3d-17/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3d-17/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

În numele Legii

cu privire la acțiunea depusă de

Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind

anularea actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu

privire la contestația împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la

Curtea de Apel Chișinău”.

(Dosarul nr. 3d-17/24

NR. PIGD 2-24027439-01-3d-12032024)

Sesizările cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare, depuse

până la data intrării în vigoare a Legi nr. 5 din 02.02.2023, se vor examina conform

prevederilor legale în vigoare la data depunerii.

14 martie 2023

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de chemare în judecată depusă

de Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului

în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior la

Magistraturii, privind anularea actul administrativ individual defavorabil -

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10

octombrie 2023 „Cu privire la contestația împotriva Hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, emise în privința

judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău”.

432/27 din 10 octombrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

a hotărât, „Se admite parțial contestația depusă de inspectorul-judecător

Diana Ioniță, împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din

18 martie 2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de

Apel Chișinău. Se anulează Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3

din 18 martie 2022, în partea în care a fost încetată procedura cu privire la

abaterile prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c) și lit. i) din Legea nr. 178 din 25

iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în privința

judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău. Se adoptă o nouă

hotărâre, prin care se constată abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin.

lit. c) și lit. i) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, comisă de judecătorul Silvia Cecan de la Curtea

de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea

nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, se încetează procedura disciplinară în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară. În rest,

Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 se

menține fără modificări”.

certitudine că prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii

1

cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de

art. 4 alin. (1) lit. c) și i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, în acțiunile judecătorului Silvia Cecan (Vrabii)

de la Curtea de Apel Chișinău.

Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023, sunt

neîntemeiate, contrare circumstanțelor de fapt stabilite în speță, logicii și

certitudinii juridice.

judecătorului, organul competent trebuie să constate dacă în acțiunile

judecătorului sunt întrunite elementele componenței „abaterii disciplinare”,

în special, dacă prin acțiunile sale, judecătorul a realizat latura obiectivă și

latura subiectivă a componenței abaterii disciplinare.

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10

octombrie 2023.

alin. (2) din Legea cu privire la CSM nr. 947 din 19 iulie 1996, or ședința

Plenului CSM în vederea examinării contestației inspectorului judecător

Diana Ioniță împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din

18 martie 2022, a fost fixată inițial pentru data de 3 octombrie 2023, iar la

data de 10 octombrie 2023, a fost adoptată hotărârea în speță, însă

subsemnata a recepționat copia hotărârii doar la data de 15 februarie 2024,

mai mult, nici pe portalul CSM, până la data de 15 februarie 2024, această

hotărâre nu a fost plasată/publicată, iar din aceste circumstanțe rezultă că

hotărârea motivată nu a fost redactată în cel mult 30 de zile, așa cum impun

prevederile Legii speciale.

atestă că Plenul constată că hotărârea motivată a Plenului Colegiului

disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 a fost recepționată de către contestatar

- inspectorul-judecător Diana Ioniță la data de 3 mai 2022, fapt contrasemnat

de către aceasta în materialele cauzei disciplinare însă, reiterează că

hotărârea Colegiului disciplinar a fost adoptată la 18 martie 2022, fiind

plasată și pe portalul CSM, totodată, Colegiul disciplinar, dar și inspecția

judiciară se află în incinta CSM, prin urmare, în opinia subsemnatei,

contestația depusă de inspectorul judecător la 3 mai 2022, a fost depusă cu

depășirea termenului prevăzut de lege.

contestația urmează a fi repusă în termenul legal, relevant la acest capitol

este și faptul că în hotărârea adoptată Plenul a preluat la acest capitol

2

argumentele inspectorului judecător, statuând că hotărârea motivată a

Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 a fost recepționată

de către contestatar - inspectorul-judecător Diana Ioniță la data de 3 mai

2022, fapt contrasemnat de către aceasta în materialele cauzei disciplinare,

adică s-a bazat doar pe alegațiile inspectorului judecător.

motivelor inspectorului judecător cu privire la respectarea termenului de

depunere a contestație, se creează aparența că repunerea contestației în

termen, de către Plen ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea

alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a

hotărârilor, ceea ce în accepțiunea CtEDO urmează a fi interpretat ca

încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității armelor, ceea ce

duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului -

dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la

partea acuzării și a apărării, fără discriminare.

de a considera că în speță a fost încălcat termenul de 15 zile, or termenul de

15 zile este un termen de decădere, iar prin expirarea acestui termen,

hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile, în speță,

Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, a devenit

irevocabilă.

Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023, nu s-a ținut cont

de prevederile legale, or reținând motivele din partea constatatoare a

hotărârii adoptate de Plen, la capitolul argumentele contestației, și motivele

reținute de Plen la adoptarea hotărârii, atestă că argumentele cu privire la

motivarea Hotărârii Plenului au fost preluate din contestația inspectorului

judecător.

art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, în sarcina judecătorului, atestă că

art. 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178

din 25.07.2014, în redacția actuală denotă că abaterea disciplinară prevăzută

la lit. c) a fost abrogată prin Legea nr.5 din 02.02.2023, în vigoare

18.04.2023, prin urmare, soluția Plenului nu poate fi reținută la momentul

actual, or la fila 13 din Hotărâre, Plenul reține că judecătorul vizat a admis

acțiuni în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței

profesionale grave și evidente și a încălcat normele imperative ale legislației

în procesul de înfăptuire a justiției.

presupusa abatere disciplinară a judecătorului prevăzută la art. 4 lit. i) din

3

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25.07.2014, este în similitudine cu presupusa abatere prevăzută la art. 4 lit.

c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25.07.2014, prevedere care a fost abrogată la 02.02.2023 și intrată în vigoare

la 18.04.2024, în speță, presupusele abateri disciplinare constatate nu mai

există de drept, or circumstanțele de fapt și de drept reținute de inspectorul

judecător și preluate de Plen în prezenta speță, nu mai sunt reglementate de

Lege.

responsabilitatea nemijlocită și directă pentru actele întreprinse în vederea

soluționării cauzei penale o poartă judecătorul-raportor. Or, prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, la 21 ianuarie 2020 cauza

penală de învinuire a lui Dumitru Coșneanu în mod automat-aleatoriu a fost

repartizată spre examinare anume magistratului Silvia Vrabii, care urma să

examineze cauza în completul de judecată, format suplimentar din

magistrații Ion Pleșca și Alexandru Spoială. Astfel, și la acest capitol

motivele pe care Plenul și-a bazat concluzia au fost preluate din contestația

inspectorului judecător.

din Președintele ședinței, judecătorul Silvia Vrabii și judecătorii Elena

Cojocari și Alexandru Spoială, decizia adoptată a fost semnată de completul

format din Președintele ședinței, judecătorul Silvia Vrabii și judecătorii

Elena Cojocari și Alexandru Spoială, complet constituit în baza încheierii

Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Lidia Bulgac din 22 iulie

2020.

(1), art. 339 din Codul de procedură penală, judecarea cauzei în ordine de

apel, deliberarea și adoptarea hotărârii poartă un caracter colegial, respectiv,

concluzia inspectorului judecător și a Plenului în partea în care s-a

invocat/reținut că responsabilitatea nemijlocită și directă pentru actele

întreprinse în vederea soluționării cauzei penale o poartă judecătorul-

raportor, contravine normelor de procedură.

constată că responsabilitatea nemijlocită și directă pentru actele întreprinse

în vederea soluționării cauzei penale o poartă judecătorul-raportor, pe de altă

parte, toate motivele reținute de Plen în baza cărora au fost stabilite

presupuse abateri disciplinare rezultă în mod direct doar din decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie 2020, prin

care a fost casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

iulie 2020, iar instanța ierarhic superioară, casând decizia instanței de apel

cu remiterea cauzei la rejudecare, în calitate de temeiuri de fapt și de drept a

4

reținut erori comise de instanța de apel, de Colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău care a adoptat decizia în speță și nu careva erori admise de

judecătorul raportor.

Supreme de Justiție, dar și cu referire la subiecții de drept care pot depune

sesizări la inspecția judiciară, reținând prevederilor art. 3, art. 19, art. 20 din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, consideră că

indicațiile scrise de mână pe o foaie de calendar ale președintelui interimar

al Consiliului Superior al Magistraturii, Gafton Luiza, din 20 ianuarie 2021

nu întrunesc condițiile de formă ale unei sesizări în sensul prevederilor art.

20 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, or, în

conținutul acesteia nu au fost specificate faptele judecătorului Silvia Vrabii

ce ar putea constitui abateri disciplinare, fiind solicitată doar verificarea

existenței temeiului de inițiere a procedurii disciplinare în privința

judecătorului Silvia Vrabii de la Curtea de Apel Chișinău.

al Magistraturii în astfel de formă și cu un astfel de conținut nu sunt în

corespundere cu art. 20 al Legii indicate, adică nu corespund cerințelor unei

sesizări. Colegiul disciplinar, anterior deja s-a expus de o cauză analogică

(cauza disciplinară Brînza Liubovi de la Curtea de Apel Chișinău).

nu corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite de art. 20, Inspecția

judiciară, inspectorul- judecător în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în

care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie

autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite printr-o decizie nesusceptibilă

de atac și explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare.

legale prin admiterea spre examinare a acestei sesizări (adresări), care nu

poate fi apreciată ca sesizare în sensul art. 20 al legii indicate, or de către

Inspecția judiciară nu au fost întreprinse acțiunile stipulate în art. 22 al legii

de referință de a restitui subiectului sesizării această adresare pentru a

înlătura neajunsurile stabilite și anume corespunderea condițiilor de formă și

conținut.

Supreme de Justiție, care a fost considerată ca sesizare, consideră că potrivit

art. 19 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în

vigoare la data depunerii presupusei sesizări, judecătorul din cadrul Curții

Supreme de Justiție care a judecat o cauză penală în ordine de recurs și prin

decizia la a cărei adoptare a participat a desființat actul contestat, nu poate fi

subiectul care potrivit legii este în drept să sesizeze Inspecția judiciară cu

privire la pretinse încălcări disciplinare.

5

expuse de inspectorul judecător în contestația sa cu referire la faptul că

președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, în sensul alin. (1) lit. a)

este subiect al sesizării în calitatea persoanei care poate invoca un interes

legitim. Deci, sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii de către

președintele Curții Supreme de Justiție privind încălcările stabilite în

procesul controlului jurisdicțional este îndreptățită și de prevederile art. 114

din Constituție și art. 15 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 cu privire la

organizarea judecătorească, potrivit cărora, justiția se înfăptuiește în numele

Legii prin intermediul Curții Supreme de Justiție, curților de apel,

judecătoriilor. Or, Vladimir Timofti (autorul sesizării) în calitate de

președinte al completului de judecată (format suplimentar din magistrații

Nadejda Toma, Anatolie Turcan, Elena Cobzac, Victor Boico) a participat

personal și nemijlocit la examinarea în ordine de recurs a cauzei penale de

învinuire a lui Dumitru Coșneanu. Prin urmare, interesul legitim al

președintelui Curții Supreme de Justiție și președinte al completului de

judecată este incontestabil, expres stabilit prin reglementări constituționale,

dar și legislative conexe procesului de înfăptuire a justiției.

judecătorul, or ultimul, în cadrul examinării cauzei nu poate urmări un

interes legitim în cadrul procesului, or însăși inspectorul judecător, dar și

Plenul CSM, în hotărârea adoptată reține că Vladimir Timofti (autorul

sesizării) în calitate de președinte al completului de judecată (format

suplimentar din magistrații Nadejda Toma, Anatolie Turcan, Elena Cobzac,

Victor Boico) a participat personal și nemijlocit la examinarea în ordine de

recurs a cauzei penale de învinuire a lui Dumitru Coșneanu.

„atacate” de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său

ori într-un interes legitim, în limbaj științific, s-a statuat că în cadrul litigiilor

de contencios administrativ, are calitate procesuală activă orice persoană

particulară care justifică un interes în anularea actului.

organizarea, competența și modul de funcționare a inspecției judiciare, care

reglementează direct organizarea, competența și modul de funcționare a

Inspecției Judiciare, Președintele completului de judecată, judecătorul Curții

Supreme de Justiție, care examinează cauza și care pronunță un act

judecătoresc nu se regăsește la pct. 10.1 și respectiv nu poate fi subiectul de

drept care poate înainta sesizări cu privire la presupuse încălcări disciplinare

a unui judecător care a adoptat un act, care a fost contestat potrivit legii și

asupra căruia în ordine ierarhic superioară urmează să se expună.

6

alin.(l) lit. c) și i) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2024, cu privire a răspunderea

disciplinară a judecătorilor, indică că, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul

Rezina din 19 decembrie 2019, procesul penal în privința lui Dumitru

Coșneanu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f)

și art. 322 alin.(l) din Codul penal, s-a încetat în legătură cu existența

circumstanțelor care exclud sau condiționează pornirea urmării penale și

tragerea la răspundere penală, corpul delict - un pachet cu 102,74 gr de

marijuană, urmând a fi nimicit.

procurorului-șef al Procuraturii raionului Rezina, Anatolie Maliuta a înaintat

cerere de apel.

2020, s-a admis apelul declarat de procurorul adjunct al procurorului-șef al

Procuraturii raionului Rezina, Anatolie Maliuta, împotriva sentinței

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 19 decembrie 2019. S-a casat această

sentință și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează; „Coșneanu Dumitru Ion se recunoaște

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.2171 alin.(3) lit. e) f)

din Codul penal și în corespundere cu prevederile acestuia articol i se aplică

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani. Coșneanu

Dumitru Ion pe art. 322 alin.(l) din Codul penal, se liberează de răspundere

penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. În conformitate

cu prevederile art. 85 din Codul penal, prin cumul de sentințe, a adăuga

parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 mai 2019, stabilindu-i

inculpatului pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8

(opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul

executării pedepsei inculpatului de calculat din data de 29 iulie 2020.

Corpurile delicte - un pachet cu 102,74 gr. de marijuană, de nimicit”.

procurorul din Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, dar și

de către avocatul Angela Vuico în interesele inculpatului Dumitru Coșneanu.

(format din magistrații Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan,

Elena Cobzac și Victor Boico) al Curții Supreme de Justiție, prin decizia din

15 decembrie 2020, a admis recursurile și a casat integral decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020 cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată (decizia

motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021).

7

examinarea cauzei penale în apel, instanța de judecată nu a fost constituită

potrivit legii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și s-a aplicat

o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.

la adoptarea deciziei din 15 decembrie 2020, reprezintă erorile de drept

comise de instanța de apel la judecarea cauzei, care au fost înlăturate prin

desființarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, cu remiterea

cauzei la rejudecare, în același sens, nu reprezintă abateri disciplinare

prevăzute de art. 4 alin. (l) lit. c) și i) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2024, cu

privire a răspunderea disciplinară a judecătorilor, în sensul reținut potrivit

hotărârii Plenului CSM.

care îi vizează pe judecătorii cu funcții de execuție, dar și reguli speciale

pentru cei cu funcții de conducere sau care sunt membri în organismele

disciplinare.

lit. c) din Legea nr. 178, reține că competența profesională este o chestiune

evaluată la momentul selectării candidaturii pentru funcția de judecător,

respectiv pe parcursul carierei. Faptul că un judecător este incompetent nu

poate fi stabilit prin analiza unei singure hotărâri sau unei singure măsuri

procesuale. Or, această analiză nici măcar nu ar fi putut fi făcută de Colegiul

disciplinar, ci de Colegiul de evaluare. Iar scopul evaluării nu este nici pe

departe sancționarea magistratului, ci îmbunătățirea performanțelor

judecătorului.

lit. i) din Legea nr. 178, reține că „încălcarea normelor imperative ale

legislației în procesul de înfăptuire a justiției”. Astfel reglementarea se referă

la tipul normelor încălcate (imperative) sau se referă la locul și timpul

încălcării (în procesul judiciar). De exemplu, în Legea nr. 544, art. 15, se

găsesc enumerate obligațiile statutare ale judecătorilor, dar care trebuie

respectate, inclusiv în timpul soluționării cauzelor: să asigure interpretarea

și aplicarea uniformă a legislației, să respecte prevederile Codului de etică al

judecătorului. Un judecător nu ar trebui sancționat pentru încălcarea acestor

obligații, chiar și în timpul soluționării unei cauze. Și spune aceasta pentru

că, de exemplu, legiuitorul a renunțat la abaterea care consta în „aplicarea în

mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a

legislației contrar practicii judiciare uniforme” prezentă în forma inițială a

Legii nr. 178 din anul 2015. În primul rând, în orice proces judiciar se încalcă

norme.

8

actelor ilegale și refacerea procedurii, altele sunt lovite de nulitate relativă și

se acoperă dacă nu au fost invocate într-un anumit termen. Nu este echitabil

ca orice încălcare, deci, chiar și cea care nu are un rezultat negativ procesual,

să genereze răspunderea disciplinară a judecătorului cauzei.

imperative se consideră acelea, care impun o anumită conduită, de la care nu

se pot face derogări, adică nu pot fi stabilite alte reguli pentru raportul lor

juridic decât cele impuse. În baza acestor norme se poate cere săvârșirea unei

acțiuni sau abținerea de la săvârșirea unei acțiuni, prin obligarea la un

comportament de la care subiecții de drept nu se pot abate. Astfel, normele

de drept imperative sunt acelea care impun subiecților de drept o acțiune sau

îi obligă la o abstențiune, care stabilesc o conduită univocă și strict

determinată obligatorie pentru subiectul de drept. De asemenea aceste norme

interzic subiectului de drept, sub sancțiune, derogarea de la ele sau

neaplicarea lor.

în acest sens, Curtea reține că potrivit Recomandării CM/Rec(2010)12: „68.

Nu poate fi antrenată răspunderea a unui judecător pentru modul de

interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excepția

cazurilor de rea-credință. Judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal

în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac.

faptelor sau apreciere a probelor de către judecător pentru a soluționa cauzele

nu trebuie să genereze răspunderea civilă, penală sau disciplinară, chiar și în

caz de neglijentă ordinară, or judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită

pentru a soluționa cauzele imparțial, potrivit propriei lor convingeri și

interpretări a faptelor, precum si în conformitate cu legea aplicabilă,

răspunderea civilă (sau penală) poate limita discreția unui judecător de a

interpreta și de a aplica legea.

să se extindă asupra interpretării legale pe care o adoptă în procesul de

examinare judiciară. Doar erorile săvârșite în mod intenționat, cu abuzul

deliberat sau, fără îndoială, cu neglijență repetată sau gravă ar trebui să se

soldeze cu acțiuni disciplinare.

indicate expres careva erori săvârșite în mod intenționat de judecător, cu

abuzul deliberat sau, fără îndoială, cu neglijență repetată sau gravă.

răspunderea individuală pentru exercitarea funcțiilor judiciare nu trebuie să

9

depindă doar de soluția pronunțată pe această cauză în instanța superioară.

Răspunderea ar trebui să fie legată mai cu seamă doar de respectarea de către

judecător a standardelor de conduită profesională, etică și respectarea

procedurilor legale. Simplul fapt că o hotărâre judecătorească este anulată în

instanța superioară nu înseamnă că judecătorul din instanța inferioară a

încălcat standardele profesionale sau a încălcat legea.

judecătorii să fie protejați de influenta din partea altor puteri ale statului și

ca fiecare judecător să beneficieze de libertate profesională în interpretarea

legii, în evaluarea faptelor și aprecierea probelor în fiecare caz individual.

Prin urmare, deciziile eronate trebuie să poată fi corectate prin intermediul

căilor de atac și nu pot avea drept consecință responsabilizarea individuală a

judecătorilor. Or, rolul căilor de atac este anume de a îndrepta eventualele

greșeli ale instanțelor inferioare. În calitate de excepții, pot servi doar

cazurile în care, în procesul de luare a deciziilor, judecătorii au acționat cu

rea-voință sau au admis o omisiune gravă. Aceeași opinie este împărtășită de

către Comisia de la Veneția.

2020, a fost corectată prin intermediul căii de atac - recursul, fiind adoptată

decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie

2020, iar în prezența deciziei instanței ierarhic superioare care a casat decizia

la a cărei adoptare a participat, nu poate surveni ca consecință

responsabilizarea individuală a judecătorului Silvia Cecan.

atribuțiile sub amenințarea unei sancțiuni, fapt care poate influența în mod

nefavorabil hotărârile ce urmează a fi adoptate. Or, în exercitarea atribuțiilor

ce le revin, judecătorii trebuie să beneficieze de libertatea neîngrădită de a

soluționa cauzele în mod imparțial, în conformitate cu prevederile legale în

vigoare și propriile aprecieri, neafectate de rea-credință. Din aceste

raționamente, aprecierile judecătorului care au determinat adoptarea unei

hotărâri într-o anumită cauză, hotărâre judecătorească care a fost anulată sau

modificată, nu pot servi în calitate de temei decisiv pentru sancționarea

judecătorului. Aplicarea actelor normative, fiind sarcina primară a

instanțelor judecătorești, în cazul în care vine în contradicție cu respectarea

drepturilor fundamentale ale persoanei, devine imputabilă judecătorului doar

în consecința exercitării atribuțiilor cu rea-credință sau neglijență la

efectuarea actului de justiție.

stabilit că judecătorii, potrivit principiilor internaționale privind

independentă judecătorească, nu pot fi trași la răspundere pentru (1) erori

judiciare care nu implică reaua-credință și (2) diferențe în interpretarea și

10

aplicarea legii. Remediul principal pentru corectarea acestor greșeli este

exercitarea căilor de atac, iar casarea unei hotărâri de către instanțele

superioare nu înseamnă în mod automat că judecătorul nu a acționat într-un

mod profesionist.

de către o instanță superioară ca motiv pentru determinarea ilegalității și

atragerea la răspundere a judecătorului nu corespunde în sine standardelor

europene.

prevăzut de art.4 lit. c) și i) din Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, atestă că reieșind din norma legală,

constituie abatere disciplinară adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care,

intenționat sau din neglijentă gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile

fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice.

fi realizată în strictă conformitate cu Constituția și prevederile legale.

Colegiul disciplinar, în calitate de instanță disciplinară, pentru a reține în

sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie să

stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv

latura obiectivă și subiectivă. În lipsa unuia dintre aceste elemente

constitutive abaterea disciplinară nu există și, deci, nu poate fi angajată

răspunderea disciplinară a judecătorului.

constata abaterea disciplinară și poate aplica sancțiuni disciplinare (...) doar

în cazul în care constată că fapta imputată a fost săvârșită cu intenție sau din

neglijență gravă”. Rezultă că această formă de vinovăție trebuie să fie

identificată pentru toate abaterile din art. 4 și nu doar pentru cea pe care

legiuitorul a indicat-o în mod expres.

presupune că judecătorul a încălcat conștient normele de drept material ori

procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. La caz, Plenul

nu a constatat și nu a motivat că faptele imputate judecătorului Silvia Cecan

au fost săvârșite cu intenție sau din neglijentă gravă. Din conținutul Hotărârii

nu se regăsesc careva explicații cu privire la cum s-a manifestat intenția sau

neglijența gravă reținută în sarcina subsemnatei.

existența unor circumstanțe din care să rezulte că judecătorul Silvia Cecan

nu a luat în calcul, din culpă, în mod grav, neîndoielnic sau nescuzabil,

normele de drept material ori procesual.

11

necesară prezența acțiunii intenționate sau cu rea-credință din partea

judecătorului, care ar presupune că judecătorul a încălcat conștient normele

de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei

persoane sau a unor drepturi, iar din textul Hotărârii contestate nu se atestă

că Plenul a constatat că a fost comisă o acțiunea intenționată sau cu rea-

credință din partea judecătorului Silvia Cecan, or, care ar fi această acțiune

și prin ce s-a manifestat ea, dar și din analiza căror probe ar rezulta că această

presupusă acțiune este intenționată și cu rea-credință, din motivarea

hotărârii, aprecierea Plenului nu este posibil de identificat.

Plenul Colegiului disciplinar, examinând în ansamblu materialele procedurii

disciplinare, prin hotărârea nr.2/1, l-a sancționat cu avertisment pe judecător

pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (1) lit. i) din

Legea nr.178. Plenul CSM a admis contestația judecătorului și a respins

sesizarea motivând că, deși curtea de apel a reținut că „judecătorul de

instrucție a emis o încheiere nemotivată, pripită și nu a ținut cont de

circumstanțele de fapt și de drept” în aceasta „nu este menționat că

judecătorul ar fi comis careva ilegalități, care îi pot fi imputate” și „nu este

menționat că judecătorul ar fi aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau

aplicat repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare

uniforme”, iar, în opinia subsemnatei soluția Plenului reiterată supra este

aplicabilă speței, mai mult, având în vedere circumstanțele expuse în

Hotărârea contestată la caz și circumstanțele expuse în Hotărârea Plenului

inserată în prezentul aliniat, se atestă că la adoptarea Hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu

privire la contestația împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la

Curtea de Apel Chișinău, nu s-a ținut cont de practica CSM.

care au fost admise în decizia instanței de apel și care constituie obiectul de

studiu în prezenta speță, persistă preponderent în cauzele penale, iar Curtea

Supremă de Justiție casează un procent relativ mare de decizii a instanțelor

de apel pe aceste motive, însă în nici un caz, aceste omisiuni/erori nu au

condiționat constatarea abaterilor disciplinare în sarcina judecătorilor

instanțelor de apel, or au fost lichidate în rezultatul exercitării căilor de atac,

prin deciziile instanței ierarhic superioare.

b) Argumentele Pârâtului

solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ depusă de Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al

12

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la contestație

împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie

2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel

Chișinău.

administrativ ca fiind neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă.

președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti,

privind acțiunile judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de Apel

Chișinău raportate la încălcarea prevederilor legale în procesul examinării în

ordine de apel a cauzei penale de învinuire a lui Dumitru Coșneanu de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. e), f) și art. 322

alin. (1) din Codul penal.

judecător principal, sesizarea a fost repartizată pentru examinare

inspectorului-judecător Diana Ioniță.

Ioniță a dispus pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării

disciplinare în privința judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de

Apel Chișinău, în baza art. 4 alin. (1) lit. c), i), j), p) din Legea nr. 178 din

25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

judecător Diana Ioniță a considerat că elementele abaterilor prevăzute de art.

4 alin. (1) lit. c), i), j), p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-au constituit pe motive imputabile

judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de Apel Chișinău.

Hotărârea nr. 3/3 din 18 martie 2022 a încetat procedura disciplinară

intentată în temeiul sesizării (Notei informative nr. 241m din 20 ianuarie

2021), depuse de președintele interimar al Curții Supreme de Justiție,

Vladimir Timofti, în privința acțiunilor judecătorului Silvia Cecan (Vrabii)

de la Curtea de Apel Chișinău.

Superior al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului

disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, prin care a fost încetată procedura

disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de președintele interimar al

Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, în privința acțiunilor

judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de Apel Chișinău.

13

Superior al Magistraturii a fost admisă parțial contestație depusă de

inspectorul-judecător Diana Ioniță, s-a anulat hotărârea Plenului Colegiului

disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, în partea în care a fost încetată

procedura cu privire la abaterile prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c) și lit. i) din

Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel

Chișinău și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a constatat abaterea

disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) și lit. i) din Legea nr. 178 din

25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, comisă

de judecătorul Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău. În conformitate

cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-a încetat procedura disciplinară

în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la

răspundere disciplinară. În rest, hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022 s-a menținut fără modificări.

fost expediată judecătorului Silvia Cecan la data de 15 februarie 2024, prin

intermediul poștei electronice.

precum că contestația inspectorului-judecător a fost depusă cu depășirea

termenului prevăzut de lege, ca fiind eronate, or, în hotărârea contestată,

Plenul Consiliului a constatat cu certitudine că, hotărârea motivată a

Colegiului disciplinar a fost recepționată de către contestatar, inspectorul-

judecător Diana Ioniță la data de 3 mai 2022, dovada în acest sens fiind

anexată la materialele procedurii disciplinare.

precum că prin preluarea strictă doar a motivelor inspectorului-judecător cu

privire la respectarea termenului de depunere a contestației, se creează

aparența că repunerea contestației în termen, de către Plen ar echivala cu

avantajarea unei pârți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal

de prescripție și revizuire a hotărârilor, ceea ce în accepțiunea CtEDO

urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a

egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi

respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.

neîntemeiată alegația reclamantei precum că, reieșind din prevederile

Regulamentului care reglementează direct organizarea, competenta și modul

de funcționare a Inspecției Judiciare, Președintele completului de judecată,

judecătorul Curții Supreme de Justiție, care examinează cauza și care

14

pronunță un act judecătoresc nu se regăsește la pct. 10.1 și respectiv nu poate

fi subiectul de drept care poate înainta sesizări cu privire la presupuse

încălcări disciplinare a unui judecător care a adoptat un act, ce a fost

contestat. Or, în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Legea nr.

178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,

sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de

judecători poate fi înaintată de: a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate

ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca

un interes legitim. Subiecții prevăzuți în alin. (1) pot înainta sesizarea privind

faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuțiilor

de funcție ce le dețin sau în baza informațiilor difuzate de mass-media.

Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti rezultă din dispozițiile art. 1

alin. (2) din Legea nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă

de Justiție, care stipulează că Curtea Supremă de Justiție este instanța

judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă și uniformă a

legislației de către toate instanțele judecătorești, soluționarea litigiilor

apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului fără

de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Superior al Magistraturii a reținut că în speță președintele interimar al Curții

Supreme de Justiție, Vladimir Timofti este persoana care poate invoca un

interes legitim, or, în exercitarea atribuțiilor sale, i-au devenit cunoscute

faptele/acțiunile judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de Apel

Chișinău referitor la încălcarea normelor legale.

Magistraturii, așa cum au fost evaluate de Colegiul disciplinar, Consiliul

Superior al Magistraturii a taxat că acestea reprezintă rezoluția președintelui

Consiliului privind transmiterea sesizării (notei informative) spre examinare

Inspecției judiciare.

în privința acțiunilor judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) de la Curtea de Apel

Chișinău a fost intentată în temeiul sesizării depuse de președintele interimar

al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, ce corespunde exigențelor

prevăzute de art. 20 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor.

judecătorul Silvia Cecan a notat că deși Plenul a reținut în acțiunile sale

abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din

25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în

redacția actuală a legii se atestă că abaterea disciplinară prevăzută de art. 4

15

lit. c) a fost abrogată prin Legea nr. 5 din 02 februarie 2023, în vigoare 18

aprilie 2023, considerând astfel că, soluția Plenului nu poate fi reținută la

momentul actual, or la fila 13 din Hotărâre. Plenul reține că judecătorul vizat

a admis acțiuni în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada

incompetenței profesionale grave și evidente și a încălcat normele imperative

ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, conform cărora

dispozițiile tranzitorii ale actului normativ cuprind măsurile ce se instituie cu

privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor

reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ.

actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

alin. (3) din Legea nr. 5 din 2 februarie 2023 (prin care a fost abrogat lit. c)

din art. 4 din Legea cu privire la răspundere disciplinară), care notează expres

că sesizările cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri

disciplinare, depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor

examina conform prevederilor legale în vigoare la data depunerii.

a considerat că acuzațiile aduse magistratului Silvia Cecan în baza art. 4 alin.

(1) lit. c) și i) sunt întemeiate, or, judecătorul vizat, în activitatea sa, a admis

acțiuni în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței

profesionale grave și evidente precum și a încălcat normele imperative ale

legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020 (completul de judecată -

Silvia Cecan (Vrăbii), Elena Cojocari și Alexandru Spoială), a fost admis

apelul declarat de procuror, s-a casat sentința din 19 decembrie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Dumitru Coșneanu a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. e), f) din Codul

penal la 6 ani închisoare, iar în baza art. 322 alin. (1) din Codul penal

inculpatul a fost liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție. Conform prevederilor art. 85 din Codul penal, prin

cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința din 29 mai 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, stabilindu-i inculpatului pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip

închis.

16

Consiliul Superior al Magistraturii a constatat calificarea acțiunilor

inculpatului Dumitru Coșneanu de către instanța de judecată în baza art. 322

alin. (1) din Codul penal, cu textul normei - încercarea de a transmite prin

orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, acțiune

săvârșită în proporții mari, fapte pasibile de răspundere penală.

Moldova nr. 157 din 26 iulie 2018 în vigoare din 14 octombrie 2018, textul

art. 322 alin. (1) din Codul penal, a fost modificat în „transmiterea tăinuită

de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare

a obiectelor sau a substanțelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă

conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal”, fiind

exclusă acțiunea de încercare de transmitere”, prevăzută în textul art. 322

alin. (1) din Codul penal (redacția Legii nr. 2017 din 07 noiembrie 2016).

inculpatului Dumitru Coșneanu nu a ținut cont de această modificare a legii

penale, și, în consecință, a adoptat o decizie neconformă modificărilor de

actualitate ale art. 322 din Codul penal.

magistratului vizat nu au fost ghidate de anumite motive plauzibile în acest

sens și denotă o atitudine neprofesională și iresponsabilitatea acestuia față de

atribuțiile de înfăptuire a justiției.

magistraților ține de atribuțiile Colegiului de evaluare, încadrarea acțiunilor

făptuitorului într-o normă inexistentă sau ignorarea obligației magistratului,

la examinarea cauzei penale, de a consulta actualitatea normei aplicate se

apreciază a fi inadmisibilă și nedemnă de statutul magistratului din cadrul

instanței judecătorești cu competențe de realizare a controlului judecătoresc

(Curtea de Apel Chișinău).

poate fi combătută nici de opinia magistraților precum că la examinarea

cauzei s-a reieșit exclusiv din argumentele instanței de fond și legalitatea

încetării procesului penal, deoarece în aceste condiții judecătorii nu sunt

exonerați de obligația respectării condițiilor de judecare a apelului, enunțate

la art. 414 din Codul de procedură penală.

alegația judecătorului vizat referitor la faptul că, prin erorile admise de către

instanța de apel nu au fost afectați participanții la proces, nefiind încălcate

careva drepturi fundamentale ale acestora. Or, rămâne incontestabil

17

avantajul aplicării unei legi mai favorabile, inclusiv prin prisma principiului

retroactivității legii penale.

că acțiunile judecătorului Silvia Cecan (Vrabii) efectuate în procesul de

înfăptuire a justiției în cauza penală de învinuire a lui Dumitru Coșneanu fac

dovada incompetenței profesionale grave și evidente a acesteia.

instanța de apel la stabilirea pedepsei definitive lui Dumitru Coșneanu a art.

85 alin. (1) din Codul penal în loc de art. 84 alin. (4) din Codul penal.

și de Curtea Supremă de Justiție drept urmare a efectuării controlului

legalității și temeiniciei deciziei instanței de apel. Tot Curtea Supremă de

Justiție în decizia din 15 decembrie 2020, a indicat despre lipsa de

responsabilitate și profesionalism a instanței de apel, care a examinat

superficial apelul procurorului, fără a aplica corect prevederile Codului penal

și ale Codului de procedură penală.

Cecan s-a conturat existența elementelor constitutive ale componentei

abaterii disciplinare, sub aspectul art. 4 alin.( 1) lit. i) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor - încălcarea normelor imperative ale

legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

conduită, de la care nu se pot face derogări, adică nu pot fi stabilite alte reguli

pentru raportul lor juridic decât cele impuse. În baza acestor norme se poate

cere săvârșirea unei acțiuni sau abținerea de la săvârșirea unei acțiuni, prin

obligarea la un comportament de la care subiecții de drept nu se pot abate.

subiecților de drept o acțiune sau îi obligă la o abstențiune, care stabilesc o

conduită univocă și strict determinată obligatorie pentru subiectul de drept.

De asemenea, aceste norme interzic subiectului de drept, sub sancțiune,

derogarea de la ele sau neaplicarea lor.

că magistratul Silvia Cecan, la examinarea cauzei penale sus menționate a

încălcat normele imperative, care privesc încadrarea juridică a faptei comise

de făptuitor (art. 322 din Codul penal). Iar, prin neaplicarea corectă a art. 322

alin. (1) din Codul penal magistratul a încălcat și reglementările privind

acțiunea legii penale în timp, dar și efectului retroactiv al legii penale (art. 8

și 10 Cod penal).

de la care nu pot fi admise derogări, judecătorul neavând altă opțiune decât

18

să acționeze într-un anumit fel. Încălcarea acestor norme nu pot fi justificate,

având în vedere obligația judecătorului de a se conforma. Prevederile

menționate supra nu acordă discreție nelimitată judecătorilor la aplicarea lor.

pedepselor în cazul concursului de infracțiuni și unui cumul de sentințe

stabilite la art. 84 și 85 din Codul penal, care la fel au fost încălcate de către

instanța de apel.

este învinuit la data de 3 decembrie 2016, iar sentința adoptată de Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, în privința lui a fost pronunțată ulterior, la 29 mai

pronunțarea sentinței în prima cauza, dar nu după pronunțarea acesteia.

Codul penal, care notează expres că, conform prevederilor alin. (l)-(3) se

stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată

că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni

săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în

termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial,

în baza primei sentințe.

a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) din Codul penal, conform cărora dacă,

după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei,

condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în

întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea

neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. În acest caz, pedeapsa

definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința

persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins

vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost

condamnate - termenul de 15 ani.

apelului, magistrații au încălcat dispozițiile art. 414 din Codul de procedură

penală, conform cărora instanța de judecată, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o

nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Silvia Cecan nu a stabilit dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

19

procesual penal au fost corect aplicate, dacă hotărârea adoptată conține

răspuns la toate motivele invocate în apel.

disciplinară nu poate fi reținută poziția acesteia referitor la faptul că

judecarea cauzei în ordine de apel deliberarea și adoptarea hotărârii poartă

un caracter colegial respectiv, concluzia inspectorului judecător și a Plenului

în partea în care s-a invocat/reținut că responsabilitatea nemijlocită și directă

pentru actele întreprinse în vederea soluționării cauzei penale o poartă

judecătorul-raportor, contravine normelor de procedură.

încetare a cauzei disciplinare în privința judecătorului Silvia Cecan, or,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat cauza doar în limitele

raportului Inspecției judiciare, așa cum o spune art. 34 alin. (5) din Legea nr.

178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

judecător este necesar să existe o conduită ilicită a acestuia de încălcare a

obligațiilor de serviciu sau a normelor juridice, să existe o legătură de

cauzalitate între fapta comisă și valoarea socială lezată, iar această faptă să

fie comisă cu vinovăție, fie sub forma intenției, fie din neglijență gravă.

normelor de drept material sau procedural la acelea de o gravitate deosebită,

care au consecințe asupra valabilității actelor întocmite de magistrat, a

duratei procedurilor sau care produc o vătămare gravă a drepturilor și

intereselor părților.

încălcări ale normelor de drept material sau procesual care pun în discuție

valabilitatea actelor întocmite de judecător, și pentru care un observator

rezonabil, nu poate găsi o justificare.

care au un caracter evident, neîndoielnic și cărora le lipsește orice justificare,

fiind în vădită contradicție cu dispozițiile legale.

judecătorul să manifeste o conduită de încălcare a unor îndatoriri elementare

profesionale, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiție.

modul de încadrare juridică a faptei săvârșite, aplicarea normelor legale

(actualității acestora) la examinarea cauzei penale, este expresia gravei

neglijențe în exercitarea funcției prin nesocotirea normelor legale, faptele

având consecințe grave, prin încălcarea drepturilor părților și aducere

atingere și prestigiului justiției.

20

cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sunt obligați: b) să asigure

apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora;

c) să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure

interpretarea și aplicarea uniformă a legislației.

susține că hotărârea nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la contestația împotriva Hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, emise în privința

judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău, este legală, certă,

motivată, adoptată cu respectarea procedurii legale în coroborare cu normele

legislative speciale derogatorii, iar aspectele invocate de reclamantă sunt

declarative și lipsite de relevanță. Or, din conținutul cererii de chemare în

judecată nu se atestă careva argumente în stare să desființeze hotărârea

contestată.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

pârâtului Consiliul superior al Magistraturii – Olesea Ciobanu nu s-au

prezentat, iar prin cererile din 5 martie 2025 au solicitat examinarea cauzei

în lipsa lor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu

sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

la statutul judecătorului:

„Judecătorii sînt obligați:

a) să fie imparțiali;

b) să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității

acestora;

21

c) să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure

interpretarea și aplicarea uniformă a legislației;

d) să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului

justiției, care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de

obiectivitatea lor;

d1) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie

2013 privind evaluarea integrității instituționale;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

f) să nu divulge secretul deliberării, informațiile obținute în ședință închisă, precum

și datele urmăririi penale;

f1) să declare actele de corupție și actele conexe acestora, faptele de comportament

corupțional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

f2) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii

nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

g) să depună declarația de avere și interese personale;

i) să-și verifice starea de sănătate în condițiile prevăzute la art.61.”

răspunderea disciplinară a judecătorilor:

„Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute

de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea

disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în

conformitate cu art.4.”

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (în vigoare la momentul

derulării evenimentelor):

”Constituie abatere disciplinară:

c) acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada

incompetenței profesionale grave și evidente;

i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției;

modificarea unor acte normative (răspunderea disciplinară a judecătorilor și

activitatea inspecției judiciare):

”(3) Sesizările cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri

disciplinare, depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor examina

conform prevederilor legale în vigoare la data depunerii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

22

admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter

alia de revendicarea de către reclamanți a încălcării unui drept al său prin

activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de

încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior

al Magistraturii sunt întrunite.

reclamanta Silvia Cecan a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform

art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea

drepturilor sale, or reclamanta prin acțiunea sa solicită anularea actului

administrativ individual defavorabil, adică, hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu privire la

contestația împotriva Hotărârii Plenului Colegiului Disciplina nr. 3/3 din 18

martie 2022 emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel

Chișinău”.

reclamanta Silvia Cecan la instanța competentă jurisdicțional și teritorial. Or,

în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul

administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin

hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior

al Procurorilor.

contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării

deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut

de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau

notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura

prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen

se aplică corespunzător.

947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30

de zile de la data comunicării acesteia.

remis în adresa reclamantei Silvia Cecan copia hotărârii nr. 432/27 din 10

octombrie 2023 prin intermediul poștei electronice, (f. d 188, dosarul

administrativ), acțiunea fiind depusă la 12 martie 2024, astfel, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea este depusă în

termen.

23

consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în

conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt,

deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.

Justiție, Vladimir Timofti a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii

Nota informativă nr. 26 privind acțiunile judecătorului din cadrul Curții de

Apel Chișinău, Vrabii (Cecan) Silvia.

Justiție, Vladimir Timofti s-a făcut referire la încălcări esențiale ale

prevederilor Codului Penal și Codului de procedură penală, care indică o

atârnare extrem de superficială a judecătorului raportor în cauza – Silvia

Vrabii, fiind admise următoarele încălcări: La compunerea instanței de apel,

contrar dispoziției președintelui interimat al Curții de Apel Chișinău, a

participat și a semnat decizia judecătorul Elena Cojocari în loc de judecătorul

Alexandru Gafton, ce conform prevederilor art. 251 alin. (1) Codul de

procedură penală, atrage nulitatea actului procedural. Nu s-a verificat

dispoziția art. 322 alin. (1) Cod penal (red. 29.07.2016) care a suferit

modificări prin Legea 157 din 29.07.2018, asupra cărora instanța de apel

urma obligatoriu să se pronunțe, ce nu s-a realizat în speța dată, inculpatul

fiind recunoscut vinovat în baza unei dispoziții anulate prin Legea nouă. La

stabilirea pedepsei definitive inculpatului, greșit s-au aplicat prevederile art.

85 Cod penal, pe când urmau a fi aplicate corect prevederile art. 84 alin. (1)

Cod penal, ce vorbește de lipsa de cunoștință, responsabilitate și

profesionalism a judecătorului raportor.

de către președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir

Timofti nr. 26 din 18 ianuarie 2021 privind tragerea la răspundere

disciplinară a judecătorului – Silvia Vrabie de la Curtea de Apel Chișinău, s-

a repartizat inspectorului-judecător Diana Ioniță.

Ioniță a dispus pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării

disciplinare în privința judecătorului din carul Curții de Apel Chișinău, Silvia

Vrabie, în baza art. 4 alin. (1), lit. c), i), j), p) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinată a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

24

raportul pe marginea verificării sesizării președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție Vladimir Timofti în privința acțiunilor judecătorului

Silvia Vrabie de la Curtea de Apel Chișinău.

încetat procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării (Notei

informative nr. 241m din 20 ianuarie 2021), depuse de președintele

interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, în privința

acțiunilor judecătorilor Cecan (Vrabii) Silvia de la Curtea de Apel Chișinău.

Contestație împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie

2022, solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii Colegiului

Disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 de încetare a cauzei disciplinare

pornite în baza 4 alin. (1), lit. c), i), j), p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014,

în privința judecătorului din cadrul Curții de Apel Chișinău, Vrabii (Cecan)

Silvia. Adoptarea unei noi hotărâri de constatare a abaterii disciplinare și

aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 6 al Legii cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 28.07.2014.

împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie

2022, emisă în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel

Chișinău, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: Se admite

parțial contestația depusă de inspectorul-judecător Diana Ioniță, împotriva

Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, emise în

privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău. Se

anulează Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie

2022, în partea în care a fost încetată procedura cu privire la abaterile

prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c) și lit. i) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în privința

judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău. Se adoptă o nouă

hotărâre, prin care se constată abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin.

lit. c) și lit. i) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, comisă de judecătorul Silvia Cecan de la Curtea

de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea

nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, se încetează procedura disciplinară în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară. În rest,

Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 se

menține fără modificări.

Cecan a depus cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului

25

administrativ prin care a solicitat anularea actul administrativ individual

defavorabil - hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu privire la contestația împotriva Hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022, emise în privința

judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel Chișinău”,

Supreme de Justiție constată fără echivoc că, argumentele invocate de către

reclamanta Silvia Cecan în susținerea poziție sale, nu sunt de natură să

convingă instanța cu privire la ilegalitatea actului administrativ contestat și

respectiv nu poate duce la anularea acestuia.

speță nu a fost redactată în cel mult 30 de zile așa cum prevede Legea,

Completul de judecată reține că, actul administrativ nu poate fi anulat doar

pe motiv că hotărârea motivată nu a fost redactată în termen, or, în sensul art.

224 alin (1) lit. a) din Codul administrativ, actul administrativ poate fi anulat

doar dacă acesta este ilegal și prin acesta este vătămat dreptul

reclamantului.

întrunirea cumulativă a două condiții: 1) actul să fie ilegal și 2) acesta să

încalce drepturile reclamantului. Astfel că, ne redactarea hotărârii motiva în

termen de 30 de zile, nu atrage automat ilegalitatea actului.

inspectorului judecător Diana Ioniță a fost depusă contestația împotriva

hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie 2022 cu

depășirea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 39 din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 (în vigoare la data depunerii sesizării).

reține că, după cum rezultă din dosarul administrativ hotărârea Colegiului

disciplinar nr. 3/3 a fost adoptată la 18 martie 2022, prin scrisoarea nr. 1190

din 29 aprilie 2022 copia hotărârii a fost comunicată inspectorului-judecător

al Inspecției Judiciare – Diana Ioniță, iar potrivit mențiunii de pe scrisoare

respectivă, copia hotărârii a fost primită de către inspectorul-judecător la 3

mai 2022. Totodată contestație împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022 a fost depusă la 13 mai 2022, fapt confirmat prin

ștampila aplicată, nr. de intrare 1688.

Judiciare – Diana Ioniță împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar nr. 3/3 din

18 martie 2022 a fost depusă în termenul prevăzut de art. 39 al Legii nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinată a judecătorilor, adică

în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Prin urmare

26

fiind declarative și lipsite de suport juridic probant argumentele reclamantei

la acest aspect.

interimar al Curții Supreme de Justiție nu poate fi subiect care potrivit legii

este în drept să depusă sesizeze Inspecția Judiciară cu privire la pretinsele

încălcări disciplinare, Completul de judecată reține că acest argument este

nefondat și contravine atât prevederilor legale, cât și logicii procedurii

disciplinare.

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor prevede că, sesizarea

privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători

poate fi înaintată de: a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare

a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un

interes legitim.

alin.(1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în

exercitarea drepturilor sau atribuțiilor de funcție ce le dețin sau în baza

informațiilor difuzate de mass-media.

(1) din Legea nr. 514 din 6.07.1995 privind organizarea judecătorească,

stabilește că, justiția se înfăptuiește în numele legii prin Curtea Supremă de

Justiție, curțile de apel și judecătorii.

Justiție, care a fost și președintele al completului de judecată care a examinat

cauza penală în ordin de recurs, a participat nemijlocit la controlul legalității

deciziei pronunțate de completul de judecată al Curții de Apel Chișinău în

cauza penală privindu-l pe Dumitru Coșneanu, judecător raportor Silvia

Cecan (Vrabie).

persoanele care pot formula sesizare, incluzând și pe acele persoane care au

un interes legitim.

Justiție decurge din atribuțiile sale constituționale și legale de garant al

legalității în procesul judiciar, precum și din obligația de a semnala

neregulile constatate în hotărârile instanțelor inferioare. Iar controlul

exercitat în recurs a relevat erori grave imputabile judecătorului-raportor

(reclamanta), ceea ce justifică perfect formularea sesizării către Inspecția

Judiciară.

Supreme de Justiție a fost depusă la Consiliul Superior al Magistraturii și a

27

fost tratată de Inspecția Judiciară ca un act de sesizare conform art. 20 alin.

(1) din Legea nr. 178.

Supreme de Justiție, au nu doar dreptul, ci și obligația de a sesiza Inspecția

Judiciară atunci când constată nereguli disciplinare grave, or în exercitarea

atribuțiilor sale i-au devenit cunoscute fapte și acțiuni ale judecătorului Silvia

Cecan (Vrabie) de la Curtea de apel Chișinău referitor la încălcarea normelor

legale.

fără dubiu, subiect de drept care poate sesiza Inspecția Judiciară cu privire la

abaterile disciplinare ale unui judecător, iar argumentul reclamantei în acest

sens contravine prevederilor legale, din care considerente se va respinge ca

neîntemeiat.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut în acțiunile sale

abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din

25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care a fost

abrogat, iar Plenul nu o poate reține la momentul actual, nefiind reglementată

de lege, la acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, prin Legea nr. 5 din 2.02.2023, în vigoare din 18.04.2023, pentru

modificarea unor acte normative (răspunderea disciplinară a judecătorilor și

activitatea inspecției judiciare), art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din

25.07.2014 a fost abrogat.

privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare, depuse

până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor examina conform

prevederilor legale în vigoare la data depunerii.

examinarea în ordin de apel a cauzei penale de învinuire a lui Dumitru

Coșneanu, sesizarea (nota informativă) a Președintelui interimar a Curții

Supreme de Justiție a fost depusă la 20 ianuarie 2021, când dispozițiile art. 4

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 erau în vigoare și produceau

efecte juridice. Prin urmare abrogarea ulterioară a normei care prevede

abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din

25.07.2014, nu înlătură răspunderea pentru faptele comise anterior.

judecarea cauzei în ordin de apel, deliberarea și adoptarea hotărârii poartă un

caracter colegiul, respectiv reținerea concluziei că responsabilitatea

nemijlocită și directă pentru actele întreprinse o poartă judecătorul-raportor

contravine normelor de procedură, or, faptul că hotărârea este adoptată de un

28

complet nu exonerează judecătorul-raportor de răspundere disciplinară

pentru erorile de drept sau procedurale imputabile modului în care a

gestionat dosarul.

interimar al Curții Supreme de Justiție, au fost semnalate încălcări esențiale

ale Codului penal și Codului de procedură penală care indică o atârnare

extrem de superficială a judecătorului raportor în acea cauză – Silvia Cecan

(Vreabie), prin raportul inspectorului-judecător Diana Ioniță au fost

verificate acțiunile judecătorului Silvia Cecan (Vrabie) de la Curtea de Apel

Chișinău, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat cauza

în limitele raportului Inspecției judiciare, așa cum prevede art. 34 alin. (5)

din Legea nr. 178.

dezbateri, de a examina dosarul în detaliu și de a prezenta în ședință raportul

asupra faptelor, probelor și problemelor de drept. Această funcție implică o

răspundere directă și personală asupra legalității și temeiniciei propunerii de

soluționare a cauzei, chiar dacă hotărârea este semnată de întreg completul.

judecătorul-raportor de răspundere disciplinară pentru erorile de drept sau

procedurale imputabile modului în care a gestionat dosarul, iar judecătorul-

raportor este principalul responsabil pentru verificarea încadrării juridice,

actualitatea normei aplicate, respectarea compunerii completului și

individualizarea pedepsei conform legii.

al Magistraturii este suficient de motivată, conform cerințelor art. 31 și art.

118 din Codul administrativ, întrucât conține temeiurile de drept și de fapt

care au stat la baza hotărârii. În motivare sunt descrise circumstanțele de fapt

și de drept, precum și raționamentele care justifică adoptarea hotărârii.

argumentele și probele invocate de inspectorul-judecător și de reclamantă,

analizând hotărârea Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18.03.2022 și

constatările Curții Supreme de Justiție din 15.12.2020.

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu

privire la contestația împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la

Curtea de Apel Chișinău”. este legală, temeinică și a fost emisă cu

respectarea principiilor legalității. Consiliul a acționat în limitele

competențelor sale legale, fără a depăși atribuțiile conferite de lege.

29

Cecan a fost constată abaterea disciplinară și încetată procedura disciplinară

în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la

răspundere disciplinară, a fost emis de către Consiliul Superior al

Magistraturii în conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea

principiului proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul administrativ.

Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Silvia Cecan împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea actul administrativ

individual defavorabil - hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu privire la contestația

împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 3/3 din 18 martie

2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la Curtea de Apel

Chișinău”, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind

anularea actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 „Cu

privire la contestația împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.

3/3 din 18 martie 2022, emise în privința judecătorului Silvia Cecan de la

Curtea de Apel Chișinău”.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

30