de fiecare dată când Consiliul

Superior al Magistraturii este parte în cauză, ceea ce ar paraliza activitatea

judiciară.

Castillo Algar c. Spania și Gregory c. Regatul Unit) impune analizarea

imparțialității judecătorilor prin prisma unui standard obiectiv, bazat pe

aparențe rezonabile și concrete, nu pe presupuneri sau temeri subiective. În

speță, nu există niciun indiciu obiectiv care să fundamenteze o suspiciune

rezonabilă de lipsă de imparțialitate.

de către CSM în privința carierei judecătorilor cu o pretinsă influență a acestei

instituții asupra activității jurisdicționale a completului de judecată, fapt

neprobat și lipsit de fundament legal.

Gudmundur Andri Ástráðsson, X și alții c. Slovenia) nu sunt aplicabile în

prezenta cauză, întrucât acestea vizează situații de o gravitate excepțională,

cum ar fi nerespectarea regulilor de numire sau ingerințe ale executivului. În

speță nu există astfel de circumstanțe.

legal cert, acesta fiind transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție în baza

Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor. Transferul a fost

dispus prin hotărârea CSM nr. 142/8 din 2 mai 2023, fiind opozabil tuturor

subiecților de drept. Legalitatea acestui transfer a fost consolidată prin decizia

Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023, prin care s-a respins

controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, confirmând

indirect temeinicia cadrului normativ aplicabil.

imparțialității sau independenței judecătorului Ion Malanciuc, ce ar reieși din

situația sale temporare în cadrul CSJ.

constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 din Codul

8

administrativ pentru recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc

și Diana Stănilă. În conformitate cu art. 197 din același cod, nimeni nu poate fi

lipsit de dreptul de a fi judecat de instanța competentă legal, cu excepția

cazurilor expres prevăzute de lege – excepții care, în speță, nu se aplică.

Ivan Turceac, în interesele reclamantei Valentina Garabagiu, se impune a fi

respinsă ca inadmisibilă și neîntemeiată.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de avocatul Ivan Turceac și completată de

Valentina Garabagiu cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion

Malanciuc și Diana Stănilă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Alexandru Negru

Gheorghe Stratulat

9